Societate, cultura si religie in Evul Mediu romanesc

Influentele Evului Mediu romanesc, bune sau rele, au definit in mare parte societatea romaneasca de astazi. In Evul Mediu, romanii si Romania au devenit o natiune condusa de aceleasi idealuri, avand aceleasi sperante, aceeasi religie si valori cultural-morale.

Incercam sa adunam aici o arhiva cu cele mai interesante articole marca Mythologica legate de viata romanilor de rand din Evul Mediu. Dar si informatii pretioase despre domnitorii romani ai Evului Mediu.

 

CUM LUPTAU ROMANII IN EVUL MEDIU: TOP 10 CELE MAI IMPORTANTE BATALII ALE DOMNITORILOR ROMANI

Socotiti neinsemnati si in mod paradoxal, ridicol de inzestrati cu toate cele de trebuinta in comparatie cu putina lor importanta pe harta lumii, romanii au fost incoltiti din cele mai vechi timpuri de catre cotropitorii de tot soiul.

Marile puteri se considerau indreptatite sa-si exercite din plin presiunile asupra teritoriilor romanesti, stabilind dupa bunul lor plac cine si cand trebuie sa dobandeasca sceptrul domniei pe aceste meleaguri, pentru a le servi cat mai bine interesele si a le plati tributuri cu adevarat apasatoare, care sa le indestuleze camarile vistieriilor, deja doldora de tezaure nepretuite fara numar.

Este vorba pe de o parte de conflictele dintre Tara Romaneasca si Moldova, despre care se aminteste doar in treacat in volumele dedicate de carturari istoriei romanilor, ca si cum acest capitol ar constitui o pata rusinoasa pe obrazul neamului, iar pe de alta parte, de luptele generate de neinspiratele aliante politice externe, din pricina carora romanii au platit in repetate randuri un pret extrem de piperat, ca urmare a pozitiei teritoriului lor intre marile puteri ale Batranului Continent.

Indeosebi istoriografia comunista, dintr-un soi de patriotism de mucava, a evitat orice referire la momentele de confruntare armata dintre moldoveni si munteni in perioada Evului Mediu, ca si cum astfel s-ar fi putut sterge cu buretele din anale, pricinile de cearta dintre domnitorii celor doua teritorii.

 

 

TOP 10 MORTI BIZARE ALE DOMNITORILOR ROMANI: ASASINATE, URZELI, COMPLOTURI BOIERESTI

Exista un numitor comun ceva mai putin cunoscut, care marca urcarea domnitorilor romani pe tron odinioara, asociat momentului in care isi faceau cruce fagaduind sa apere hotarele tarii si interesele neamului.

Este vorba despre o promisiune care era dublata de rugaciunea nerostita, de a avea parte de o moarte naturala si nu de una violenta, atat de frecvent inregistrata in randurile celor ce apucau fraiele tarii.

Vrasmasul” imbraca, metaforic vorbind, atat straiele necuratului, cat si straiele oricui se opunea domniei respective si uneltea impotriva stapanirii – ambele fiind desori impletite atat de strans, incat nu se mai stia unde sfarseste facatura diavoleasca si unde incepe rautatea omeneasca.

In orice caz, numarul domnitorilor care au murit de batranete este extrem de redus, mortile violente – fie in batalii, fie din pricina comploturilor tradatorilor sau rivalilor la tron – predominand peisajul crepusculului vietii majoritatii celor ce isi adjudecau domnia.

 

CUM MANCAU SI CHEFUIAU DOMNITORII ROMANI IN EVUL MEDIU?

Zece ore de bautura cu doisprezece feluri de mancare, excese si comploturi. Un fel de Urzeala Tronurilor cu multa bautura. Cam asa s-ar rezuma mesele voievozilor romani din Evul Mediu. Dar nici pranzurile de saisprezece ore cu sute de talgere nu erau excluse.

Universul culinar al omului a constituit inca din zorii civilizatiei un domeniu de maxim interes, pornind de la necesitatea de a supravieti si continuand cu diversificarea gamei alimentare pana la dobandirea unor fineturi extreme in domeniu.

Delicatesurile regasite pe mesele celor instariti, cu fiecare etapa de evolutie a omenirii, s-au inscris pe o curba ascendenta, cunoscand variatii si particularitati specifice fiecarei perioade si fiecarei zone populate in parte.

Evul Mediuconstituie insa o era in care sectorul alimentar accesibil omului a inregistrat cu adevarat o dinamica expoziva, gratie diversificarii metodelor de preparare a alimentelor, accesului la retete si la ingrediente din cele mai surprinzatore, provenite din cele mai indepartate colturi ale lumii si interesului manifestat de patura instarita a societatii pentru moda introducerii in meniul propriilor festinuri a unor elemente surpinzatoare, menite sa starneasca apetitul oaspetilor de seama.

Nici domnitorii romani nu faceau exceptie de la aceasta regula, desi pe meleagurile nostre, randuielile bisericesti si credinta ortodoxa impanantenita de secole isi punea amprenta puternic asupra traditiilor si regulilor de ospatare a familiilor de seama.

 

CUM SE TUNDEAU ROMANII IN EVUL MEDIU?

 

PATIMILE ROMANILOR DIN EVUL MEDIU: BAUTURA, DROGURILE, JOCURI DE NOROC, BOLI VENERICE

Se spune ca suma viciilor este mereu aceeasi dar, cu cat privim mai profund peste umar, in trecutul indepartat al romanilor, descoperim cat de variate erau metehnele oamenilor, indiferent de segmentul social de apartenenta.

Intr-un context european care a marcat trecerea de la epoca sclavagista la capitalism, si Evul Mediu romanesc a prezentat caracteristici similare din punct de vedere al minimei atentii acordate igienei, hranei sanatoase sau bunei organizari a aglomerarilor urbane, in folosul cetatenilor si al natiunii in general. 

Apucaturile rele nu erau neaparat asociate obscurantismului sau ignorantei extreme, ci isi faceau simtita prezenta si la curtile boieresti sau domnesti, intarind astfel dictonul potrivit caruia deprinderile rele sunt mai usor de cultivat decat cele laudabile.

 

Existau la vremea aceea mestesugari inzestrati cu un talent deosebit in prelucrarea metalelor pretioase, nu numai pentru batutul monedelor, ci si pentru zamislirea unor „podoabe realizate cu o sensibilitate artistica remarcabila si cu o abilitate tehnica desavarsita, in indepartatele inceputuri ale istoriei pamantului romanesc”, dupa cum subliniaza Mihai Mihalcu in volumul sau intitulat „Valori medievale romanesti” (1984).

Ametistele din Valea Rosie, aurul nativ de la Cavnic, cuartul, calcitul si calcopirita de la Baia Sprie si Baiut, dar si sideritele, granatele, chihlimbarele si hematitele romanesti impodobeau cu generozitate obiectele de podoaba destinate familiilor domnesti, coroanele, sceptrele, sfesnicele si jiltul domnitorului, dar si odaile private de la curte, mobilierul si straiele scumpe ale domnitelor.

 

CUM ERA MEDICINA MEDIEVALA SI CARE SUNT MITURILE EI?

ciuma neagra

In mod paradoxal, cele mai potrivite abordari medicale erau imprumutate din epoca civilizatiilor antice si din textele care au supravietuit caderii Imperiului Roman, regasite in arhivele vechilor manastiri.

Dar este de o incontestabila valoare matricea inovativa medievala in domeniul medical atunci cand vorbim despre infiintarea primelor Universitati, despre introducerea anesteziei sau a anumitor metode chirurgice utilizate chiar si de medicina moderna a vremurilor actuale, cum ar fi de pilda adoptarea pozitiei numite Trendelenburg” sau „anti-shock pentru operatia de hernie, plasand pacientul culcat, cu picioarele mai sus decat capul.

 

CELE MAI INTERESANTE LEGENDE URBANE MEDIEVALE

CELE MAI BUNE LEGENDE MEDIEVALE

 

LEGENDELE SI CETATILE MEDIEVALE ROMANESTI

 

CINE ESTE PRINTUL NEGRU DE LA CURTEA DE ARGES SI CUM A INTEMEIAT TARA ROMANEASCA?

 

INTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

 

CATE “TARI” SUNT IN ROMANIA? TARA ALMAJULUI, MARAMURESULUI, ZARANDUL, LAPUSUL, HATEGUL

 

CUM S-AU FORMAT TARILE ROMANE? MITURI SI LEGENDE

 

MIHAI VITEAZUL: CE NU STIATI DESPRE MAREA UNIRE

MIHAI Viteazul

 

TARA ROMANEASCA, MOLDOVA SI TRANSILVANIA

 

Fanariotismul a reprezentat un sistem social, economic, politic si cultural impus de catre Poarta in secolul al XVIII-lea.

Cuvantul “fanariot” provine de la cartierul Fanar din Constantinopol. De aici erau originari cei mai multi dintre domnitorii Tarilor Romane in secolului al XVIII-lea. Pana in 1774, ei erau descendentii unor familii de origine romana, albaneza sau greceasca. Asa apare Racovita, Ghica, Mavrocordat, Callimachi. Spre sfarsitul epocii fanariote se constata preponderenta grecilor la tronul Principatelor: Ispsilanti, Mavrogheni, Caragea etc.

O data cu instaurarea regimului turco-fanariot, Principatele au fost complet integrate structurilor politice si militare otomane. Au incetat sa mai desfasoare o politica externa proprie.

Principala trasatura a epocii este noul caracter al regimului dominatiei otomane. Acesta era mult mai apasator din punct de vedere politic si economic. Domnitorii au devenit functionari in cadrul administratiei sultanului. Aveau rangul de pasa cu doua tuiuri (tuiul era un steag otoman din cozi lungi albe de cal pe o lance cu semiluna – insemn al puterii otomane). Erau numiti sau revocati in functie de interesele Portii si de sumele de bani puse in joc.

 

 

 

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 2,437 times, 1 visits today)

7 thoughts on “Societate, cultura si religie in Evul Mediu romanesc”

  1. Pingback: Poreclele domnitorilor si voievozilor romani: calugari, ologi si draci | Mythologica.ro

  2. Pingback: Bolile romanilor din Evul Mediu: ciuma, lepra, sifilisul, frigurile rele si deochiul | Mythologica.ro

  3. Pingback: Coruptia in Evul Mediu: plocoane, bacsisuri, peschesuri si spaga | Mythologica.ro

  4. Pingback: Cat costa un tron in Evul Mediu? | Mythologica.ro

  5. Pingback: Cum era viata cavalerilor in Evul Mediu? | Mythologica.ro

  6. Pingback: Cum era viata unui calau in Evul Mediu: indatoriri, abilitati si mituri | Mythologica.ro

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.