MASCA ROMANA DE LA CINCSOR. UN ARTEFACT RAR DESCOPERIT LANGA FORTIFICATIA UNEI UNITATI DE CAVALERIE DIN DACIA ROMANA
Continuam seria mastilor romane descoperite pe actualul teritoriu al Romaniei cu una dintre cele mai interesante piese de parada militara cunoscute pana astazi. O descoperire intamplatoare facuta in vara anului 1986 avea sa aduca in patrimoniul Muzeului „Tarii Fagarasului” un obiect exceptional, rar intalnit in spatiul fostei provincii romane Dacia.
Pe malul raului Olt, in apropierea localitatii Cincsor, judetul Brasov, nu departe de fortificatia romana atribuita cohortei II Flavia Bessorum, lucrari de amenajare desfasurate in zona au scos la lumina o impresionanta masca romana realizata din foita de bronz. Piesa are o inaltime de 24,5 centimetri, o latime maxima de 17 centimetri si o grosime variabila intre 1 si 3 milimetri. Usoara asimetrie observata astazi pare sa fie rezultatul modului in care obiectul a stat ingropat timp de secole sau al unei loviri accidentale produse in momentul descoperirii.
Artefactul reda chipul unei figuri feminine, posibil reprezentarea unei amazoane – personaj legendar asociat lumii razboinicelor din Asia Mica. Trasaturile sunt atent modelate: un oval al fetei bine definit, frunte proportionata, nas lung si discret acvilin, buze fine si o mica adancitura in zona barbiei. Pe cap apare un ornament decorativ alcatuit sub forma unei retele de perle, care fixeaza coafura din zona crestetului catre frunte si lateral.
Parul este redat in suvite ondulate, atent ordonate, acoperind urechile. Pentru utilizarea efectiva a mastii au fost perforate zona ochilor, narile si gura. Alte orificii vizibile indica locurile unde existau niturile de fixare prin care masca era prinsa de calota coifului, componenta disparuta astazi.
Descoperirea de la Cincsor are o importanta aparte pentru arheologia militara romana deoarece asemenea piese sunt rare in Romania. Exemple apropiate provin din castrul roman de la Gilau, judetul Cluj, pastrat astazi in patrimoniul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, dar si de la Romula – Resca, judetul Olt, piesa aflata in prezent in Kunsthistorisches Museum din Viena. Atat exemplarele de la Gilau, cat si cel de la Romula prezinta reprezentari feminine comparabile cu cea de la Cincsor.
In schimb, alte descoperiri cunoscute din spatiul Moesiei Inferior – precum cele de la Carsium (Harsova) si Ostrov – ilustreaza chipuri masculine. Aceste artefacte sunt pastrate in prezent in Muzeul National de Istorie si Arheologie Constanta.
Dincolo de teritoriul Romaniei, analogii importante provin si din provinciile dunarene ale Imperiului Roman. Descoperiri similare sunt cunoscute la Visegrad, in fosta Pannonia Superior, dar si in spatiul actual al Bulgariei, la Krivna si Kalenik.
Multa vreme s-a considerat ca asemenea masti romane aveau exclusiv o functie funerara. Cercetarile ulterioare au schimbat insa aceasta perspectiva. Istoricul H. Russell Robinson a formulat o interpretare care a fost ulterior acceptata de numerosi specialisti: aceste piese reprezentau componente ale coifurilor de parada sau ceremonie utilizate de cavaleria romana, in special de unitatile auxiliare calare.
Mastile puteau fi purtate in cadrul unor demonstratii ecvestre militare sau intreceri hipice de tip hippika gymnasia, unde reprezentarile masculine sau feminine ar fi putut contribui la diferentierea echipelor participante.
Originea exacta a piesei de la Cincsor ramane inca dificil de stabilit. Lipsesc inscriptiile sau alte elemente care sa indice atelierul unde a fost realizata ori identitatea militarului care a utilizat-o. Ipoteza unui import ramane posibila. Totusi, apropierea fata de castrul roman ridica si o alta varianta demna de luat in calcul.
Fortificatiile romane adaposteau adesea ateliere specializate pentru prelucrarea metalelor, producerea echipamentelor militare si fabricarea unor obiecte necesare vietii cotidiene. In acest context, nu poate fi exclusa posibilitatea ca masca sa fi fost realizata chiar in provincia Dacia, poate intr-un atelier local aflat in apropierea castrului de la Cincsor, de catre un mestesugar local sau un artizan venit odata cu administratia romana.
Datata intre mijlocul secolului al II-lea d.Hr. si inceputul secolului al III-lea d.Hr., masca romana de la Cincsor ramane unul dintre cele mai spectaculoase exemple ale artei toreutice antice descoperite in Romania. Dincolo de valoarea sa artistica, piesa vorbeste despre cavaleria romana, despre prestigiu militar, ceremonii si lumea fascinanta a frontierelor Imperiului Roman din spatiul Daciei.
MASCA ROMANA DE LA CINCSOR. ARTEFACTUL RAR DESCOPERIT LANGA UN CASTRU AL CAVALERIEI DIN DACIA ROMANA
In august 1986, in timpul lucrarilor hidroenergetice realizate intre Voila si Cincsor, judetul Brasov, muncitorul Gheorghe Nica descoperea la peste trei metri adancime, intr-un strat de pietris aluvionar, o impresionanta masca feminina romana din bronz. Artefactul se afla la aproximativ 50 de metri de malul drept al Oltului, la aproape 4 kilometri de castrul roman de la Cincsor si la circa 2 kilometri de actuala localitate.
Descoperirea nu a fost singulara. Din aceeasi zona au mai provenit fragmente ceramice romane, un urcior, amfore si alte materiale arheologice care sugereaza existenta unei asezari civile dezvoltate in apropierea fortificatiei militare. Cercetarile ulterioare aveau sa confirme importanta strategica a acestui punct roman aflat pe linia Oltului.
Castrul roman de la Cincsor facea parte din sistemul defensiv construit de Imperiul Roman in sud-estul Transilvaniei. Aici a stationat Cohorta II Flavia Bessorum, unitate auxiliara romana transferata dupa razboaiele de cucerire ale Daciei si mentinuta in zona pana aproape de retragerea administratiei romane.
Chipul reprezentat este feminin si probabil reda imaginea unei amazoane, figura asociata lumii razboinicelor legendare. Fata alungita, nasul discret acvilin, buzele mici si barbia usor conturata transmit expresivitate si forta. Coafura este una spectaculoasa, organizata in suvite ondulate care acopera urechile, fiind fixata printr-o retea decorativa de perle modelate in bronz. Studiul original sugereaza chiar influente orientale sau provinciale romane in stilul artistic al reprezentarii.
Pentru utilizare practica, zona ochilor, narile si gura au fost perforate. Alte orificii laterale indica locurile unde masca era fixata prin nituri de partea superioara a coifului, componenta care nu a mai fost descoperita. De asemenea, in zona superioara au fost observate urmele sistemului de articulare care permitea prinderea de calota metalica.
Ramane deschisa intrebarea privind locul unde a fost realizata piesa. Lipsesc inscriptiile sau marcajele care sa indice atelierul ori proprietarul. Totusi, apropierea fata de castru ridica o ipoteza interesanta: masca ar putea reprezenta chiar un produs realizat in provincia romana Dacia, poate intr-un atelier militar local, de catre un mestesugar provincial sau un colonist roman specializat in prelucrarea bronzului.
Masca romana de la Cincsor ramane una dintre cele mai spectaculoase dovezi ale prezentei militare romane din sud-estul Transilvaniei. Dincolo de bronz, tehnica si valoarea artistica, artefactul pastreaza ceva din imaginea cavaleriei romane de acum aproape doua milenii, o lume a cailor, exercitiilor militare, paradei si prestigiului imperial care continua sa fascineze si astazi.
Bibliografie:
Gheorghe Dragota, „Masca romana de bronz de la Cincsor (judetul Brasov)”, SCIVA 38, nr. 3, 1987.
Ioan Pop, „Date privind castrul roman de la Cincsor”, Cumidava, 13, 1983, p. 41–45.