Category: Ritualuri

Calusarii, Calusul si Jocul Calusarilor

Jocul Calusarilor este unul dintre cele mai vechi si interesante jocuri romanesti. Unii specialisti din perioada comunista i-au trasat originea care poate fi cautata pana la stramosii nostri daci. Dar care este adevarata lui semnificatie si ce legatura are cu Rusaliile? Exista traditii asemanatoare si in sudul Marii Britanii sau in Spania si Portugalia. De aici a venit ideea ca acest joc ar avea legatura cu jocul sabiilor de la traci. Insa nu exista dovezi in acest sens. Ba mai mult, ultimele studii de specialitate ne indica ca traditia Calusului se inscrie in traditia jocurilor magice de origine iudaic-romana. Adica tipice primelor doua secole crestine. Prezenta acestor jocuri, contaminate desigur de jocurile razboinice ale timpului, este atestata in Imperiul roman pana in secolul al XIII-lea. Desi imperiul roman a disparut, sensul mistic si videcator al Calusului s-a pastrat.   Calusul si calusarii: varianta zeului Zau mostenit de la daci Aceasta idee a aparut in timpul regimului comunist. In esenta, Romulus Vuia sustinea ca acest dans este despre cinstirea demonilor, omitand complet faptul ca se cerea binecuvantarea preotului in mai multe versiuni. Apoi, aceasta versiunea plina de mituri a fost sustinuta de regimul comunist pentru ca ajuta la cladirea mitului legat de daci si traci. Asadar, au aparut carti pseudostiintifice care sustineau, fara dovezi, originea Calusului la traci si de aici la daci. De aici apare pretentia ca exista un...

Read More

Sanzienele si Dragaica: traditii si superstitii romanesti

In folclorul romanesc si in mitologia romaneasca, Sanzienele sunt intalnite in doua forme: planta care inlouieste zanele-fecioare. zanele verii, cu acelasi nume, care dau miros si leac florilor, rod bogat holdelor de grâu si orz.   Florile de Sanziene, plante de leac in medicina populara În flora României cele doua varietati ale plantei, sanzienele galbene si albe cresc prin fânete si livezi, pe marginea drumurilor, prin paduri si pe lânga garduri. Planta, ca si sarbatoarea, este cunoscuta sub doua denumiri zonale: sub numele de Sanziana in Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramures, nordul Moldovei si sub numele Dragaica in Dobrogea, Moldova de sud si centrala, Muntenia. Florile, frumos mirositoare, tulpinile, semintele si radacinile au numeroase utilizari în medicina si cosmetica populara, în obiceiurile si actele magice. Din flori de Sanziene si spice de grâu se împleteste o cununa, substitut al sacrului, purtata pe cap de o fecioara în ceremonialul numit Dansul Dragaicei (Vlasca, Teleorman). Ca substitut al zeitei Diana (Santa Diana) cununa este agatata la ferestrele caselor, în stâlpii portilor si în crucile de hotar. Ea apara oamenii, mormintele si holdele de fortele malefice; prezice ceea ce i se va întâmpla în cursul anului celui care a confectiont-o sau a aruncat-o pe acoperisul casei. Fata care pune floarea sub capatâi în noaptea de Sânziene (24 iunie) îsi vede în vis ursitul, femeia care îsi înfasoara mijlocul cu tulpini de Sanziene...

Read More

Duminica Floriilor, Lazarelul si zeii vegetatiei la vechii romani: obiceiuri si traditii, ritualuri si superstitii de Florii

Duminica Floriilor, sarbatoarea Floriilor este de fapt reprezentata de intrarea lui Iisus in Ierusalim. Insa, in traditia romaneasca, aceasta sarbatoare este mult mai veche si coincide cu reinviere naturii, Nunta Urzicilor cum i se spune in popor. Inspirata de zeita romana a florilor, Flora, sau dedicate zeitelor Demeter si Core din Grecia antica, prin traditia de Thesmophoria, aceasta sarbatoare a naturii reprezinta Victoria luminii asupra intunericului, a caldurii asupra frigului, a Soarelui biruitor asupra iernii. In toate religiile si mitologiile lumii exista acest scenariu si zei pe masura care sa il reprezinte precum Osiris, zeul care invie, in Egiptul antic, Attis in Orient, Tammuz, Mithra si multi altii. Astazi vom incerca sa explicam sarbatoarea dedicata Nuntii Urzicilor, dar si altele la fel de interesante precum Lazarelul sau semnificatia salciei in traditia romaneasca.   Duminica Floriilor – Salcia în traditia crestina româneasca Emblema vegetala a acestei sarbatori este, în traditia româneasca, salcia, cel dintâi arbore care înverzeste. Se povesteste despre salcie ca a fost binecuvântata de Maica Domnului, pentru ca si-a întins crengile, ca sa treaca o apa, spre a ajunge la locul unde era rastignit Fiul sau. De aceea, preotii o slujesc în biserica, oamenii se leaga în jurul mijlocului ca sa scape de dureri si înghit mâtisori (muguri) împotriva durerilor de gât. Salcia sfintita este adusa acasa si folosita ca stimulent magic: cei mici sunt loviti cu ea,...

Read More

Top 10 mituri si greseli istorice despre botezul crestin

Ioan Botezatorul, care este considerat un precursor al crestinismului, a folosit botezul ca ritual central al miscarii sale mesianice. Crestinii considera ca Isus a instituit sacramentul botezului. Cele mai vechi botezuri crestine au fost facute, în mod normal, prin scufundarea completa in apa, desi au fost folosite si alte moduri, cum ar fi turnarea apei. Pâna în secolele al III-lea si al IV-lea, botezul a implicat si ungerea cu mir, exorcisme, punerea mâinilor in cap si recitarea unui crez. În Occident, Afuzia, adica turnarea apei pe cap, a devenit modul normal de botezare între secolele al XII-lea si al XIV-lea, desi scufundarea era practicata înca în secolul al XVI-lea. În secolul al XVI-lea, Martin Luther a pastrat botezul ca sacrament, dar reformatorul elvetian Huldrych Zwingli a considerat ca botezul si cina Domnului sunt simbolice. Anabaptistii (precum cei din comunitatea amish) au negat validitatea botezului copiilor, care era practica normala când a început miscarea lor si au practicat în schimb botezul credinciosului adult. Mai multe grupuri legate de anabaptism, în special baptistii, au practicat în curând botezul prin scufundare ca dupa exemplul biblic.   Botezul la evrei Desi termenul „botez” nu este folosit pentru a descrie ritualurile evreiesti, ritualurile de purificare din legea si traditia evreiasca Halakha, numite tvilah, au o oarecare similitudine cu botezul, iar cele doua au fost legate. Tvilah este actul de scufundare în apa naturala, numit...

Read More

Obiceiul colindatului: colindatul in cete fecioresti – obicei ancestral

Pe intreg cuprinsul Romaniei, colindatul constituie o traditie de iarna care cunoaste o raspandire impresionanta si o diversitate ampla, ca parte din ritualurile sarbatoressti care antreneaza pe deplin comunitatea. In constientul colectiv neprimirea colindatorilor este echivalenta cu un pacat mare, astfel incat gazdelor le revine datoria crestineasca de a deschide larg portile celor ce le ureaza sanatate, noroc si camari imbelsugate pentru anul ce urmeaza. In lucrarea sa intitulata „Cararuia varului nestins: insemnari, eseuri si studii de psihologie sociala clinica, etnografie romaneasca si sociologia vietii cotidiene rurale” (2012), Corneliu Dragomir amintea o credinta adanc inradacinata in traditia romaneasca: „Pentru a-i scapa de pacate, Dumnezeu a lasat colindele pe pamant ca in fiecare an, de Craciun, numele celui Nou Nascut sa aline durerile oamenilor si astfel acestia sa se abata din calea rautatilor”. Dar in panoplia colindelor romanesti se distinge cu precadere o tipologie aparte de uratori, grupati in cete, care se opresc din casa in casa pentru a da glas urarilor in versuri atat de dragi poporului nostru din cele mai vechi timpuri. Este vorba despre asa-numitul „colindat in cete fecioresti” – o manifestare ce se concretizeaza intr-un element importantd in categoria celor ce definesc identitatea folcloristica si traditionala romaneasca, inclus inca din 2013 in lista patrimoniului imaterial al UNESCO.   Caracteristicile colindatului in cete fecioresti Principalele caracteristici ale acestei forme de colindat sunt legate indeosebi de faptul ca...

Read More

Articole populare