Category: Ritualuri

Top 10 mituri si greseli istorice despre botezul crestin

Ioan Botezatorul, care este considerat un precursor al crestinismului, a folosit botezul ca ritual central al miscarii sale mesianice. Crestinii considera ca Isus a instituit sacramentul botezului. Cele mai vechi botezuri crestine au fost facute, în mod normal, prin scufundarea completa in apa, desi au fost folosite si alte moduri, cum ar fi turnarea apei. Pâna în secolele al III-lea si al IV-lea, botezul a implicat si ungerea cu mir, exorcisme, punerea mâinilor in cap si recitarea unui crez. În Occident, Afuzia, adica turnarea apei pe cap, a devenit modul normal de botezare între secolele al XII-lea si al XIV-lea, desi scufundarea era practicata înca în secolul al XVI-lea. În secolul al XVI-lea, Martin Luther a pastrat botezul ca sacrament, dar reformatorul elvetian Huldrych Zwingli a considerat ca botezul si cina Domnului sunt simbolice. Anabaptistii (precum cei din comunitatea amish) au negat validitatea botezului copiilor, care era practica normala când a început miscarea lor si au practicat în schimb botezul credinciosului adult. Mai multe grupuri legate de anabaptism, în special baptistii, au practicat în curând botezul prin scufundare ca dupa exemplul biblic.   Botezul la evrei Desi termenul „botez” nu este folosit pentru a descrie ritualurile evreiesti, ritualurile de purificare din legea si traditia evreiasca Halakha, numite tvilah, au o oarecare similitudine cu botezul, iar cele doua au fost legate. Tvilah este actul de scufundare în apa naturala, numit...

Read More

Obiceiul colindatului: colindatul in cete fecioresti – obicei ancestral

Pe intreg cuprinsul Romaniei, colindatul constituie o traditie de iarna care cunoaste o raspandire impresionanta si o diversitate ampla, ca parte din ritualurile sarbatoressti care antreneaza pe deplin comunitatea. In constientul colectiv neprimirea colindatorilor este echivalenta cu un pacat mare, astfel incat gazdelor le revine datoria crestineasca de a deschide larg portile celor ce le ureaza sanatate, noroc si camari imbelsugate pentru anul ce urmeaza. In lucrarea sa intitulata „Cararuia varului nestins: insemnari, eseuri si studii de psihologie sociala clinica, etnografie romaneasca si sociologia vietii cotidiene rurale” (2012), Corneliu Dragomir amintea o credinta adanc inradacinata in traditia romaneasca: „Pentru a-i scapa de pacate, Dumnezeu a lasat colindele pe pamant ca in fiecare an, de Craciun, numele celui Nou Nascut sa aline durerile oamenilor si astfel acestia sa se abata din calea rautatilor”. Dar in panoplia colindelor romanesti se distinge cu precadere o tipologie aparte de uratori, grupati in cete, care se opresc din casa in casa pentru a da glas urarilor in versuri atat de dragi poporului nostru din cele mai vechi timpuri. Este vorba despre asa-numitul „colindat in cete fecioresti” – o manifestare ce se concretizeaza intr-un element importantd in categoria celor ce definesc identitatea folcloristica si traditionala romaneasca, inclus inca din 2013 in lista patrimoniului imaterial al UNESCO.   Caracteristicile colindatului in cete fecioresti Principalele caracteristici ale acestei forme de colindat sunt legate indeosebi de faptul ca...

Read More

Plugusorul – o traditie mult indragita de romani

Unul din cele mai indragite obiceiuri adanc inradacinate in traditia romanilor, cu infinite variante, modulatii, accesorii de recuzita, costumatii si componenta de grup este Plugusorul – o forma unica si spectaculoasa de a ura semenilor lor toate cele bune pentru Noul An. Stravechie manifestare a entuziasmului corelat trecerii peste an, Plugusorul isi are originile in vremuri de mult apuse, imbracand straiele folcloristice ale unei veritabile ode inchinate concomitent naturii, transformarilor firesti asociate anotimpurilor anului, lucrarilor agrare care se afla la baza prosperitatii gospodariilor si nadejdii oamenilor in vremuri mai bune, aducatoare de bucurii si impliniri. Este vorba despre un obicei cu puternice semnificatii pentru romani, transpus intr-o poezie populara aparte, fiind socotita un soi de profetie benefica pentru toti cei ce primesc cetele de uratori si le rasplatesc cum se cuvine pentru „zisul de bine”, „trasul la buhai”, „sunatul din talanga” si „pocnitul din bici” – cele patru repere esentiale pentru un Plugusor ca la carte. “Comori nepretuite de simtiri duioase de idei inalte de notite istorice de crezari superstitioase de datini stramosesti si mai cu seama de frumuseti poetice pline de originalitate si fara seaman in literaturile straine poeziile noastre poporale compun o avere nationala demna de a fi scoasa la lumina ca un titlu de glorie pentru natia romana”, remarca pe drept cuvant Vasile Alecsandri.   Esenta urarilor Plugusorului ca datina si ritual Pielea buhaiului si fasia...

Read More

Traditii si obiceiuri de Craciun in diferitele zone ale tarii

Sarbatorile anotimpului friguros detin un loc special in traditia romanilor, unul din cei mai indragiti protagonisti ai acestor evenimente fiind insusi Mos Craciun – personaj asociat pretutindeni darurilor plasate sub pomul de iarna. Dar variatiile pe aceeasi tema nu lipsesc catusi de putin pe plaiurile noastre, in functie de zonele etnografice ale tarii regasindu-se o multime de particularitati marcante ale traditiei Craciunului, cu intreaga lor suita de elemente derivate, de la colinde la straiele populare si de la specialitatile culinare de sezon la superstitiile legate de prosperitatea gospodariei. „Portretizarea Craciunului ca o sarbatore de familie, a bunavointei si compasiunii”, dupa cum precizeaza Nicolae Sfetcu in volumul sau intitulat „Craciunul – obiceiuri si traditii” (2016), s-a extins de-a lungul veacurilor pe mai toate meridianele lumii, dar romanii-i acorda o atentie cu totul si cu totul speciala, plasandu-l in topul celor mai importante sarbatori de peste an. Indiferent de zona pe care intentionam sa o exploram insa din acest punct de vedere, se remarca fara indoiala numitorul comun al succesiunii evenimentelor ce se desfasoara in luna decembrie a fiecarui an, structurate potrivit unei scheme intrucatva stereotipe, asemenea unei lucrari intocmite pe baza celor trei parti componente de baza: introducerea, cuprinsul si incheierea. Astfel, inainte de Craciun, avem parte de un soi de „preludiu”, ce cuprinde pregatirile din ce in ce mai frenetice, pe masura ce se apropie momentul sarbatorii in sine,...

Read More

Ce este folclorul romanesc traditional?

Folclorul romanesc, incarcat de repere si semnificatii, constituie o zestre pretioasa care atesta continuitatea de veacuri a poporului nostru in spatiul carpoato-danubiano-pontic, definindu-i cu fermitate identitatea. Acest bogat tezaur a fost deseori subevaluat in timp, trecandu-se intr-un plan secundar faptul ca numeroase capodopere literare, muzicale, picturale sau sculpturale romanesti au fost inspirate tocmai din generosul sau sipet cu nestemate, impunand pe firmamentul cultural al lumii numele unor artisti autohtoni de o valoare incontestabila, de la Mihai Eminescu, Sadoveanu sau Creanga la George Enescu si Ciprian Porumbescu sau de la Brancusi la Nicolae Grigorescu, Tonitza sau Ion Tuculescu, pentru a...

Read More

Articole populare