Author: Catalin Stanculescu

Ursitorile de la botez: obiceiuri si traditii ale Ursitoarelor

Ursitoarele mai sunt numite si Ursitori sau Ursite, chiar Ursoaice in unele cazuri. La macedo-romani, la  greci si la bulgari ele poarta numele de Mire sau Harasite. Dupa unele credinte apar in numar de trei, infatisate ca fecioare sau zane, dupa altele sunt sapte muieri la numar sau chiar noua. Ele ursesc, adica croiesc ursita omului, ursa sau urseala, aceasta fiind denumirea populara romaneasca pentru soarta noilor nascuti. In prima noapte a nasterii sau in primele trei nopti la rand, Ursitoarele vin precum Ielele. In Tara Fagarasului ni se spune ca Ursitoarele sunt servitoarele lui Alexandru cel Mare. Legenda ne arata cum ele i-au furat apa tineretii si de atunci au ramas vesnic tinere, cunoscand viitorul fiecarui om, iar la nasterea acestuia ii ursesc soarta. Prin unele parti, pe unde se crede ca sunt trei Ursitoare, se zice ca dansele traiesc laolalta intr-o casa, intr-un castel mare, ca ingrijesc de sute si mii de lumanari care sunt de fapt candelele vietii omenesti si ca se hranesc cu carne de furat (adica miei furati de la ciobani). Aceasta legenda apare in judetul Tecuci in Moldova. Aceste candele reprezinta sufletele celor ce se nasc si ale celor ce mor. Ursitoarele toarna untdelemn prin candele, intr-o parte foarte putin, dincolo mai mult, dupa cum era si lor oranduiala. Tot in aceasta zona exista obiceiul sa fie lasate in noaptea in care vin...

Read More

Avestita, spaima femeilor insarcinate si a pruncilor in traditiile romanesti

Avestita, Striga sau Samca este demonul nasterilor, un personaj mitologic si spirit necurat, spaima femeilor insarcinate in traditiile romanesti. Pericolele care înconjoara momentul nasterii au fost personificate în mitologia româneasca de Avestita, acest personaj din familia demonilor dusmani omului. Ca toate momentele de trecere din ciclul vietii, nasterea este si ea marcata de aparitia fiintelor “celeilalte lumi” care întrupeaza de fapt bolile specifice mamei si pruncului. Vazuta ca sluga a Diavolului, Avestita este cea mai temuta dracoaica din mitologia româneasca. Avestita este mana dreapta a Satanei, aripa sa, aparand cu parul lung pana la calcaie, cu ochii rosii de foca si cu mainile schimonosite ca secerile de fier, cautatura salbatica si cu trupul chircit diavoleste, strasnica si grozava. Duh necurat, venit din fundul iadului, cu mari mestesuguri vazute si nevazute ea omoara copiii oamenilor si se opune chiar Arhanghelului Mihail intr-o poveste despre nasterea pruncului Iisus. Ea se face ogar si pisica, umbra si lacusta, paianjen si musca si toate nalucirile vazute si nevazute pe fata pamantului. In acest fel, Avestita intra in casele oamenilor si sminteste femeile insarcinate cand sunt in somn. Ea le pedepseste pe femeile ingreunate de rusinea lumii, pe cele care fac farmece, dau cu bobii, cauta cu sita sau cu peria sau care sunt necredincioase barbatilor. Doar daca i se scriu cele 19 nume magice pe un zapis nu se va putea apropia de...

Read More

Obiceiuri si traditii de Paste din Moldova, Banat, Transilvania si Oltenia

Obiceiuri si traditii de Paste in Moldova Valaritul din Vrancea Scranciobul are loc in a doua zi de Paste. Acest obicei aduna intreaga comunitate in jurul fetelor de maritat. Scranciobul este numit si dulap prin aceste parti si este de fapt un leagan. Toti locuitorii asista la datul in leagan. Leaganul este construit de tinerii flacai din zona care sunt rasplatiti cu oua rosii dupa obicei. Se crede prin aceste parti ca fetele date in scranciob vor avea un an imbelsugat. Scrânciobul este o constructie alcatuita din mai multe leagane sau banci (montate în cerc sau suprapuse), fixate pe acelasi schelet, care se balanseaza sau se învârtesc, servind ca mijloc de distractie pentru tineri. Credintele din Bucovina si din întreaga Moldova evidentiaza ca scrânciobul ar fi aparut în amintirea lui Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece ucenici, care, cuprins de remuscare pentru ca îl vânduse pe Iisus, s-a spânzurat; oamenii l-ar fi cautat timp de trei zile fara nici un rezultat, dar, când l-au gasit, au vazut ca vântul îl batea si îl clatina împreuna cu creanga de care era atârnat; denumirile constructiei difera de la zona la zona: scrânciob – Muntii Apuseni; Moldova; Bacau – urzoi; Bucovina; dulap, leagan, titeche – Muntenia; tutul, tutulus – Tara Hategului; sdrânca – Bihor; Satu Mare; scrânciob, leagan, leganus, tutulus, vârtej, vârtij, vârtiloi – Banat; în general, datina de a se da...

Read More

Labirintul, filmul fantasy din 1986 cu David Bowie si Jennifer Connelly

Parca filmele mai vechi sunt mai bune, nu-i asa? Parca au mai mult suflet, personajele sunt mai umane, au o poveste mai complexa, actorii joaca mai bine, depun mai mult effort, scenele sunt gandite si trasate, scenariul si povestea sunt foarte elaborate. Asa au fost filmele mitologice ale anilor ’80. Desi nu eram nascut cand au aparut multe dintre ele precum Legend, The Dark Crystal, Willow, Krull, Conan the Barbarian, Return to Oz. In anii ’80 au fost puse bazele genului fantasy inspirat din mitologie, legende si folclor. Filme precum The NeverEnding Story, Big Trouble In Little China, Ladyhawke, Excalibur, Masters Of The Universe au facut deliciul publicului din intreaga lume. Noi le-am vazut deabia dupa anii ’90 pentru ca in Romania au ajuns mai greu. In acea perioada au fost introduse o gramada de genuri precum filmele cu supereroi, cele horror si multe altele. Astazi, la Mythologica vorbim despre inca un film-cult.   Labyrinth (Labirintul) este un film fantastic musical (nu va speriati pentru ca sunt doar cateva melodii foarte bine interpretate chiar de Bowie) din 1986 regizat de Jim Henson, cu George Lucas ca producator executiv, bazat pe conceptul lui Brian Froud. Se învârte în jurul cautarii lui Sarah (jucata de Jennifer Connelly), de 16 ani, de a ajunge în centrul unui enorm labirint din alta lume (regatul goblinilor) pentru a-si salva fratiorul Toby, pe care Sarah...

Read More

Top 10 obiective de vizitat in pandemie in judetul Dambovita

Istoria dambovitenilor este una din cele mai incarcate de semnificatii si evenimente romanesti, insasi resedinta de judet – Targoviste – constituind un emblematic tezaur in acest context, fiind resedinta domneasca si capitala in perioada 1396-1714. Maretia si bogatia zestrei de vestigii si monumente istorice dambovitene sunt cu adevarat impresionante si se distribuie pe intregul teritoriu al judetului, nu numai la nivelul Tragovistei. Aproape ca nu exista asezare damboviteana care sa nu detina repere de interes major in materie de arheologie, istorie, arhitectura, etnografie, arta sau segmente culturale de insemnatate pentru locuitori, dar si pentru valoroasa panoplie de marturii generale ale existentei poporului nostru in acest spatiu inca din vremuri timpurii. In tentativa de a alcatui un top 10 al acestora, vom enumera in cele ce urmeaza o serie de propuneri cat se poate de interesante, care nadajduim sa va inspire si sa va invite la drumetie pe carari dambovitene:   Parcul National Bucegi Se extinde pe o suprafata de peste 32 de mii de hectare, interesand de fapt trei judete: Brasov, Prahova si partea nordica a judetului Dambovita, respectiv la nivelul comunei Moroeni, unde se afla si administratia parcului. Biodiversitatea regasita la nivelul acestui areal este impresionanta, parcul oferind elemente naturale care favorizeaza formarea de ecosisteme terestre deosebite, ideale pentru a gazdui o flora si o fauna de o mare varietate, dificil de regasit in alte zone nu numai...

Read More

Articole populare