Mitologie | Mythologica.ro

Zeitele din mitologia dacilor: Bendis si Kotys

Posted by Catalin Stanculescu | Jul 31, 2020 | Civilizatie, Europa, Mitologie |

In mitologia geto-dacilor apar in principal doua divinitati feminine. Acestea sunt numite Bendis, zeita padurilor si a lunii, a dragostei si maternitatii, si Kotyy, zeita-mama a tracilor si dacilor. Spre deosebire de zeii Greciei antice sau de cei ai mitologiei nordice, nu avem prea multe informatii intrucat nu avem surse scrise precum cele despre zeii Olimpului sau poemele nordice. In general, informatiile despre mitologia dacilor vin din descoperiri arheologice, din relatarile calatorilor straini sau din presupunerile educate ale istoricilor prin comparatie cu religia si mitologia altor popoare din jurul nostru. Printre strainii contemporani sau nu care au scris despre...

Capcaunul in mitologia romaneasca si rudele sale indepartate

Posted by Catalin Stanculescu | Jun 30, 2020 | Cultura, Mitologie |

Capcaunii sunt in general vazuti in mitologia romaneasca, si in special in basme, ca monstrii antropofagi cu cap de caine, cu un ochi în frunte si cu altul în ceafa, care au trait prin pesteri si paduri întunecate. De obicei ei apar in povesti ca niste uriasi malefici care mananca copii. Se spune despre ei ca ar fi venit dinspre Rasarit ca sa pustiasca pamantul. Aceasta se datoreaza asocierii lor cu tatarii si turcii. Unele informatii îi prezinta ca oameni mici, negrii si cu nasul turtit (in centrul Moldovei). Acestia mancau oamenii dupa ce îi jupuiau de piele si...

Statu-Palma-Barba-Cot, adversarul lui Fat-Frumos in basmele romanesti

Posted by Catalin Stanculescu | Jun 27, 2020 | Civilizatie, Cultura, Europa |

Va mai amintiti de copilarie? De basmele si povestile romanesti? Era pe vremuri o poveste cu zane, feti-frumosi si pitici, in care aparea un personaj numit Statu Palma-Barba-Cot. Un personaj negativ, desigur, care aparea ca un pitic mic de tot, cu o barba uriasa. Era, piticul acesta, mai ceva ca in povesti, pentru ca le stia, le facea si le desfacea pe toate. Dar piticii parca erau buni, nu-i asa? Ei bine, poate in Stapanul Inelelor sau in folclorul irlandez. La noi, la romani, Barba-Cot era cel mai al dracu personaj. O creatura mitologica fara seaman, mai presus ca...

Ielele si Rusaliile in mitologia romaneasca

Posted by Catalin Stanculescu | Jun 7, 2020 | Mitologie, Ritualuri, Simbolism |

Ielele sunt reprezentari mitice feminine care apar noaptea, inainte de cantatul cocosilor, in perioada cuprinsa intre Paste si Rusalii, sinonime cu Cele Sfinte, Dansele, Doamnele, Fetele Campului, Frumoasele, Imparatesele Vazduhului, Maiestrele, Miluitele, Puternicele, Rusaliile, Soimanele, Ursoaicele, Vantoasele, Zanele. Cine sunt Ielele in mitologia romaneasca? lelele sunt spirite rele si rebele ale mortilor care, dupa ce au parasit mormintele la Joimari si au petrecut Pastele cu cei vii, refuza sa se mai intoarca in lacasele lor subpamantene. Pentru a le imbuna li se dau nume eufemistice (zane, frumoase, soimane etc.) sau provenite din pronume personale si demonstrative la persoana...

Muma Padurii si alte spirite in folclorul romanesc

Posted by Catalin Stanculescu | May 31, 2020 | Mitologie, Ritualuri, Simbolism |

Reprezentarile mitice ale panteonului romanesc sunt mostenite de la substratul neolitic al Vechii Europe, de la substratul indo-european trac si geto-dac, sau au fost asimilate de la cultele greco-romane si orientale. Multe dintre ele sunt creatii mitice mai recente, romanesti si straromanesti. Indiferent ca au chip de om sau chip de pom, planta, animal, pasare si reptila, acestea sunt ierarhizate dupa criterii variate: putere, atributii, varsta, sex. De la stravechiul inceput de an calendaristic, echinoctiul de primavara, se desfasoara ipostazele calendaristice ale Zeitei-Muma, Dochia, grupate si ele in trei generatii: Zeite-Fecioata (Sanzienele, Dragaica, Lazaritele, Ielele, Fata Padurii), Zeite-Muma (Maica...