Cetatile medievale ale Romaniei atrag mereu turisti. Romani sau straini. Dar se stiu foarte putine despre acestea, despre istoria lor, despre legende si ce au lasat in urma.
Vom incerca sa vorbim de cat mai multe dintre acestea. Deja celebre, distruse sau uitate. Redescoperite sau reamenajate cu fonduri europene, cetatile medievale romanesti raman o parte importanta din istoria noastra. Din Tara Romaneasca, in Moldova si Transilvania, de la Carpati la Marea Neagra.
Inainte de a incepe trebuie sa intelegem ca rolul acestor cetati era de aparare in acele timpuri. Fiecare localitate mai mare sau oras construia din nevoie acest tip de fortificatie. Ele existau fie independente (Rasnov, Fagaras, Deva, Aiud, Cetatuia de pe Straja), fie se intindeau pe o arie mai mare, inconjurand cu ziduri si turnuri un oras intreg (Brasov, Cluj, Timisoara, Oradea, Bistrita)
Cetatea Taraneasca Rasnov
Cetatea Rasnov sau Cetatea Taraneasca din Rasnov este situata in judetul Brasov. Ea a fost construita de locuitorii din zona in secolul al XIV-lea.
Datorita pozitiei sale strategice aceasta controla accesul in Transilvania. Tocmai de aceea, in secolul al XIII-lea, Cavalerii Teutoni au ridicat fortificatii aici. Acest drum lega Muntenia, prin Campulung-Muscel, de Transilvania, prin Rasnov-Brasov.
Mai tarziu, cetatea a fost incredintata Cavalerilor Ordinului Sfintei Cruci. Ea apare mentionata documentar prima oara in 1335 la invazia tatarilor in Tara Barsei.
In 1421, Cetatea Rasnov rezista unui asediu al armatei otomane. Dar acesta se incheie fara succes. Deasemenea, cetatea rezista si in 1436 si 1441. Desi nu avea o fantana in interiorul cetatii, taranii au rezistat iesind noaptea pe ascuns si aducand apa de la un izvor secret.
Aceasta tactica nu a mai functionat in 1612 cand au trebuit sa predea, pentru prima oara, cetatea lui Gabriel Bathory, princepele Transilvaniei.
Legendele locale sustin ca o fantana sapata aici de prizonieri ar ascunde o imensa comoara. Se crede ca cei doi prizonieri turci au sapat 15 ani o adancime de circa 50 de etaje. Iar fantana este plina de interior de versete din Coran.
Cetatea Poenari si Vlad Tepes
Cetatea Poenari sau Cetatea lui Vlad Tepes este legata de numele lui Negru Voda, dar si a temutului Vlad Dracul. Ea a fost gandita ca fortareata impotriva otomanilor.
Era cetatea din Muntenia asezata langa barajul Vidraru.
Ca subiect de legenda, Cetatea Poenari si ale sale inaltimi ametitoare este legata de fuga lui Tepes. Anume, Vlad Tepes scapase de turci refugiindu-se in aceasta cetate si potcovindu-si caii invers.
O legenda locala vorbeste de Raul Doamnei. Sotia domnitorului Vlad Tepes s-ar fi sinucis aruncandu-se de pe meterezele cetatii decat sa fie sclava turcilor. Raul in care a cazut a primit denumirea de Raul Doamnei.
Tot Cetatea Poenari se crede ca ar fi fost locul bataliei de la Posada, nedescoperita si neconfirmata inca. Posada este batalia in care Basarab I, domn al Tarii Romanesti il infrange armata lui Carol Robert la 1337.
Cetatea Sighisoarei si sasii din Transilvania
Cu 14 turnuri, bresle mestesugaresti, privelisti de poveste si atmosfera de basm, Cetatea Sighisoarei continua sa fie si astazi un miracol al arhitecturii, dar si o cetate inca locuita din judetull Mures.
Acesta este locul de nastere al lui Vlad Tepes. Cetatea Sighisoarei a fost construita de sasi in secolul al XII-lea.
Exista o frumoasa legenda legata de ceasul elvetian al Turnului maret. Aceasta spune ca la terminarea impresionantei lucrari, sighisorenii au rugat un celebru urias sa le faca un frumos glob de aur. Acesta a sfarsit prin a impodobi Turnul cu Ceas. Dar uriasul i-a amenintat ca ceasul va merge doar pana cand se gasi cineva atat de inalt incat sa ia globul. Inca asteptam …
O alta legenda, urbana de aceasta data, spune despre un elefant alb calarit de un pasa ce a fost ucis cu archebuza de pe zidurile cetatii Sighisoara. Acesta insotea armata otomana intr-o campanie de cucerire.
Cetatea de scaun a Sucevei
Cetatea Sucevei face parte dintr-un mare plan de aparare strategica gandit si organizat de Stefan cel Mare. Acesta trebuia sa faca fata si sa apere Moldova de invazia otomana. El a fost compus din cetati asezate strategic si manastiri fortificate.
Desi cetatea a fost inceputa de Petru Musat, ea a fost terminata de Stefan ce Mare in secolul al XV-lea. Construit ca un castel de Petru Musat in 1388, fortificat cu doua ziduri si artilerie de Alexandru cel Bun, cetatea cunoaste apogeul deabia sub domnia lui Stefan cel Mare.
In 1476, Cetatea Sucevei rezista eroic fiind asediata de trupele otomane ale lui Mohamed al II-lea. Ca urmare a distrugerilor si neajunsurilor constructiei, vor fi amenajate in epoca lui Stefan cel Mare un pod mobil si un sant de aparare inundabil.
In 1485 cetatea este asediata din nou de otomani si in 1497 de polonezi. Si de data aceasta fara succes.
Pe timpul lui Petru Rares, in 1538, turcii intra in cetate. Dar fara lupta, caci mareata Cetate a Sucevei este pedata lui Soliman Magnificul de boierii tradatori.
Cetatea este apoi incendiata de Alexandru Lapusneanu ca parte a intelegerii cu Poarta. Cetatea va mai cunoaste putin din stralucirea de odinioara in timpul domniei lui Ieremia Movila ce o fortifica impotriva turcilor. Dar gloria de altadata va reveni cand portile cetatii se deschid in fata lui Mihai Viteazu in 1600.
De atunci, cetatea a fost teren de lupta pentru polonezi, tatari, cazaci si otomani. A schimbat capitani, parcalabi si ostasi. In 1700, era deja doar ruine.
Cetatea Alba Carolina si Imperiul Habsburgic
Din timpul dacilor, apoi al ocupatiei romane, in timpul Evului Mediu, prin otomani si multe alte invazii, Cetatea Alba Carolina le-a vazut pe toate. Pe aici s-au perindat toate neamurile si conducatorii lumii.
Desi a fost construita in starea actuala de habsburgi in secolul al XVII-lea, cetatea este mult mai veche. Ea a fost castru roman, dar si cetatea medievala Balgrad.
Constructorul a fost principele Eugeniu de Savoia, un geniu militar. El a adus Imperiului Habsburgic sistemul de fortificatii Vauban din Franta lui Ludovic al XIV-lea. Arhitectura ii apartine italianului Visconti. Fortificatiile urmau sa fie parte a unui amplu plan de aparare impotriva Imperiului Otoman in Transilvania.
Legenda spune ca in vechime era una din marile cetati dacice. Iar romanii au transformat-o in Cryosopolis – Orasul de aur, un mare centru roman al vremii in Dacia.
Romanii i-au spus si Balgrad – “Orasul Alb”, iar numele de Alba Iulia vine de la imparatul austriac Carol.
Cetatea Neamtului si Stefan cel Mare
Construita tot de Petru Musat, dar consolidata de Stefan cel Mare, Cetatea Neamtului devine cea mai bine aparata cetate din Moldova. Datorita pozitionarii, zidurilor inalte si santurilor de aparare ea nu va fi cucerita.
Construita in secolul al XIV-lea, cunoaste gloria in veacul al XVII-lea si este distrusa in 1718 de Mihai Racovita, domnitorul Moldovei.
De-a lungul timpului s-au vehiculat doua legende privind originea acesteia. Prima, ca ea ar fi fost construita de teutoni nu a fost confirmata. A doua, aparuta la Grigore Ureche, ca cetatea a fost construita de genovezi
Cetatea Neamt era poarta de intrare prin Carpatii Orientali a ungurilor. In 1395 ea a fost asediata fara succes de ungurii lui Sigismund de Luxemburg.
Pentru a garanta ca nu este cucerita, Stefan cel Mare a inaltat zidurile cu inca 7 metri, a construit un pod arcuit, adancind santurile de aparare si a adaugat “curse de sobolani” – capcane medievale pentru inamici.
In 1476 are loc Batalia de la Valea Alba, Invins de sultanul Mahomed Cuceritorul, Stefan se intoarce la Cetatea Neamt, dar, conform legendei, este alungat de mama lui. Ion Neculce relateaza aceasta legenda. Tot el vorbeste de asediul cetatii si de esecul turcilor. Mai tarziu, si ungurii incearca fara succes sa ocupe cetatea.
Iar legenda fantanii sapata (presupus) de turci a devenit deja celebra. Ea nu este insa atestata istoric.
Despre Cetatea Neamt scrie Costache Negruzzi ca a rezistat cu 19 oameni in fata armatei poloneze a lui Ian Sobieski. Dar adevarul este ca polonezii falsificasera o epistola de la domnitor care le spunea sa se predea. Tot aici domnita Ruxandra este decapitata.
Cetatea Deva
Cetatea Deva a fost construita in secolul al XIII-lea pe un fost con vulcanic. Pozitia sa strategica ii permitea sa pazeasca intrarea si iesirea din Transilvania de pe valea Muresului. Arheologii au descoperit aici urme din neolotic si chiar din epoca dacilor.
Cetatea apare prima oara atestata in 1269, construita de Bela al IV-lea dupa invazia tatarilor. Ea va fi bastion de nenumarate ori impotriva atacurilor tatare. In secolul al XVII-lea va ramane sngura neocupata de turci. Din 1444 pana ain 1504 ea revine familiei lui Ioan de Hunedoara.
Cetatea Devei este ocupata de turci in 1657. Apoi de curuti in timpul rascoalei din 1704. Apare consemnata si in timpul rascoalei lui Horia, Closca si Crisan din 1784.
Legendele locale sustin ca cele trei cetati din zona – Deva, Uroiul si Colt au fost construite de trei surori de urias sau de zane. Alta versiune vorbeste de 7 pitici mesteri ce au construit-o si care o vizitau din 7 in 7 ani. Un dragon cu 7 (de ce nu?) capete s-a adapostit acolo pana a fost izgonit si ucis de Iorgu Iorgovan.
Alta legenda vorbeste despre un fel de Manole local – numit Clement – care s-a legat cu 12 ortaci sa o construiasca. Si, ca in legenda, tot ce construiau se darama. Asa ca s-au legat sa arda sotia primului care venea a doua zi si sa-i amestece cenusa in constructie. Si, ghici ce, napasta a cazut tocmai pe sotia lui Clement.
Cetatea Timisoarei
Castru roman, cetate avara, cetate a Huniazilor, apoi a turcilor si in cele din urma habsburgica, Cetatea Timisoarei le-a vazut pe toate. Razboaie, cutremure, rascoale, razmerite, batalii, asedii, distrugeri si reconstruiri.
Ea este atestata in secolul al XIII-lea. Constructia este facuta de Carol Robert de Anjou cu ajutor de la mesteri italieni. In 1443, Ioan de Hunedoara o reconstruieste dupa un puternic cutremur.
In 1514 cetatea este asediata in timpul luptei lui Gheorghe Doja cu Stefan Bathory. Apoi intra in scena marele pericol otoman. Culoarele de acces spre Timisoara sunt fortificate prin cetati puternice riverane.
In 1551 cetatea este asediata de Sokollu Mehmed Pasa cu 18.000 de turci. Asediul este rupt si sunt recuperate cetatile Lipova, Arad, Cenad.
In 1552, al doilea vizir Kara Ahmed Pasa a adus 16 tunuri ce bombardau neintrerupt cetatea. Ei se vor preda in fata inamicilor, iar cetatea este partial distrusa.
Au urmat apoi atacuri repetate ale lui Sigismud Bathory, ale transilvanenilor si ale lui Baba Novac, capitanul lui Mihai Viteazu. Toate fara succes.
In 1716, in timpul razboiului austro-turc, are loc cea mai mare batalie pe care o vazuse Cetatea Timisoarei. Armata basburgilor avea 45.000 de oameni si 87 de tunuri de asediu. Garnizoana otomana doar 16.000 de oameni.
28 de escadroane de cavalerie si 4 batalioane de infanterie au respins trupele otomane din garnizoana si celor venite in ajutor. Otomanii vor pierde cetatea.
O cetate cu o istorie atat de ampla are cu siguranta legendele ei. Asadar, Cetatea Timisoarei a vazut pomi vindecatori, sfinti, mitropoliti, canale subterane, fantome si stafii, si cate si mai cate.
O legenda locala vorbeste despre judecarea si uciderea lui Gheorghe Doja si a capitanilor sai. Se crede ca in piata unde a avut loc fapta ar fi aparut Fecioara Maria.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Istoria cetatilor este una foarte asemanatoare cu istoria oamenilor din aceste locuri, nu numai din Valahia (Eflak) sau Erdeli (Transilvania asa era numita, includem în afirmatia noastra si nordul, estul, vestul Marii Nrgre sau vestul Marii Caspice, în Evul Mediu Timpuriu) . Noi, tatarii criimeeni avem un proverb : „Cetatea nu cade pâna ce nu este sapata din interior”. Proverbul este valabil si pentru cetatile care sunt presarate pe pamântul românesc!
5
5
Pingback: Drumuri legendare din Romania si misterele lor | Mythologica.ro
Pingback: Top 10 domnitori romani de care nu ai auzit niciodata | Mythologica.ro
Pingback: Cum mancau si chefuiau domnitorii romani in Evul Mediu? | Mythologica.ro
Pingback: Cum luptau romanii in Evul Mediu: Top 10 cele mai importante batalii ale domnitorilor romani | Mythologica.ro
Pingback: Societate, cultura si religie in Evul Mediu romanesc | Mythologica.ro
Pingback: Poreclele domnitorilor si voievozilor romani: calugari, ologi si draci | Mythologica.ro