Valhalla in mitologia nordica reprezinta paradisul razboinicilor cazuti in lupta. Cuvantul vine din vechea limba nordica Valholl si inseamna “sala celor ucisi”. Vikingii tineau sfaturile si petrecerile in astfel de sali mari cu mese intinse pline de bucate si mied. Valhalla este o astfel de sala imensa si plina de aur ce ii apartine lui Odin. Cu trecerea timpului, paradisul vikingilor a fost confundat cu Valhalla, insa viata de apoi in mitologia nordica este mult mai complicata. Taramul zeilor se numeste Asgard, iar aici exista mai multe sali si palate. Fiecare zeu are o astfel de sala-palat. In functie de felul in care mureai si locul pe care il ocupai in societatea vikinga ajungeai intr-un astfel de loc. Razboinicii care luptasera cu vitejia si murisera pe campul de lupta cu sabia in mana ajungeau in Sala lui Odin. Ei erau alesi de Odin si condusi aici de valkirii, fecioare-razboinice calare pe cai inaripati.
Doar jumatate dintre razboinicii ucisi pe campul de lupta ajungeau la Odin in Valhalla. Cealalta jumatate ajungea la zeita Freya, pe campul Folkvangr.
Razboinicii din Valhalla erau cunoscuti ca Einherjar si nu faceau alteceva decat sa se ospateze si sa se imbete, luptandu-se intre ei, pana la venirea Ragnarokului cand vor fi chemati de Odin. Acest mit apare foarte des in legende eroice germanice si vikinge.
In fata acestei sali sta copacul de aur Glasir, iar acoperisul salii Valhalla este acoperit cu scuturi de aur. In jurul acestei sali traiesc creaturi ciudate precum:
- cerbul Eikthyrni care mananca radacinile copacului si din coarnele lui curge un lichid in izvorul magic Hvergelmir, sursa nasterii raurilor din lumea intreaga
- capra Heidrun care mananca frunzele copacului magic si produce mied pentru razboinici
Valhala apare atestata in Edda poetica, o scriere din secolul al XIII-lea, dar si scrierile lui Snorii Sturluson. Valhalla a inspirat numeroase opere de arta, opere literare, dar si elemente din cultura populara.
Cum arata Valhalla in mitologia nordica?
Chiar Odin insusi ne povesteste in Edda poetica cum arata Valhalla. El vorbeste despre o sala imensa, stralucitoare si aurita. De aici, Odin alege in fiecare zi razboinicii cazuti in lupta demni de acest privilegiu. Valhalla are peretii acoperiti de rafturi de sulite si tavanele acoperite cu scuturi de aur. Pe bancile sale sunt armuri de zale, in fata ei fiind un lup si un vultur zburand deasupra.
Casa lui Odin se afla in Asgard. Si inainte de a intra in Valhalla trebuie sa treci de usile sfinte ale maretei porti Valgrind. Valhalla are 540 de usi pe care pot iesi in acelasi timp 800 de razboinici. Pe aceste usi vor iesi einherjar sa lupte cu lupul Fenrir la Ragnarok.
Tot in Valhalla gasim si sala lui Thor, numita Bilskirnir. Aceasta sala are 540 de camere, iar Odin ne spune ca aceasta este cea mai mare sala din Valhalla. Deci aici intelegem prin Valhalla nu doar o sala, ci o zona din Asgard, taramul zeilor.
Avem relatari si din alte legende vikinge despre acest loc. In unele se spune ca ultimii razboinici sositi aici sunt pusi sa aduca apa pentru spalat picioarele, sa aiba grija de caini sau de cai, sa intretina focul sau sa hraneasca porcii. Asadar, si aici este o ierarhie. Probabil in functie de merite si de prestigiul pe campul de lupta si in viata al razboincului cazut. Doar nu l-ai fi pus pe Siegfried sau pe Ragnar sa dea mancare la porci.
Vikingii credeau cu adevarat in aceste locuri. Iar din legendele lor intelegem ca aceste locuri erau reale pentru ei si puteai ajunge acolo daca respectai anumite porunci. Astfel, avem legenda regelui Gylfi care se hotaraste sa ajunga in Asgard deghizat ca batran. El dorea sa afle sursa de putere a zeilor. Insa zeii intelepti au stiut de sosirea lui si i-au pregatit o serie de iluzii. Cand a juns in fortareata Valhalla, tavanul i s-a parut de neatins. Tot aici regele vede multime de razboinici ce beau sau jucau jocuri, iar altii se luptau. Regele vede trei tronuri, iar pe ele stau conducatorii zeilor. Regelui i se spune ca razboinicii cazuti in lupta devin fiii adoptivi ai lui Odin. Valkiriile servesc mied la mese razboinicilor. Tot ele sunt trimise pe campul de lupta dupa cei alesi de Odin si hotarasc victoria. Unii credeau ca ele deneau sotii ale acestor razboinici.
Regele se intreaba cum pot trai in acelasi loc atat de multi oameni, toti razboinicii de la inceputul timpului. Dar i se explica ca nu sunt decat jumatate, iar acestia tot nu vor fi de ajuns impotriva lupului Fenrir. Regele se intreaba cu ce ii hraneste Odin pe acestia si ii este aratat mistretul Sæhrímnir, preparat intr-un cazan magic, care este mancat in fiecare seara de zei si razboinici.
Odin are in Valhalla doi lupi, Geri si Freki si doi corbi, Hugin si Munin. Regelui i se mai spune ca Valhalla este atat de mare incat tot mai are camere libere pentru razboinici.
Cum se ajunge in Valhalla?
Popoarele nordice au fost printre putinele culturi care si-au creat o mitologie care nu promitea neaparat continuarea eterna a vietii in lumea de apoi pentru sufletele decesatilor. Ei credeau ca lumea se indreapta spre o distrugere finala numita Ragnarok, iar zeii si oamenii vor trebui sa lupte intr-o batalie cosmica. Dupa aceasta Apocalipsa, o noua lume se va ridica cu noi zei si o noua rasa umana.
In credintele nordice, Odin insusi ordonase legile de ingropare ale vikingilor. Aceste legi spun ca toti mortii trebuie arsi pe rug si construita o movila pentru ingroparea lor cu toate posesiunile din timpul vietii. Cenusa lor trebuie adusa pe mare sau ingropata in pamant. Asa mortii vor ajunge in Valhalla si il vor vizita.
In Valhalla ajung eroi precum Sigmund, Eric Secure-Insangerata, dar si zeii.
Cei care mureau de boli, batranete sau din alte motive ajungeau la Hel, pe domeniul mortilor. Doar razboinicii ajungeau in taramul Asgard, casa zeilor Aesir si Vanir.
Influente moderne in jocuri, filme, arta si literatura
Conceptul “Valhalla“, atat filosofic cat si material, a continuat sa aiba influenta si dupa Evul Mediu pana in cultura noastra populara de astazi. Exemplele includ desigur celebrul castel contruit de Ludwig I al Bavariei in anii 1800 in muntii din Germania. Dar si muzee, opere de arta, opere literare si multe altele.
Deasemenea, printre referintele celebre din arta avem si opera Inelul Nibelungilor compusa de Richard Wagner. In primul razboi mondial a existat si o revista nazista la Munchen cu numele Walhalla. Dar si o serie de benzi desenate cu acelasi nume, scrisa de Peter Madsen in 1986.
Valhalla apare si in filmul Max Max: Road Fury din 2005, dar si in jocuri la fel de celebre precum God of War, dar si Assassin’s Creed Valhalla programat in 2020.
Cum vedeau nordicii moartea, destinul si fatalismul?
Nordicii aveau o viziune foarte fatalista asupra lumii. Ei credeau ca soarta fiecarui om si zeu erau deja fixate si nu puteau fi schimbate. Nordicii personificau soarta in Norne, fiinte mitologice feminine responsabile cu soarta zeilor si oamenilor deopotriva. Ei stiau ca nu pot scapa de soarta care le fusese predestinata, ca nu pot fugi de ea, asadar trebuiau sa o accepte si sa creada ca le-a fost harazita de Norne. Poate si acesta era unul din motivele pentru care multi nordici tineri din Scandinavia erau gata sa se imabrce in raiduri incepand din Rusia si pana in Irlanda in timpul erei vikinge. Daca soarta lor era sa moara, era mai bine sa mori glorios in lupta intr-o expeditie periculoasa. Asa puteai ajunge in salile lui Odin si sa cinstesti cu zeii in Valhalla.
La fel erau si razboinicii din Valhalla sortiti sa lupte si sa piara in Ragnarok, batalia finala. Valhalla era doar o locuinta temporara ce ii ajuta sa se pregateasca pentru marea batalie.
Si grecii antici aveau Campiile Elizee, locul unde dupa moarte, eroii cazuti mergeau sa traiasca intr-o eterna fericire. Restul sufletelor mergeau pe Campia Asphodel si traiau ca si in viata.
Cum se desfasura inmormantarea unui viking? Nu toti vikingii erau ingropati pe corabii
Ca multe alte societati antice, vikingii credeau in viata de apoi si isi bazau credinta pe asta. Din textele scrise si din descoperirile arheologice gasim detalii specifice despre inmormantarile vikingilor.
Cel putin despre vikingii de pe Volga care isi trimiteau regele in Valhalla intr-o uriasa corabie in flacari. Nici sacrificiile umane nu erau uitate, o tanara sclava oferindu-se sa-si urmeze capetenia in viata de apoi. Dar inainte de a pleca in sus, fata avusese relatii sexuale cu sase barbati, ca aceasta sa le colecteze “esenta vietii” pentru seful decedat. Insa se crede ca aceste ritualuri erau.
Deasemenea, vikingii credeau ca iti poti lua cu tine posesiunile in viata de apoi. Vikingii credeau ca razboiniciii ce cadeau in batalii trebuiau sa fie echipati ca atare ca sa ajunga la Odin in Valhalla gata de lupta. Trebuiau sa-si aduca cu ei armele, scuturile si armura. Asadar, trebuia sa pleci spre Valhalla intr-o corabie de lupta. Daca nu aveai corabie atunci movila de pamant in care erau ingropate ramasitele tale trebuia sa aiba forma unei corabii. Se pare ca doar vikingii de rang inalt, regii si capeteniile isi permiteau asa ceva. Iar celebra varianta in care acestor vase li se dadea foc pe mare nu este deloc adevarata, cercetarile arheologice nescotand nimic la iveala in acest sens.
Vikingii mai credeau ca daca mortii nu erau ingropati cum trebuie se puteau intoarce ca draugr sa-i bantuiasca pe cei vii. Aceste fiinte zombie-strigoi distrugeau recoltele, provocand infrangerea in lupte si bolile. Cand era indentificat un draugr, vikingii il dezgropau si il inhumau din nou cu mai multe bunuri. Sau ii bagau un piroi in inima si il decapitau.
Bibliografie:
Gabriel, J., 1999. Among the Norse Tribes, The Remarkable Account of Ibn Fadlan.
Legends & Chronicles, 2018. Viking Funerals Buriels and the Afterlife.
Morgan, T., 2017. How Did The Vikings Honor Their Dead?
Rowe, R., 2018. 12 Facts About Viking Funerals That Are Even Crazier Than You Imagined.
Theodros, S., 2018. 10 Fascinating Facts About Viking Funerals.
White, F., 2014. What was a Viking funeral like?.
HideReferencesSmyser, H. M. “The Road to Hel: A Study of the Conception of the Dead in Old Norse Literature.” (1944)
Barrett, James H. “What caused the Viking age?” Antiquity 82.317 (2008)
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5