Thor, zeul tunetului

Thor, zeul tunetului (Tunor in engleza veche sau Dunar in vechea limba germanica) este una dintre cele mai importante si prezente figuri in mitologia nordica. Datorita mediatizarii Thor aproape a devenit sinonim cu mitologia nordica si cultura vikingilor. El a fost un zeu major in toate ramurile popoarelor germanice inainte de convertirea la crestinism, chiar daca a ajuns la apogeu in Scandinavia in perioada tarzie a epocii vikingilor.

Thor, zeul tunetului, zeul razboinic prin excelenta

Thor este arhetipul razboinicului loial si onorabil, idealul spre care toti oamenii tind. El este aparatorul neobosit al zeilor Aesir si al fortaretei lor, Asgard, in gata gigantilor, inamicii zeilor.

Thor, zeul tunetului

Nimeni nu este mai potrivit in rolul de zeu razboinic decat Thor. Curajul sau si sensul datoriei sunt de nezdruncinat. Puterea sa fizica este fara rival. El detine si o centura a puterii (megingjaroar) care ii dubleaza puterea cand o poarta. Insa cea mai puternica arma a lui este Mjolnir (Traznetul). Rareori se aventureaza undeva fara aceasta arma magica. Pentru cei din Scandinavia, asa cum tunetul era personificarea lui Thor, tot asa traznetul era intruchiparea ciocanului sau ucigand giganti in timp ce calatoreste prin cer in carul sau. Insa vikingii erau mult mai inteligenti. Ei nu isi imaginau un zeu pe cer, ci simbolul acestuia.

Thor este inamicul lui Jormungand, uriasul sarpe de mare ce inconjoara Midgard, lumea oamenilor. La un moment dat in ciclul mitic, el incearca sa scoata sarpele din ocean intr-o excursie la pescuit. Thor si Jormungand se vor infrunta in timpul Ragnarok si se vor ucide reciproc.

Avand in vedere lupta constanta pe care o duce Thor cu fortele haosului si distrugerii reprezentati de giganti, este oarecum ironic faptul ca el insusi este pe trei sferturi gigant. Tatal sau, Odin, pe jumatate gigant, si mama sa, numita Jord (Pamant in vechea limba nordica) sau Fjorgyn are descendenti giganti. Insa aceste descendente sunt comune printre zei si arata relatiile dintre zei si giganti.

Binecuvantare si putere asupra mortii

Activitatile sale pe plan divin erau dublate de cele pe plan uman unde venea in ajutor celor care aveau nevoie de protectie. Tot el confera sacralitate si sfinteste locurile, lucrurile si evenimentele. Au supravietuit numeroase inscriptii runice ce il invoca sa sfinteasca cuvintele si scopul lor si tot el era chemat sa binecuvanteze nuntile.

Ciocanul lui Thor putea fi folosit la binecuvantari dar si in distrugeri. Asadar, cele doua proprietati, ca acte de purificare si distrugere, aveau putere asupra elementelor, dar si a oamenilor. Putea ucide si aduce la viata cu ajutorul ciocanului.

Fertilitatea si agricultura

Pe langa rolul sau ca razboinic model si aparator al ordinii sociale, Thor juca un rol major in promovarea agriculturii si fertilitatii. El binecuvanta pamanturile. Aceasta era inca o extensie a rolului sau de zeu al cerurilor, in special asociat cu ploaia ce face culturile sa creasca. Istoricul german Adam din Bremen noteaza in secolul XI ca Thor guverneaza peste aer, tunet si fulger, vanturi si ploi, vreme buna si recolte. Sotia sa, Sif, are parul auriu precum holdele. Casatoria lor este o hierogamie, o casatorie divina intre zeul cerului si mama pamantului. Comuniunea lor va duce la prosperitate.

Thor, zeul tunetuluiRolul lui Thor, zeul tunetului in vechea societate vikinga

Venerarea lui Thor are evidente arheologice. Ea poate fi urmarita pana in epoca de bronz, iar cultul sau a trecut prin numeroase schimbari in timp si spatiu. Una dintre constantele sale ramane pana in epoca vikinga rolul sau ca principala zeitate a celei de-a doua functii a triadei sociale ierarhice traditionale societatii indo-europene – puterea militara si clasa razboinicilor. Prima functie era suveranitatea, iar a treia erau fermierii si fecunditatea.

Thor a avut intotdeauna conexiuni si cu cea de-a treia functie. In timpul epocii vikinge, un timp al confuziei sociale si inovatiei, conexiunea se intareste. Asta il va face cel mai popular zeu din Scandinavia si coloniile vikinge.

Insa rolul sau poate fi mai bine inteles in opozitie cu cel al lui Odin, tatal sau. Odin, zeul venerat de conducatori, refugiati si persoane de elita. Valorile principale ale lui Odin erau extazul, cunoasterea, puterea magica si agentul creator. Povestile si miturile vorbesc despre opozitia dintre cei doi mari zei ai panteonului nordic. Ai lui Odin sunt cei care cad in lupta, ai lui Thor sunt sclavii. In alt episod, Odin isi binecuvanteaza un erou favorit, iar fiecare binecuvantare este insotita de un blestem al lui Thor.

Surse mai tarzii din epoca vikinga il arata pe Thor ca zeul preferat de vikingi. Thor apare ca zeu suprem al unor fermieri islandezi, dar si ca patron si gardian al asezarii, a stabilitatii si legii sale.

Exista insa si alt motiv pentru popularitatea crescuta a lui Thor in perioada aparitiei crestinismului. Prima reactie la aparitia zeilor crestini a fost de toleranta. Zeii politeisti sunt adesea “gelosi”, fiecare forta divina ocupand un loc si un statut aparte. Atunci cand a devenit clar ca toti crestinii nu vor tolera la randul lor zeii considerati pagani, scandinavii au luat pozitie. Si ce zeu mai bun putea conduce lupta? Ce zeu putea reprezenta lupta religiei traditionale cu cea a celor din afara? Crestinii purtau cruci la gat, asa ca au inceput si ei sa poarte ciocane in miniatura la gat ca pandantive

 

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 7,270 times, 1 visits today)