Aceasta este povestea celor 5 Coifuri princiare getice descoperite pana acum. Coiful de aur de la Cotofenesti a fost furat dintr-un muzeu din Olanda si inca nu avem alte informatii. Nici unul dintre aceste coifuri nu se mai afla în tara. Asadar, iata soarta fascinanta a Tezaurelor Dacice si a Coifurilor de aur si argint ale stramosilor nostri.
Din Grecia antica pana la Razboiul Stelelor, e clar ca aceste coifuri au fascinat omenirea, nu?
Disparitia celui mai important dintre coifurile dacice descoperite pana acum, in recentul jaf scandalos din Olanda, ne apasa sufleteste dar totodata ne ofera prilejul de a cunoaste si a impartasi mai multe despre alte creatii similare ale stramosilor nostri. La ora aceasta 4 dintre coifuri sunt in afara tarii iar despre al cincilea nu avem informatii unde se afla. Coiful de la Cotofenesti este furat; Coiful de la Baiceni-Cucuteni si cel de la Peretu au fost vazute in expozitia din Olanda; Coiful de la Agighiol se afla in Los Angeles-ul in flacari cu niste saptamani in urma; iar Coiful de la Portile de Fier este in Detroit, nerecuperat de statul roman. Avem noi o istorie mai veche cu artefacte imprastiate prin lume!
Rolul civilizatiei geto-dacice in evolutia culturii romanesti de-a lungul timpului este unul inestimabil, fiind vorba de o mostenire considerabila pe care stramosii nostri au lasat-o sa evolueze nealterat in multe aspecte ale vietii poporului roman. Mici elemente sunt vizibile si astazi in folclorul, arta, muzica, mestesuguri sau chiar in limba noastra.
Dacii si getii sunt o ramura insemnata a tracilor, aspect recunoscut in Antichitate. Triburile dacilor ocupau Transilvania si Banatul, iar getii locuiau in campia Dunarii, in Moldova si Dobrogea de astazi. Cultura geto-dacica a cunoscut o bogata inflorire in spatiul carpato-dunarean timp de cateva sute de ani, originalitatea sa reusind sa impleteasca radacinile adanc infipte in credinta autohtona si influentele externe de la celelalte civilizatii.
De-a lungul timpului s-au descoperit pe teritoriul Romaniei o serie de obiecte dacice inestimabile ca valoare, o parte din ele facand parte din tezaurul national. Povestea lor este una plina de evenimente, ceea ce face ca expunerea unora din aceste aspecte istorice sa fie absolut necesara.
In ceea ce priveste coifurile dacice, cinci au fost descoperite pana acum, in urmatoarele localitati: Mehedinti – Portile de Fier, Agighiol – Tulcea, Baiceni-Cucuteni – Iasi, Peretu – Teleorman si Poiana Cotofenesti – Prahova. Acestea mai sunt denumite ”coifurile princiare”, deoarece au fost atribuite doar unui anumit segment de populatie, si anume: sefi militari sau conducatori ai timpului, aristocrati.
Coiful de la Portile de Fier
Muzeul de Istorie a Artelor din Detroit – Detroit Institute of Arts, SUA, adaposteste si astazi unul dintre acestea, un coif de argint mai putin cunoscut din randul aristocretiei geto-dace. Acesta a fost descoperit in zona Portilor de Fier din judetul Mehedinti in jurul anului 1913. Profesorul universitar Dumitru Berciu a demonstrat pentru prima data originea coifului de la Mehedinti si a tezaurului de la Craiova, despre care vom vorbi ulterior. Aceste obiecte pretioase s-au aflat pentru o vreme in mainile unui colectionar din Craiova, inaintea izbucnirii Primului Razboi Mondial. Acesta le-a vandut altui colectionar din Viena, pe nume Franz Trau, in perioada neutralitatii armatei romane (1914-1916). Colectionarul roman a ramas doar cu aplicele din tezaurul de la Craiova, pe care se presupune ca le-ar fi vandut ocupantilor germani. Huber Schmidt mentioneaza in studiul sau faptul ca aplicele dacice erau in numar de 77, dar doar 60 au fost returnate tarii noastre.
O parte din tezaurul de la Mehedinti se afla la muzeul Portilor de Fier, iar o alta parte s-a rasfirat prin muzeele din America, astfel incat vasul din argint, ”Cupa Marii Uitari”, a ajuns la Metropolitan Museum din New York, iar coiful de argint a ramas la muzeul din Detroit, de unde ar trebui recuperat de statul roman.
In ceea ce priveste tezaurul de la Craiova, nu exista date clare despre momentul gasirii, locatia exacta sau cine ar fi contribuit la descoperirea sa. Din tezaur nu au ramas decat aplicele. Nu se stie nimic de coif, de ryton si de alte elemente care ar fi trebuit sa se afle impreuna. Totusi, exista anumite presupuneri care afirma legatura dintre coiful de la Detroit, rytonul de la Metropolitan Museum si tezaurul de la Craiova.
Coiful de argint e de forma unei caciuli tuguiate, specifice dacilor, in timp ce bogatia decorativa, reprezentata de simboluri antropomorfice si din sfera zoologica, atesta un obicei caracteristic pentru acele vremuri. In fata sunt gravati o pereche de ochi proeminenti, care privesc pe sub sprancene. O caprioara impodobeste obrazul stang, in timp ce un vultur in zbor este reprezentat pe obrazul drept, tinand un iepure in gheare si un peste in cioc, elemente comune intalnite si in celelalte tezaure dacice.
Coiful de la Agighiol
In anul 1931, pe teritoriul comunei Agighiol din judetul Tulcea, intr-un loc numit Movila lui Uta, a fost descoperit un mormant dacic, obiectele pretioase de tezaur fiind ulterior recuperate de autoritati. Este vorba de o serie de obiecte de aur, argint, fier, bronz si ceramica ( sec. IV i.Hr.), dintre care mentionam: un coif impunator, aparatori de picior, aplice cu motive zoomorfe, pocale, nasturi, margele etc. Coiful de argint, asemenea celui de la Mehedinti, are o forma tuguiata specifica si este placat cu aur, fiind bogat in decoratiuni. Cei doi ochi frontali sunt nelipsiti.
Coiful de la Agighiol – Tulcea s-a aflat recent la o expozitie de la Getty Villa din Los Angeles, unde incendiul din oras s-a apropiat periculos si de cladirea muzeului, potrivit presei americane.
Coiful de la Baiceni-Cucuteni
In 1969, in apropierea sitului de la Cucuteni din judetul Iasi, a fost descoperit un alt coif de aur fragmentat. In cele din urma, specialistii l-au reconstituit, relevand un model deosebit ce imita o caciula din blana de miel ca o cusma dacica.
Partea frontala a Coifului de la Baiceni-Cucuteni nu a putut fi recuperata, asadar lipseste motivul ochilor frontali atat de caracteristici stilului.
Si acesta a fost dus de directorul Muzeului de Istorie la controversta expozitie de la Muzeul Drents din oraselul Assen din Olanda.
Coiful de la Peretu
In 1970 a fost descoperit tezaurul princiar de la Peretu, judetul Teleorman, fiind si cel mai complex ca numar de obiecte. Acesta cuprinde printre altele si un coif din argint, suflat cu aur, foarte asemanator cu cel de la Detroit.
In acelasi ton, coiful de la Peretu prezinta in zona fruntii doi ochi impetuosi, hipnotici. Asemeni coifului din America, cel de la Peretu are reprezentat un vultur care tine in cioc un peste, iar in gheare un iepure. Despre simbolurile de pe ele am facut un alt material pe care il gasiti in descriere.
Coiful de la Cotofenesti
Coiful getic de la Cotofenesti este probabil cel mai celebru din toata seria gasita pana acum fiind un element des infatisat in albume de arta, expozitii si muzee. Este coiful care a fost recent furat din Muzeul olandez Drents.
Realizat din aur masiv, coiful prezinta din nou motivul ochilor proeminenti. Este impodobit cu elemente decorative de ordin antropomorfic si zoomorfic.
Coiful de aur a fost descoperit de Ion Marinescu din Moreni, un comerciant respectat, inrolat voluntar in Primul Razboi Mondial, ca apoi sa fie donat istoricului I. Andriesescu, ce avea sa il faca cunoscut.
Coiful a fost ingropat si descoperit ca element singular.
Istoria consemneaza faptul ca aceste obiecte au fost prelucrate de mestesugari si artisti locali, utilizand metodele de confectionare specifice ale tehnologiei de atunci. Talentul si priceperea cu care mesterii orfevrieri au realizat aceste obiecte de arta este de netagaduit.
Prin urmare, toate coifurile dacice prezinta elemente artistice si simbolice comune si relevante pentru cultura bogata a getilor, atat materiala, cat si spirituala. Eu sunt Delmo, nu uitati sa va abonati si pana data viitoare, fie ca zeii, mai vechi sau mai noi, sa va aiba in paza pe voi si coifurile stramosilor nostri!
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.