Loki (pronuntat “LOAK-ee;” in vechea limba nordica Loki)) este zeul trickster al mitologiei nordice.
Desi tratat ca membru al panteonului zeilor, Loki ocupa un loc ambivalent si in mod decisiv o pozitie unica printre zei, giganti si alte fiinte spirituale ce populau religia pre-crestina din nordul Europei.
Relatiile sale atesta asta. Tatal sau este gigantul Farbauti (Napraznicul Asupritor). Mama sa este Laufey (semnificatia numelui fiind necunoscuta) sau Nal (“Ac”) putand fi o zeita, giganta sau ceva total diferit. Sursele nu ne arata prea multe informatii in aceasta privinta. Loki impreuna cu giganta Angrboda dau nastere lui Hel, zeita lumii de dincolo. Cei doi vor mai avea doua odrasle. Prima, Jormungand, este marele sarpe ce il ucide pe Thor in timpul Ragnarok. Al doilea este Fenrir, uriasul lup ce ii inghite mana lui Tyr si il ucide pe Odin in timpul Ragnarok. Loki demonstreaza ca nu il intereseaza deloc de zeii din Asgard.
Impreuna cu sotia lui de drept, Sigyn (“Prietena Victoriei”) a avut un fiu numit Nari sau Narfi (puand insemna “Trup”).
Loki incearca tot timpul sa infranga legile sociale. Dar cateodata chiar si pe cele naturale. Pe langa progeniturile de mai sus, Loki este mama, atentie – mama, lui Sleipnir, calul samanic al lui Odin caruia Odin ii da nastere dupa ce se transforma in iapa si curteaza armasarul Svadilfari, asa cum este povestit in saga.
Zeu, gigant, raufacator si trickster
In povesti, Loki este portretizat ca un las ce ii pasa doar de placerile lui si propria viata. El este malefic si nihilist. Insa cateodata poate ajuta. In povestea Rapirii lui Idun, Loki ajunge din cauza indraznelii sale in mainile unui gigant furios. Acesta aproape va invada Asgard din cauza lui. Tot el isi rezolva problema, insa era de la inceput vinovat. Povestea cu aceasta patanie este repovestita si in Crearea Ciocanului lui Thor.
Tot Loki ii salveaza pe zei si de fiica gigantului, Skadi. Insa face asta prin cel mai ridicol spectacol, demn de un bufon al regelui (pentru a o face sa rada pe giganta isi leaga testiculele cu o funie de barba unei capre). Nu e nimic onorabil sau demn de epoca vikinga din Scandinavia in aceste fapte. Insa probabil ca vikingii aveau un adevarat simt al umorului.
Loki ajuta alternativ zeii si gigantii deopotriva, depinde de ce il avantajeaza la acel moment. In timpul Ragnarok, cand zeii si gigantii se lupta pe viata si pe moarte, iar cosmosul este distrus, Loki se alatura bataliei de partea gigantilor. Potrivit unui poem in limba nordica, chiar el va conduce corabia Naglfar (“Corabia Cuiului”) ce aduce multi giganti in batalie. In timpul acestei batalii el si zeul Heimdall se ranesc mortal reciproc.
Loki este cunoscut pentru rolul rauvoitor pe care l-a jucat in povestea mortii lui Baldur. Dupa ce moartea acestui zeu este profetizata, mama sa, Frigg, pune toate lucrurile din lume sa jure ca nu-i vor atinge fiul. Doar vascul nu depune acest juramant. fiind prea mic si neinsemnat sa-l raneasca. Insa Loki descopera acest lucru si creaza o sulita din vasc pe care o pune in mainile fratelui orb al lui Baldur pe nume Hod.
In final, Hod il ucide pe Baldur cu singurul obiect din lume care ii putea aduce moartea. Zeul Hermod calareste pe Sleipnir in iad sa o implore pe zeita Hel sa il elibereze pe Baldur pentru ca este atat de iubit de toate. Hel ii spune ca daca este asa ar trebui sa fie usor ca toti cei care tin la el sa il planga pentru a fi eliberat din mormant. Cu totii ii deplang moartea cu exceptia unei gigante numita Tokk (“Multam”). Se crede aproape sigur ca era chiar Loki deghizat. Asadar, Baldur va ramane in iad.
Pentru toate crimele produse impotriva lor, zeii fauresc un lant si il leaga intr-o pestera. Un sarpe veninos sta pe el picurand otrava. Sotia sa foarte loiala, Sigyn, sta langa el cu un bol ca sa prinda veninul. Insa cand vasul se umple, agonia lui trezeste cutremurele. Si asa va ramane pana va fi eliberat la Ragnarok.
O alta varianta fascinanta despre povestea lui Loki vine din varianta medievala daneza a istoricului Saxo Grammaticus in “Istoria Danezilor”. Thor, in una din multele calatorii in Jotunheim, lumea gigantilor, gaseste un gigant Utgaroaloki (Loki din Utgard). Acesta este legat in aceeasi maniera ca a lui. De aceea se pare ca pana si scandinavii aveau vederi diferite in privinta faptului ca Loki era bun sau rau, sau altceva cu totul diferit.
Cititi mai multe despre:
Samanismul la nordici si marile profetii
Simboluri nordice vikinge explicate
Ragnarok – sfarsitul lumii in mitologia nordica
Arme magice in mitologia nordica
In ultimele decenii, mitologia nordica a prins avant. Astfel, Eldar Heide a conchis ca de cele mai multe ori numele lui Loki apare legat de nod sau fir. Si paianjenii se numesc loki in sens metaforic, iar panzele lor sunt comparate cu plasele de pesti. Genul acesta de noduri si navoade tesea Loki in anumite mituri ale erei vikinge. Aceasta semnificatie a numelui “nod” sau “a incurca” rezoneaza foarte bine cu rolul sau in mitologia nordica. Insa acest nod poate vorbi si despre sfarsitul inevitabil al zeilor.
Desi este un fel de zeu, nu exista niciun fel de venerare a lui Loki care sa fi supravietuit in relatari istorice. Este oare de mirare avand in vedere ca acest caracter este virtual antiteza valorilor traditionale nordice ale onoarei, loialitatii. Pana la urma este un tradator pentru zeii nordici.
Asadar, s-a varsat prea multa cerneala pentru Loki. Mai multa decat pentru oricare alta figura din miturile nordice. Unii l-au crezut zeul al focului, altii o varianta a lui Lucifer din crestinism. S-a crezut ca este o ipostaza a lui Odin. Apoi s-a mers pe ideea figurii de trickster. Asta se intampla in anii ’60. Apoi s-a crezut in rolul lui de paianjen.
Zeul Loki in cultura moderna populara
In secolul al XIX-lea, Loki a fost descris in multe feluri, cateodata nepotrivite. Cateodata era tipul semitic brunet printre zeii nordici Aesir. Alteori, aparea ca un Prometeu nordic, un adevarat erou popular, purtator al culturii.
Loki apare si in opera Inelul Nibelungilor de Richard Wagner. Este descris aici ca un aliat al zeilor.
Loki apare si in Marvel Comics ca un raufacator. La fel, in 1975 in romanul fantasy 8 zile de noroc de Diana Wynne Jones. Este si caracter central in romanul Zei americani de Neil Gaiman.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Pingback: Baldur, zeul luminii care invie si lupta impotriva intunericului | Mythologica.ro