Mereu ne-am intrebat care este religia stramosilor nostri? Care este religia tracilor? Dar religia stramosilor, geto-dacilor? Ce s-a intamplat cu ea? Mai exista astazi vreo dovada? Portul popular, obiceiuri, traditii, superstitii?
La sud de Dunare traiau tracii. Poate cel mai numeros popor, dupa inzi. Sau cel putin asa sustinea Herodot. Niste anonimi ai istoriei.
Tracii aveau 22 de triburi. Cele mai faimoase erau urmatoarele:
- getii
- hedonii
- ciconii
- sartii
- dacii
Unirea unor triburi atat de numeroase era imposibila. Ca sau mai vorbim de aria geografica pe care o acopereau. Despre curajul lor in lupta s-au scris multe. Chiar anticii il atesta.
Lumea tracilor se imparte in:
- perioada straveche – tracii personificau fortele naturii;
- cea greaca;
- perioada persana;
- perioada macedoneana – în vremea lui Alexandru cel Mare;
- cea helenistica;
- perioada romana
Religia si mitologia tracilor sud-dunareni
Marea contributie a civilizatiei tracilor a fost la civilizatia vechilor greci|. Izvoarele scrise despre ei sunt putine. Ele apartin lui Homer, Sofocle si Euripide.
Doctrina religioasa era politeismul.
Panteonul zeilor era format din triada divina:
- Zbelsurdos: zeu solar si al cerului (Gebeleizis la geto-daci) – trimitea ploaia
- Bendis: sotia lui, proteja vanatoarea, padurile si pamantul (Artemis)
- Dionysos sau Sabazios erau zeul vinului si al vitei de vie, fiul lui Artemis si Ares
Dionysos apare si ca Sabazios. Sau ca Zagreus, zeul cretan al infernului. Pan era zeul turmelor. Orfeu aparea si el ca semizeu la traci.
Cavalerul trac era si un simbol important. Calare pe un cal alb, vana un mistret. Era un simbol al vietii dincolo de moarte.
Cultul se desfasura in natura.
Tracii de la sud de Dunare interpretau visele, oracolele si semnele divine. Adesea, aduceau sacrificii. Uneori, chiar si sacrificii umane. Sugrumarea sotiei celei mai iubite la moartea sotului era un obicei specific.
Ritul funerar, ingroparea, era facut cu arme si podoabe..
Iar sufletul era considerat nemuritor. Tracii credeau in viata de dincolo de moarte. Dar mai ales in nemurire. Anume, in nemurirea subpamanteana, aceea a lui Dionysos identificat cu Hades, stapanul vietii de dincolo.
Cititi mai multe despre:
Dacii si Romanii – Jurnal de razboi
Despre daci si religia lor
Lupul dacic: simbol si mostenire
Noul An Dacic si Noaptea Strigoilor
Sfantul Andrei si Ziua Lupului: sarbatorile dacilor
Ce mancau dacii?
Religia geto-dacilor
Istoria geto-dacilor are o importanta majora în cunoasterea istoriei poporului român. Greciiau recunoscut forta si originalitatea religiozitatii trace. Geto-dacii erau un popor indo-european. Ei erau tracii de la nordul Dunarii. Geto-dacii erau ramura nordica a marelui neam tracic.
Geto-dacii erau socotiti „cei mai viteji si mai drepti dintre traci. Dacii nu aveau cultura scrisa. La fel ca si celtii. Getii si dacii vorbeau aceeasi limba.
Diferentele intre geti si daci
Diferentele dintre ei nu erau etnice, ci geografice. Getii traiau în regiunile numite mai târziu Muntenia, Moldova si Dobrogea,
Dacii traiau în Oltenia, Transilvania, Banat si Maramures.
Geto-dacii aveau o ierarhie sociala. Erau impartiti in trei clase sociale:
- tarabostes: preotii
- pileati: caciuli de lana
- comati: pletosii
Preotii geto-dacilor
Preotii geto-dacilor erau:
- kapnobatai: cei ce umbla prin nori sau umblatori prin fum – samani
- polistai: intemeietori de orase si invatatii, conducatorii
- ktistai: intemeietorii de neam
Preotii aveau cunostinte stiintifice. Ei faceau si prorociri. Deasemenea, preotii dacilor imparteau legea. Ei erau instanta suprema. Cel mai inalt rege era sfatuitorul regelui. Si cel mai respectat preot. Asa a fost Zalmoxes, apoi Deceneu pe vremea lui Burebista. Se crede ca cei doi erau scoliti in Egipt. Pe vremea lui Decebal, Vezina era vice-rege si preot suprem.
Preotii geto-dacilor instruiau nobilimea in doctrina religioasa. Dar si in filosofie, astronomie, botanica, matematica, medicina si etica. Metoda de predare se baza pe memorie.
Preotii nu plateau impozite si nu luptau in razboaie. Preotii aveau o putere aproape regala. Existau si regi care primeau titlul de mare preot.
Preotii comunicau cu zeii si oficiau riturile funerare si de sacrificu. Se credea ca dacii petrec la inmormantari si plang la nasteri.
Probabil rolul si numarul preotilor din Dacia ne scapa. Ei au avut un rol deosebit in conducerea statului si administrarea dreptatii.
Unii ii numeau pe geto-daci veseli si ospitalieri. Foarte curajosi si cu spiritul dreptatii. Dar si cu mare credinta in zei si oameni. Dar altii i-au numit aspri si salbatici, cruzi. Mereu pregatiti de lupta.
Cei mai importanti conducatori au fost: Dromichetes, Burebista si Decebal. Au existat si mari preoti Zalmoxis, Decaineos (Deceneu), Zeuta, Comosicus, Decebal si Vezina.
Burebista, primul rege dac
Burebista a pus bazele întâiului stat dac centralizat si a realizat prima unire a triburilor trace de la nordul Dunarii. El nu lua decizii fara sa-l consulte pe Deceneu.
Asa a aparut legenda arderii si distrugerii viilor. Dar acesta este un fapt istoric si arheologic atestat. Arderea viilor a fost facuta pentru a opri ceremoniile dionisiace. Anume, acelea ale tracilor sud-dunareni. Deceneu ii invata pe daci sa traiasca dupa legile naturii
Tot Deceneu ii instruieste despre filosofie (spune Strabon). Le arata zodiacul, mersul planetelor si secretele astronomice. Le explica despre orbita lunii si globul pamantesc.
Izvoarele reduse nu permit cunoasterea in profunzime a istoriei si obiceiurilor. Mai ales, lipsa celor scrise. Majoritatea apartin calatorilor sau cronicarilor straini. Scrierile imparatului Traian s-au pierdut. Iar traditie orala, desi sublima, nu s-a putut pastra.
Surse existente astazi: Herodot, Hellanicos, Hecateu, Homer, Sophocle, Strabon, Aristotel, Platon, Diodorus din Sicilia, Lucian din Samosata, Cæsar, Horatius, Ovidius, Pomponius Mela si Iordanes.
Dovezi arheologice si mumismatice: sanctuarele de la Sarmisegetusa Regia, Gradistea de Munte. Apoi Cetatile Costesti, Blidaru, tablitele de la Tartaria, tezaurul de la Cucuteni, Columna lui Traian.
Religia politeista a geto-dacilor
Exista multe controverse in privinta religie geto-dacilor. Unii au afirmat ca este vorba de monoteism. Prin zeul suprem Zalmoxes, un preot zeificat. Altii credeau in henoteism, in dualism si multe altele.
Insa niciuna dintre ipoteze nu a fost dovedita. In acest sens trebuie sa fim foarte atenti ce anume citim si ce valoare stiintifica are respectivul text. In ultima vreme, au aparut foarte multe informatii inexacte si lipsite de metoda stiintifica.
Cu toate ca am am vrea sa credem ca dacii au fost primul popor de pe planeta sau ca in Bucegi exista farfurii zburatoarea, avem nevoie si de dovezi.
Dupa cucerirea romana, sincretismul va domina religia. Apoi cultele orientale de inspiratie romana. Dar acestea nu au fost decat influente: egipene, iraniene sau sirio-palmyriene.
Asadar, fondul tracic, geto-dac, a fost mult mai important si a rezistat asaltului.
Apoi, crestinismul a fost ceva de imprumut, care nu tinea de fondul autohton. Dar sa nu ignoram radacinile geto-dacice pre-crestine. Astfel incat religia crestin-ortodoxa nu a intrat in confliect cu fondul. Ea a fost asimilata.
Panteonul zeilor geto-dacilor si mitologia geto-dacilor
Exista foarte multe asemanari cu tracii sud-dunareni. Deasemenea si cu religia vechilor greci.
Gebeleizis: zeul cerului, fulgerului si furtunii, patronul aristocratiei militare
A fost asimilat lui Zalmoxis. Apoi, echvalat cu Cronos la greci.
Zalmoxis a fost la inceput zeu al pamantului, vegetatiei si pastorilor. Apoi a devenit zeu al cerului. Din zeu al renasterii si primaverii a devenit stapan al lumii mortilor.
Religia este preponderent urano-solara.
Bendis, zeita-mama a geto-dacilor
Bendis este Diana, zeita romana. Zeita Bendis este infatisata ca zeita-mama. Ea apare in multe sculpturi la Cucuteni. Si in sanctuarul de la Sarmisegetusa Regia.
Bendis este zeita fertilitatii si dragostei. A lunii si farmecelor.
Apare si Ares, ca zeu al razboiului, protectorul ogoarelor. Derzelas este Hercule, conferea sanatate si vigoare.
Zeul focul era Dabatopeios.
Cavalerul trac stapanea campurile, padurile si fiarele salbatice. Protectorul casei si familiei.
Geto-daci cunosteau si cultul soarelui, al animalelor, plantelor si apelor. Era adorata si o zeita a focului vetrei.
Zalmoxis, regele-preot si zeul suprem al dacilor
Un fost sclav al lui Pitagora, spune legenda. Se zicea ca la nastere fusese infasurat in blana de urs. Strabon afirma ca Zalmoxis invata in Egipt. Capata cunostinte magice, astronomice si profetice.
Se va retrage pe muntele Kogaianon, intr-o pestera sacra. De aici va incepe legenda muntelui sfant Kogaianon. Poate chiar Dealul de la Gradistea.
Zalmoxis devine mare preot apoi zeu. Htonian, apoi uranian. In cele din urma, va fi zeul suprem al geto-dacilor. Poate un mare preot sau rege a fost zeificat. S-a mai intamplat si cu alti preoti in alte religii. Ce ziceti de povestea lui Iisus sau Buddha?
Herodot vorbeste de Zalmoxis ca daimon sau theos. Zalmoxis pune bazele unui cult initiatic pe baza unui scenariu mitico-ritual. Anume, moartea si reinvierea. Sub forma unor Mistere. Acestea erau celebrate si in Grecia.
Probabil cultul lui Zalmoxis a aparut in secolele VII-VI i. Hr. In acelasi timp cu orfismul si misterele grecesti de la Eleusis. Cultul a fost comparat pana si cu esenienii de la Qumran.
Cultul dispare dupa cucerirea romana. Sau merge sub pamant. Va disparea odata cu preotimea si nobilimea.
Templele geto-dacilor si natura
Cultul avea loc in natura sau in temple. Templele au fost distruse de romani. Geto-dacii aveau si oracole. Ramasitele lor se regasesc la Sarmisegetusa Regia.
Din nefericire, lipsa documentelor ne opreste sa speculam la ce anume foloseau incintele sacre.
Sacrificiile umane si ritul funerar
La fiecare 5ani, era ales un sol si trimis la Zalmoxis. Solul era aruncat intr-un pat de suliti. Daca murea, era semn bun ca mesajul ajunsese la destinatar. Daca nu, solul era nedemn. Urma altul.
Exista credinta ca dupa moarte vei ajunge la un zeu subpamantean. Apoi credinta s-a schimbat. Se credea ca vei ajunge in Cer.
Sufletul era nemuritor.
Herodot ne spune ca Zalmoxis ii invata pe geto-daci sa vindece intregul, nu doar partea. Sa vindece sufletul, nu trupul.
Exista credinta in unitatea dintre trup si suflet. Zalmoxis i-a invatat ca vor renaste.
Animalele sacre ale geto-dacilor
Animalele apar infatisate cu zeii. Un zeu apare cu un vultur si un sarpe. Vulturul este simbolul puterii. Sarpele este simbolul pamantului.
Vulturul este aerul, sarpele este pamantul, iar pestele este apa. Animalele intruchipeaza atributele zeului.
Marele Zeu e reprezentat de vultur, iar Marea Zeita de sarpe.
Taurul si berbecul apar pe bratari in epoca de bronz. Apoi in scene de sacrificiu pe masute-altare. Berbecul este asociat cu sacrificiile caminului.
Mistretul joaca un rol important. Acesta era animal sfant la celti. Mistretul este simbol al razboiului si fertilitatii. El apare alaturi de Cavalerul trac in mitul dionisiac. Este legat de cultele pamantului, de reinviere.
Lupul este intanit cel mai des. Lupul dacic este animalul preferat al geto-dacilor. Balaurul cu cap de lup ajunge stindard de razboi. Este combinatia intre lup si sarpe. Un animal simbolic.
Se crede ca indo-europenii aveau credinte similare in privinta initierii militare a tinerilor razboinici.
Anume, transformarea ritualica, simbolica, a tanarului razboinic in fiara. O experienta magico-religioasa mentala. Ea ducea la modificarea caracterului prin puterea de a indura..
In timpul ritualului, tanarul imbraca blana de lup si se preschimba. Cuvantul “daos” de la dac inseamna lup.
Dacii nu mureau, caci se credeau ei insisi lupi.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
5
Pingback: Legendele romanilor si folclorul romanesc, inspiratie pentru filme | Mythologica.ro
2
4.5
0.5