Serialul “Vikingii” de pe History Channel s-a incheiat, insa ne-au ramas pe retina niste personaje spectaculoase. Despre marii protagonisti precum Ragnar, Rollo, Lagertha si fiii lui Ragnar – Bjorn, Ivar, Ubbe, Hvitserk, Sigurd am discutat deja. Insa exista personaje minore la fel de interesante, care, desi nu jucat destul pe marele ecran, in viata reala au facut un adevarat spectacol.
Iar unul dintre acestia este insusi Floki care a existat in realitate si a fost cel care a descoperit si colonizat Islanda. Haideti sa ne intindem la foc si sa auzim povestea lui!
“Floki, fiul lui Vilgerd, era numele unui om, un mare viking” ne arata saga Landnámabók (o poveste vikinga numita Cartea asezarilor, adica a colonizarilor incepute de vikingi). Desi nu cunoastem nicio poveste despre trecutului lui Floki, cine erau parintii lui, unde s-a nascut si cand, îl întâlnim in aceasta poveste cand conduce o singura nava în cautarea Garðarshólm. Garðarshólm înseamna Insula lui Gardar, un nume dat de exploratorul nordic unor noi pamanturi pe care pretindea ca le-a înconjurat. Acest Gardar auzise de la un anume Naddod, care ajunsese din întâmplare acolo si numise pamantul nelocuit Snow-land, Pamantul Zapezii. Asa ca Floki si câtiva adepti cautau un loc bazat doar un zvon. Stiau ca nu exista bogatii acolo, dar nici dusmani de infruntat. Nu stiau exact unde se afla pamântul, dar banuiau ca exista sute de kilometri de ape pline ochi de aisberguri dincolo de cea mai apropiata masa de pamant prietenos (Insulele Feroe). Mizau mult pe aceasta calatorie – pentru ca îsi aduceau animalele cu ei, iar unii chiar si familiile.
Putem chiar sa presupunem corect ca multi dintre acesti barbati si femei indraznete fugeau din lumea cunoscuta si de problemele ei, insa intentia lor era inca de la inceput de a ramane acolo.
În ultima parte a secolului al IX-lea, când Floki si-a întreprins calatoria în necunoscut, existau chiar multe motive pentru care sa fuga. La acea vreme, vikingii incepusera un razboi fara sfârsit în Irlanda si asediasera Parisul; invadasera Anglia cu o mare armata pagana (despre care am discutat deja si gasiti detalii in link si descriere) si fortasera cele mai puternice regate din Europa sa le cedeze argint si pamânt.
Un om care traia intr-o astfel de lume, asa cum a fost marele nostru viking, ar fi avut parte de multe victorii, dar si de multa suferinta. Stim, de asemenea, ca fiica lui Floki, Geirhild, se inecase în Insulele Shetland. Asadar, oricare ar fi fost rolul lui Floki în evenimentele violente si furtunoase din vremea sa, el nu-si gasise inca nicio casa permanenta. A navigat departe, cautând ceea ce nu reusise sa gaseasca nicaieri altundeva. Probabil acestea au fost principalele lui motivatii, dar cine poate sti cu adevarat? Asa ca haideti sa vedem mai departe cum a decurs expeditia?
Cum a descoperit Floki Islanda?
Pana la urma cum gasesti ceva pe care nimeni nu-l mai gasise pâna atunci decât prin noroc? M-am gandit mereu la vikingi ca la niste razboinici, nicidecum navigator si exploratori. Insula lui Gardar era departe si, desi vikingii erau marinari desavârsiti, nu aveau instrumente reale cu ajutorul carora sa navigheze. Foloseau soarele ziua si stelele noaptea; iar uneori indicii vizuale (cum ar fi culoarea apei) sau urmau modelele de zbor ale pasarilor. Au învatat sa foloseasca un cristal pentru a vedea unde era soarele pe cerul înnorat, nordic; insa nu aveau busola, sextant sau alte lucruri moderne care sa le ofere certitudine si directie.
Dar Floki a facut ceva neobisnuit pentru vremea lui. A avut o idee geniala. A adus cu el in corabie trei corbi. Stiti deja din clipurile noastre anterioare despre mitologia vikinga ca acesti corbi sunt pasarile lui Odin, iar Odin este atât zeul care vede in departare, dincolo de obstacole, dar este si zeul care rataceste. Adica un fel de zeu explorator la randul sau. Odin este si tatal vikingilor si poate acesta era felul lui Floki de a cere ajutor divin.
Primul corb pur si simplu a zburat înapoi spre Insulele Feroe. Al doilea a zburat în aer si apoi s-a întors pe nava. Al treilea corb a zburat si Floki, de data aceasta s-a tinut dupa el. Nu stim daca acesti corbi au fost eliberati pe rand, iar multe aspecte seamana cu povestea biblica a potopului. Insa un corb nu poate zbura 400-500 de mile fara sa aterizeze. Oricum ar fi stat lucrurile, al treilea corb nu l-a dezamagit. În aproximativ doua saptamâni a vazut pamânt în departare. Din acel moment, Floki a fost numit Hrafna-Floki – Floki al Corbilor.
Floki si adeptii sai au ajuns pe tarm privind spre un pamant imens de o frumusete uimitoare si austera. Nu era doar un tinut plin de munti si râuri, ci si de ghetari si multi vulcani activi. Când ne aducem aminte ca norvegienii si vikingii credeau ca lumea lor a fost creata dintr-un loc în care focul si gheata s-au întâlnit, vederea noii lor case trebuie sa-i fi lasat uimiti.
Si-au asezat tabara intr-un golf linistit plin de pesti, încât toata vara si toamna nu au fost niciodata flamânzi. Dar tocmai acolo norocul lor s-a schimbat în rau. Fiind mai mult razboinici decât fermierii, Floki si adeptii sai erau atât de preocupati de pescuit încât au neglijat sa taie si sa adune fânul pentru animalele pe care le adusesera. Curând a venit iarna rece, întunecata si brutala, iar animalele au murit de foame. Batuti încet de frig si foame, colonistii au decis sa se întoarca înapoi. Dar întoarcerea nu a fost atât de usoara, iar vara urmatoare aproape ca s-a încheiat înainte ca ei sa termine toate reparatiile si pregatirile pentru calatoria lor. La un moment dat, nava lor s-a desprins de ancora si au trecut saptamâni înainte ca Floki si ceilalti sa o recupereze. Si iar a venit iarna si nu au putut pleca. În cele din urma, a venit vara si Hrafna-Floki si ceilalti supravietuitori au plecat din locul pe care îl redenumisera Islanda.
Când Hrafna-Floki s-a întors în tara oamenilor, nu a avut prea multe de spus despre calvarul sau din Islanda; dar prietenul sau Herjolf era dornic sa raspândeasca vestea potentialului noului tinut. Aceasta veste nu ar fi putut veni într-un moment mai bun. Pâna atunci, Norvegia (la fel ca o mare parte din Europa) fusese o tara condusa de regi meschini si jarli (conti). Dar un rege pe nume Haraldr fusese lovit de o mare ambitie. Dupa cum spune povestea, Haraldr a cerut mâna unei printese suedeze pe nume Gyda. Gyda l-a facut de rusine pe Haraldr, spunând ca nu se va casatori cu un rege marunt al Norvegiei când Suedia si Danemarca sunt dominate fiecare de regi puternici. Haraldr a jurat sa nu se pieptene sau sa-si tunda parul pâna nu va fi rege al întregii Norvegii. I-a trebuit 10-12 ani sa-i ingenuncheze pe toti (timp în care a devenit cunoscut sub numele de Haraldr Fairhair.
Oricât de amuzanta ar fi aceasta poveste pentru noi, nu a fost amuzant pentru contii Norvegiei si alti conducatori marunti care au trebuit sa se lupte cu ascensiunea meteorica a unui tiran. Cei care s-au trezit de partea gresita a lui Haraldr Fairhair cautau un loc unde sa-si continue viata (si stapânirea) în pace. Acest loc feroce, frumos, gol, numit Islanda, parea o optiune mai buna decât sa fii sub conducerea lui Haraldr Fairhair, sa lupti cu danezii in Anglia sau cu irlandezii.
Islanda a atras vikingi si din alte zone în afara de Norvegia si Feroe. Cercetarile ADN arata ca pâna la jumatate dintre femei si un sfert dintre barbatii din populatia fondatoare a Islandei erau gaelici. Multi dintre acestia erau probabil sclavi, desi numarul mare (în special în ceea ce priveste barbatii) sugereaza ca acesti colonisti ar fi putut veni prin Irlanda si Scotia. Având în vedere evenimentele de la momentul stabilirii (între 870 si 930), acest lucru are sens. Vikingii obtinusera un mare succes în Irlanda, dar în acea perioada lucrurile nu le erau atât de usoare ca pe vremuri, iar vikingii avea nevoie de loc.
Deci, din multe locatii si din ce în ce mai numerosii colonisti vikingi au venit în Islanda. Cartea asezarilor si Cartea Islandezilor povestesc despre multe colonii diferite si provocarile cu care s-au confruntat. Se pare ca Islanda nu era complet goala – un numar mic de preoti irlandezi formase acolo o comunitate religioasa. Când i-au vazut pe vikingi, oamenii saraci (care probabil aveau ceva experienta) au fugit atât de repede încât au lasat câteva carti si clopote în urma. Islanda nu a fost, de asemenea, complet lipsita de copaci cum am crede astazi, insa padurile au fost folosite pentru a construe corabii vikinge.
Unul dintre acesti colonisti timpurii a fost Hrafna-Floki, care s-a întors în cele din urma în Islanda împreuna cu o sotie, un fiu si o alta fiica. El si câtiva prieteni s-au asezat lânga un râu; si atât râul, cât si orasul care s-a dezvoltat acolo i-au purtat numele. Floki si familia lui îsi petreceau restul zilelor în Islanda.
Pâna în 930, s-a spus ca ocuparea era deplina. Populatia din acel moment se estimeaza a fi în jur de 25.000 de oameni. În acelasi an, jarl-urile din Islanda (un fel de administratii locale) s-au întâlnit pentru Althing – o antica întâlnire norvegiana de auto-guvernare. Au numit un “Vorbitor al Legii” pentru a da legea din Piatra Legii, iar comunitatea islandeza s-a nascut cu adevarat. Islanda avea sa devina una dintre cele mai importante tari vikinge – nu din cauza dimensiunilor sau puterii, ci pentru ca Islanda a devenit vasul multor culturi nordice. Prin Islanda au venit la noi cele mai multe povesti vikinge de tip saga, credinte si traditii pe care le stim. Pentru asta, suntem cu totii norocosi ca Hrafna-Floki si-a urmat corbul.
Hrafna-Flóki Vilgerdarson, omul care a numit Islanda
Genialitatea din partea scenariului seriei Vikingii de pe History Channel este ca povestile unor vikingi celebri au fost adunate pentru a crea un mit. O legenda care se desfasoara chiar in fata noastra.
Aceste figuri istorice sau legendare au trait in vremuri diferite. Regizorul si scenaristii au afirmat clar ca nu au fost interesati de precizia istorica.
Pana la urma, este vorba despre un act artistic. O poveste spusa prin ochii lui Ragnar Lodbrok, fondatorul unei dinastii. Si, apoi, prin fiii sai.
Iar moartea lui Ragnar a fost unul dintre motivele principale pentru care a fost adunata Marea Armata Pagana. Si asa s-a ajuns la invadarea Angliei.
La fel ca Rollo, duce de Normandia, Floki este un alt personaj interesant. Insa cand Floki era doar un baietel, Ragnar ar fi fost deja batran.
Numele lui Vilgerðarson provine de la mama lui, Vilgerd, si Hrafna sau Ravna este o porecla care înseamna “corb” .
Floki este cunoscut ca primul nordic care a pornit deliberat spre insula pe care o stim astazi drept Islanda. Asadar, Floki a fost al treilea explorator viking.
Floki Vilgerdarson si Islanda
Exista o carte din Islanda ce relateaza sosirea vikingilor in Islanda in secolul IX. Cartea se numeste Landnamabok.
Cartea ne vorbeste despre calatoria lui Floki in Islanda. Islanda a mai fost vizitata inainte de doi vikingi care au ajuns acolo din greseala. Insula primise numele de “Pamantul Zapezilor” inainte. Curajosul Floki si-a pus animalele si bunurile in barca si a calatorit spre insula orientandu-se doar dupa luna si stele.
Este foarte interesant ca vikingii calatoreau in special primavara si toamna, anotimpuri de migratie pentru pasari, pentru a le urmari zborul si a se orienta.
Dar Floki chiar a luat pasari cu el pentru a se orienta. Trei corbi care i-au adus porecla “Corbul” – Ravna. Floki si oamenii sai au petrecut o iarna cumplita si de aici s-a inspirat si filmul.
Moartea lui Floki
Potrivit lui Landnamabok , Floki Vilgerdarson s-a intors in Islanda si a murit acolo. A avut o fiica pe nume Thjodgerd si trei fii: Trond, Torlak si Staff
Niciunul dintre copiii lui Floki nu s-a numit Angrboda (numele pe care Floki si Helga il dau in serial fiicei lor dupa giganta dîn mitologia norvegiana).
Floki, Ivar Boneless si Bjorn Ironside
Floki a construit cu adevarat un car pentru Ivar Boneless (iata si articolul despre Ivar cel Dezosat).
Helga este un personaj fictiv, numele sotiei lui Floki fiind Groa Gro Bjornsdottir.
Deasemenea, este foarte putin probabil ca Floki sa fi luptat cu Lagertha sau sa fii calatorit cu Bjorn Ironside
L-a ucis Floki pe Athelstan?
Multe dintre personajele serialului Vikingii sunt inspirate din realitate, dar Aethelstan nu este unul dintre ele.
Floki este interpretat de actorul suedez, genial as putea adauga, Gustaf Skarsgard.
Bibliografie:
Ellwood, T. A?ezarea Islandei: Ari Frodi ( Landnámabók). 1898
Brownworth, L. Lupii de mare: o istorie a vikingilor. Crux Publishing, Ltd. Marea Britanie. 2014.
Poppick, L. Uit? GPS: Vikingii ghida?i de busol? medieval? dup? apus. Live Science, 25 martie 2014.. https://www.livescience.com/44366-vikings-sun-compass-after-sunset.html
McCoy, D. Odin. Mitologia nordic? pentru oamenii de?tep?i.
McCoy, D. Spiritul viking: o introducere în mitologia ?i religia nordic?. Columbia. 2016
Finley, A. & Faulkes, A. The Heimskringla of Snorri Sturluson (Haralds saga ins hárfagra). Societatea Viking? pentru Cercetarea Nordului. Londra. 2011
Finley, A. & Faulkes, A. Cartea islandezilor (ÍSLENDINGABÓK). Societatea Viking? pentru Cercetarea Nordului. Londra, 2006.
Pe scurt, W. A?ezarea Islandei în epoca viking?. Hurstwic . Publicat 2014
Johnston, W. Travel Through the Ireland Story: The Vikings.
Althing: guvernul islandez. Enciclopedia Britanic?.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.