Cele mai mari tradari in mitologie

Ne-am gandit de data asta la cele mai rele tradari din mitologie si la cele mai tulburatoare tradari din mitologia greaca.Privind si analizand toate actiunile barbatilor si femeilor celebre din Grecia antica si din mitologia greaca, vom descrie cele mai interesante povesti.In acele vremuri piesele de teatru erau foarte vii si apreciate. Nu exista televizor. Tocmai de aceea, la aceste piese se aduna o comunitate intreaga. Productiile originale isi au originea in teatrul grec, care si el se trage din religie. Nu conta ca toata lumea stia cum se termina povestea. Aproape 18.000 spectatori erau la festivaluri gata sa vada piesele. In cadrul festivalului din martie – Dionysia – se concura pentru cele mai bune satire sau piese. 

Eschil, Sofocle si Euripide sunt artistii tragici ale caror piese au supravietuit. Ei au castigat concursul de Dionysia in mai multe ocazii in anul 480 i. Hr. Eschil va scrie povestea lui Agamemnon. Sofocle pe cea a Electrei. Euripide ne va vorbi despre Electra, Oreste si Iphigenia.

Iason si Medea (Argonautii si Lana de Aur)

Iason si Medea au avut la fel de multa vina in aceasta relatie. Iason a fost sotul Medeei si au avut copii impreuna. Apoi a lasat-o deoparte si a sustinut ca nu au fost niciodata casatoriti si ca se va insura cu fiica regelui local.

Ca rasplata, Medeea si-a ucis copii si a fugit intr-un fel de “deus ex machina” din piesa “Medea” de celebrul dramaturg grec Euripide. Nu exista indoiala in lumea antica ca tradarea Medeei era mai mare decat cea a sotului sau, Iason.

 

 

Atreus si Thyestes, masterchef in varianta greaca

Care dintre frati era mai rau? Cel care a urmat sportul preferat al familiei, acela de a gati copii, sau primul care a comis adulter cu sotia fratelui sau si apoi a crescut un fiu doar cu scopul de a-si ucide unchiul?

Familia astora era asa dementa incat mai rar poti vedea asa ceva in lumea antica. Dar asta se intampla mereu, chiar si in zilele noastre. Oamenii o iau razna. Iar miturile grecesti descriu cel mai bine asta: setea de sange, razbunarea, nebunia, pedeapsa.

Atreus si Thyestes erau fii lui Pelops. Si Pelops fusese servit de mult zeilor. Pierduse un umar in acest eveniment pentru ca zeita Demeter i l-a mancat. Dar i-a fost restituit de catre zei. Dar copiii lui Thyestes, gatiti de Atreus, n-au avut aceeasi soarta.

Casa Atreus a fost in mitologia greaca foarte oropsita. Agamemnon insusi era un fiu al lui Atreus. Familia legendara a facut mari greseli ce au inspirat scriitorii greci.

Casa Atreus ramana una dintre cele mai ghinioniste. Generatii intregi, acesti descendenti ai lui Tantalus au provocat zeii. Au comis crime teribile, frate impotriva fratelui, tatal impotriva fiului, tatal impotriva fiicei, fiul impotriva mamei.

Totul a inceput cu Tantalus. El si-a servit fiul Pelops ca o masa catre zei. Ca pedeapsa, Tantalus a ajuns in Infern pentru a se chinui pe vecie. Sora lui Pelops a fost transformata intr-o stanca plangatoare, iar cei 14 copii ai ei au murit.

Pelops, supravietuitorul cu umar de fildes, s-a casatorit cu fiica lui Oenamaus, regele din Pisa (langa locul unde se vor desfasura Jocurile Olimpice). Insa regele poftea la propria lui fiica. Asadar, s-a gandit sa-i omoare toti pretendentii intr-o cursa aranjata. Insa Pelops va castiga cursa pe Muntele Olimp masluind carul lui Oenamaus. Isi va ucide viitorul socru si va adauga alte blesteme numelui familiei.

Pelops si Hippodamia au avut doi fii: Thyestes si Atreus. Niciunul sanatos la cap. Cei doi si-au ucis alt frate doar ca sa ii faca pe plac mamei. Apoi Thyestes a furat Lana de Aur de la Atreus. Oricum, el o obtinuse cand o sedusese pe sotia lui Atreus, Aerope.

Cand cei doi s-au impacat, la masa a fost servit un fel special de mancare. Adica aveau reteta de la bunic am putea zice.

Atreus a avut si el doi fii: Menelaus (regele din Sparta) si Agamemnon (regele din Mycene). Ultimul s-a casatorit cu Elena din Troia si asa va incepe marele razboi troian.

Agamemnon si-a jertfit propria fiica, Iphigenia doar pentru a avea vant din pupa si a ajunge sa invadeze Troia. 

Agamemnon si Clytemnestra, ucigasi de renume

Ca si Iason si Medea, povestea continua. Agamemnon si Clytemnestra merg mana in mana cu blestemul casei Atreus de care am vorbit mai sus.

Niciun juriu nu a putut decide care crime au fost mai oribile. Nici macar zeii. Asa ca s-a intrunit un tribunal uman. Atena a trebuit sa faca departajarea. Ea a dat votul pentru Oreste. Atena a concluzionat ca fapta Cytemnestrei era justificata, chiar daca Oreste era fiul ei. Tradarile lui Agamemnon erau sacrificiul fiicei lor Iphigenia. Astfel, Clytemnestra l-a ucis pe Agamemnon.

Ariadna, Tezeu si Regele Minos din Creata, povestea Minotaurului

Sotia regelui din Creta, Regele Minos, a dat nastere unui minotaur. O fiinta jumatate om, jumatate taur. Numele reginei era Pasiphae. Regele Minos a pus creatura intr-un labirint construit de Daedalus. Minos o hranea cu tineri din Atena primit ca tribut anual.

Unul dintre acesti tineri a fost Tezeu. El s-a oferit voluntar pentru a salva oamenii de bestie. Acest Tezeu i-a picat cu tronc fiicei regelui Minos. Ea se numea Ariadna. Ariadna i-a dat eroului un “ghem” magic, un fir care sa ii caluzeasca pasii in labirint. Si o sabia. Cu acestea, Tezeu a putut ucide Minotarului si a reusit sa scape din labirint.

Desi Ariadna si-a tradat tatal, Tezeu o va abandona mai tarziu.

 

Eneas, stramosul Romei si Dido, regina din Cartagina

Eneas si Dido e o poveste veche de cand lumea. O femeie care isi deschide bratele si portile cetatii. Si mitocanul ce face? O lasa. Dio le-a oferit lui Eneas si supravietuitorilor din razboiul troian ospitalitate. Si i s-a oferit lui Eneas.

A crezut ca exista o intelegere intre ei, o logodna sa zicem. Dar mare i-a fost surpriza. Atat de mare incat i-a blestemat pe romani si s-a sinucis.

Eneas era fiul zeitei Afrodita si a muritorului Anchises. Acesta era varul regelui Priam din Troia. Asa a devenit Eneas print in Troia. S-a insurat cu una din fiicele lui Priam, Creusa. Eneas a fost crescut de nimfe. El este eroul Eneidei lui Vergil – o serie de poeme cu 12 carti. Eneida descrie calatoria lui Eneas dupa cucerirea Troiei, povestea reginei Cartaginei, Dido si infiintarea Romei.

Eneas, dupa arderea Troiei, a calatorit in Tracia, Cartagina (aici o intalneste pe Dido) si in lumea de apoi. Pana la urma s-a stabilit in Latium, Italia. Aici se casatoreste cu Lavinia, fiica regelui local si fondeaza Lavinium. Fiul lor, Silvius va deveni regele din Alba Longa. De aici se trag Romulus si Remus. Eneas este fondatorul Romei.

Dido a murit din iubire pentru Eneas. Ea era regina mitologica a orasului Cartagina. Ea era fiica regelui fenician al orasului-stat Tyr. Fenicienii o numeau Elissa. Dido inseamna “ratacitoarea”.

Istoricul grec Timaeus of Taormina (circa 350-260 i. Hr.) a scris despre legenda lui Dido. El credea ca Dido a pus bazele Cartaginei in 814 i. Hr.

Legenda spune ca fratele lui Dido, Pygmalion i-a ucis bogatul sot, Sychaeus. Fantoma acestuia i-a spus lui Dido ce s-a intamplat si unde a ascuns averea. Cu aceasta ea a intemeiat Cartagina, in Tunisia.

Paris, Elena si Menelaus – razboiul pentru Troia

Aceasta este poate cea mai celebra tradare din istorie. Poate pentru ca din cauza ei s-a pornit cel mai mare razboi din lumea antica greaca.

O tradare a ospitalitatii. Cand Paris l-a vizitat pe Menelaus, regele Spartei, s-a indragostit de femeie pe care i-o promisese Afrodita. Numele ei era Elena.

Ea a fost rapita sau a plecat de bunavoie. Pentru a o recupera, Agamemnon, fratele lui Menelaus si rege al Mycene a pornit razboiul pentru Troia.

Elena este motivul principal al uneia dintre cele mai dramatice povesti de dragoste ale acelor vremuri. Ea este motivul pentru razboiul troian care a durat 10 ani. Un razboi intre greci si cei din Troia.

Elena din Troia

Frumusetea legendara a Elenei atragea oameni de departe la tronul spartan. Ciclul razboiului troian se bazeaza pe o legenda. O perioada legendara cand vechii greci isi gaseau obarsia in zei.

Se credea ca Elena era fiica lui Zeus cu Leda, sotia regelui spartan, Tyndareus. In alte versiuni, mama ei este zeita Nemesis, in forma de pasare. Clytemnestra era sora Elenei. Elena a avut si alti doi frati celebri: Castor si Pollux.

Prima oara, Elena a fost rapita de Tezeu, eroul Atenei. Apoi, Menelaus, fratele lui Agamemnon, a luat-o de sotie. Asadar, cei doi au devenit si cumnati. Apoi a urmat Paris. Cand Paris a fost ucis, fratele sau Deiphobus s-a insurat cu Elena. Fata s-a “plimbat” mult. Iata si alti pretendenti:

  • Helenus
  • Achilles
  • Enarsphorus (Plutarch)
  • Idas (Plutarch)
  • Lynceus (Plutarch)
  • Corythus (Parthenius)
  • Theoclymenus

 

Paris (Alexandru) era fiul regelui Priam din Troia si a reginei Hecuba. A fost respins la nastere si a ajuns sa creasca ca pastor pe muntele Ida. Cand traia ca pastor, trei zeite, Hera, Afrodita si Atena, i-au cerut sa rezolve un concurs. Sa acorde un mar de aur pe care li-l oferise Discordia celei mai frumoase. Fiecare zeita a incercat sa-l mituiasca, dar Afrodita i-a promis cel mai interesant lucru: iubirea.

Zeita Afrodita, zeita frumusetii, a castigat concursul. Iar lui Paris i-a fost promisa Elena.

Odiseu si Polyphemus

Odiseu l-a pacatlit pe Polifem. L-a imbatat si i-a scos ochiul cand dormea.  Cand fratii ciclopului i-au auzit vaietele au dat navala sa-l ajute. Cand l-au intrebat cine l-a ofuscat, ciclopul a raspuns “nimeni”. Pentru ca Odiseu, istet ca naiba, i-a spus ca asa il cheama.

Povestea seamana foarte mult cu celebrul “singur eu” din folclorul popular romanesc.

Dar gigantul era fiul lui Poseidon, zeul marii si al nimfei Thoosa. Locuia pe insula Siciliei de astazi. Odiseu si ai lui se lovesc de el in calatoria spre casa din Ithaca dupa razboiul troian. Si ajung prizonierii sai. Poseidon, tatal ranitului, se va razbuna grav. Si asta va prelungi intoarcerea lui Ulise la iubita sa Ithaca.

 

 

 

 

 

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 2,143 times, 1 visits today)

3 thoughts on “Cele mai mari tradari in mitologie”

  1. Pingback: Kratos, zeul fortei divine in God of War | Mythologica.ro

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.