Masca romana de la Romula – unul dintre cele mai importante artefacte ale cavaleriei romane descoperite in Dacia nu mai este astazi in Romania!
Se afla la Viena, iar povestea ei incepe acum mai bine de 160 de ani, pe malul Oltului, in apropierea unuia dintre cele mai importante orase romane din sudul Daciei: Romula.
La prima vedere pare doar o masca din bronz, elegant lucrata, reprezentand un chip feminin cu trasaturi fine, incadrat de o coroana de laur si de o coafura atent modelata. In realitate insa, piesa este mult mai mult decat atat.
Este partea frontala a unui coif roman de cavalerie folosit pentru ceremonii, parade militare si probabil pentru celebrele exercitii ecvestre ale cavaleriei imperiale romane, cunoscute sub numele de Hippika Gymnasia.
Masca a fost descoperita in anul 1863 si a intrat ulterior in colectia maiorului Dimitrie Papazoglu. A fost prezentata inclusiv la Expozitia Universala de la Paris din 1867, iar cativa ani mai tarziu avea sa paraseasca definitiv Romania, fiind cumparata pentru Muzeul de Arta si Industrie din Viena, actualul Kunsthistorisches Museum. Al. I. Odobescu avea sa priveasca plecarea acestei piese ca pe pierderea unui document artistic deosebit de important pentru intelegerea culturii provinciei romane Dacia.
Mult timp asemenea masti romane au ridicat numeroase intrebari in lumea arheologiei. Au fost considerate inclusiv masti funerare, insa cercetarile ulterioare au demonstrat ca acestea apartineau unor coifuri de cavalerie destinate manifestarilor ecvestre, ceremoniilor militare si exercitiilor spectaculoase practicate de unitatile calare romane.
Piesa de la Romula impresioneaza inclusiv prin detaliile tehnice. Turnata din bronz si ulterior cizelata, masca pastreaza inca urmele sistemului de articulare cu partea superioara a coifului, precum si perforatiile folosite pentru sistemele de fixare.
Mai mult, in interiorul piesei au fost identificate inclusiv inscriptii, care au permis specialistilor sa propuna existenta unor posesori succesivi ai coifului. Printre numele interpretate apar T. Pius si Vitalis, probabil militari romani care au servit in zona Romulei in prima jumatate a secolului al III-lea p.Chr., intr-o perioada in care provincia traversa ani complicati, marcati inclusiv de atacurile carpice.
Pornind de la descoperiri similare din Germania, de la Straubing si Ruit, cercetatorul Cristian M. Vladescu a incercat chiar reconstituirea intregului coif de cavalerie, oferind una dintre cele mai importante contributii privind echipamentul militar de parada al cavaleriei romane din Dacia.
Poate insa cel mai greu lucru de acceptat ramane altul. Una dintre cele mai spectaculoase piese ale cavaleriei romane descoperite vreodata pe teritoriul Romaniei nu mai poate fi admirata aici.
Dar continua sa vorbeasca, peste aproape doua milenii, despre cavalerii Romei, despre prestigiul armatei imperiale si despre o lume militara care inca reuseste sa fascineze. Despre militari romani care au trecut candva prin Dacia, au purtat acest echipament si poate chiar au luptat acum aproape 1800 de ani.
Cum ar fi fost oare sa o putem privi astazi aici, acasa?
Orasul Romula
Romula nu a fost un simplu oras de provincie al Daciei romane. A reprezentat unul dintre cele mai importante centre urbane, militare si administrative create de romani la nord de Dunare, in sudul actual al Romaniei. Situata in apropierea actualei localitati Resca, judetul Olt, Romula s-a dezvoltat peste o veche asezare dacica si a cunoscut o evolutie spectaculoasa dupa cucerirea romana.
Importanta sa a crescut considerabil in secolele II-III p.Chr., atunci cand orasul a devenit capitala provinciei Dacia Malvensis, una dintre cele trei subdiviziuni administrative ale Daciei romane rezultate dupa reorganizarile realizate in timpul lui Marcus Aurelius. Aici functiona administratia provinciala, iar orasul a devenit unul dintre principalele centre de putere ale provinciei romane.
Din punct de vedere militar, Romula ocupa o pozitie strategica esentiala. Se afla in apropierea sistemului defensiv al Limesului Alutan, construit de romani de-a lungul Oltului pentru apararea provinciei. Cercetarile arheologice au identificat fortificatii, structuri militare si prezenta unor unitati auxiliare, dar si legaturi cu importante forte romane care operau in regiune.
Din punct de vedere economic si urbanistic, Romula reprezenta unul dintre cele mai dezvoltate orase ale Daciei romane. Sapaturile arheologice au scos la lumina cladiri administrative, bai publice, conducte de apa, ateliere mestesugaresti, ceramica, sisteme defensive si elemente specifice unui centru urban roman de mare importanta.
Orasul a primit statutul de municipium in timpul imparatului Hadrian, iar ulterior a fost ridicat la rang de colonia, probabil in vremea lui Septimius Severus, fapt care demonstreaza rolul sau major in organizarea politica si administrativa a Daciei romane.
Pentru sudul provinciei Dacia, Romula a reprezentat un adevarat centru de putere militara, economica si administrativa. Tocmai de aceea, descoperiri spectaculoase precum celebra masca romana de cavalerie de la Romula nu apar intamplator aici. Ele provin din unul dintre cele mai importante orase dezvoltate vreodata de romani pe teritoriul actual al Romaniei.
In prezent, 12-13 iunie 2026, avem chiar si un festival de reconstituire istorica la Romula – Romula Fest, care se desfasoara la Resca, Dobrosloveni, judetul Olt.
Bibliografie:
Vladescu, Cristian M. „Masca de parada de la Romula si incercarea de reconstituire a coifului de cavalerie romana”, SCIVA, 32, nr. 2, 1981, p. 195–203.