Category: Uncategorized

Judetul Calarasi, imbogatit de zestrea naturala a salbei unor importante ape dulci care-i scalda teritoriul – Dunarea, Argesul si sub-bazinul Mostistei – detine numerose zone e interes turistic deosebit, indeosebi pentru frumusetile si salbaticia unor zone desprinse parca din povesti. Dar de-a lungul istoriei, plaiurile calarasene au constituit un taram magnetic pentru familiile boieresti de odinioara, care-si construiau pe aceste meleaguri conace si resedinte de vara somptuoase, incantati sa petreaca vacante de neuitat in compania oaspetilor lor speciali, departe de tumultul capitalei si de ochiul critic al elitei conservatoare. Aici puteau sa se bucure in tihna de partide de vanatoare si pescuit, de plimbari lungi pe carari umbroase de padure pe jos sau calare, iesiri cu barca pe lac si nu in ultimul rand de ospete copioase, stropite din belsug cu vin bun adus din cramele dobrogene. Iata de ce, chiar si in prezent, amatorii de drumetii pot descoperi in judetul Calarasi o multime de surpize placute in acest context, din categoria carora insiruim in cele ce urmeaza zece propuneri cat se poate de tentante:  Conacul Pribegeanu din Perisoru si Herghelia de la Jegalia A fost construit in jurul anului 1902, la marginea satului Marculesti-Gara, in comuna Perisoru, din porunca boierului Constantin Pribegeanu, descendent direct din ramura logofatului Gheorghe Gimbasanu si constituie un monument istoric reprezentativ pentru stilul arhitectural al zonei. Una din cel mai bogate familii boieresti de...

Veche si importanta asezare medievala, atestata documentar inca din anul 376 e.n., orasul Buzau este resedinta judetului cu acelasi nume, amplasat fiind chiar in inima acestuia, la cotul Carpatilor de Curbura, intr-o zona cu frumuseti deosebite. Judetul Buzau prezinta de altfel avantajul de a-si intinde marginile chiar la rascrucea celor trei mari provincii romanesti  – Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, oferind o bogata zestre culturala, etnografica si de arta populara, ce impleteste armonios toate influentele specifice celor trei teritorii. Ocupand cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului Buzaului, judetul detine pe intinderea sa aproape toate formele de relief, de la zonele muntoase la campie, trecand printre colinele si depresiunile Subcarpatilor. Dintre atractiile turistice catre care interesatii si-ar putea indrepta pasii cutreierand cararile buzoiene, amintim in cele ce urmeaza zece, amplasate in afara orasului-resedinta de judet:   Conacul Marghiloman din Fundeni Este o constructie realizata la Fundenii de Buzau, in comuna Zarnesti, in perioada 1889-1905, cu rol de pivot administrativ al mosiei Tulbureasca – o mica parte din imensa avere a uneia din cele mai mari personalitati publice romanesti a secolului al XIX-lea: Alexandru Marghiloman (1854-1925). Impatimit crescator de cai, acesta adora conacele rurale, partidele de vanatoare si… cafeaua cu vinars care-i poarta si in ziua de azi numele, petrecandu-si o mare parte din timpul liber pe plaiurile buzoiene, unde-si cladi mai multe vile de vacanta, una mai...

Jocul Calusarilor este unul dintre cele mai vechi si interesante jocuri romanesti. Unii specialisti din perioada comunista i-au trasat originea care poate fi cautata pana la stramosii nostri daci. Dar care este adevarata lui semnificatie si ce legatura are cu Rusaliile? Exista traditii asemanatoare si in sudul Marii Britanii sau in Spania si Portugalia. De aici a venit ideea ca acest joc ar avea legatura cu jocul sabiilor de la traci. Insa nu exista dovezi in acest sens. Ba mai mult, ultimele studii de specialitate ne indica ca traditia Calusului se inscrie in traditia jocurilor magice de origine iudaic-romana. Adica tipice primelor doua secole crestine. Prezenta acestor jocuri, contaminate desigur de jocurile razboinice ale timpului, este atestata in Imperiul roman pana in secolul al XIII-lea. Desi imperiul roman a disparut, sensul mistic si videcator al Calusului s-a pastrat.   Calusul si calusarii: varianta zeului Zau mostenit de la daci Aceasta idee a aparut in timpul regimului comunist. In esenta, Romulus Vuia sustinea ca acest dans este despre cinstirea demonilor, omitand complet faptul ca se cerea binecuvantarea preotului in mai multe versiuni. Apoi, aceasta versiunea plina de mituri a fost sustinuta de regimul comunist pentru ca ajuta la cladirea mitului legat de daci si traci. Asadar, au aparut carti pseudostiintifice care sustineau, fara dovezi, originea Calusului la traci si de aici la daci. De aici apare pretentia ca exista un...

In folclorul romanesc si in mitologia romaneasca, Sanzienele sunt intalnite in doua forme: planta care inlouieste zanele-fecioare. zanele verii, cu acelasi nume, care dau miros si leac florilor, rod bogat holdelor de grâu si orz.   Florile de Sanziene, plante de leac in medicina populara În flora României cele doua varietati ale plantei, sanzienele galbene si albe cresc prin fânete si livezi, pe marginea drumurilor, prin paduri si pe lânga garduri. Planta, ca si sarbatoarea, este cunoscuta sub doua denumiri zonale: sub numele de Sanziana in Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramures, nordul Moldovei si sub numele Dragaica in Dobrogea, Moldova de sud si centrala, Muntenia. Florile, frumos mirositoare, tulpinile, semintele si radacinile au numeroase utilizari în medicina si cosmetica populara, în obiceiurile si actele magice. Din flori de Sanziene si spice de grâu se împleteste o cununa, substitut al sacrului, purtata pe cap de o fecioara în ceremonialul numit Dansul Dragaicei (Vlasca, Teleorman). Ca substitut al zeitei Diana (Santa Diana) cununa este agatata la ferestrele caselor, în stâlpii portilor si în crucile de hotar. Ea apara oamenii, mormintele si holdele de fortele malefice; prezice ceea ce i se va întâmpla în cursul anului celui care a confectiont-o sau a aruncat-o pe acoperisul casei. Fata care pune floarea sub capatâi în noaptea de Sânziene (24 iunie) îsi vede în vis ursitul, femeia care îsi înfasoara mijlocul cu tulpini de Sanziene...

Zânele sunt personaje feminine mitologice care apar mereu in grup care personifica fortele, energiile si elementele naturii. Desi se plaseaza în partea secundara a mitologiei, fara sa fie la fel de importante ca zeii, se remarca prezenta lor extrem de frecventa în miturile în care evolueaza fie ca protagoniste fie ca cele care ajuta.   Ce denumiri poarta zanele in mitologia romaneasca? Mitologia bogata a Zânelor in spatiul romanesc este dublata de o mare diversitate de nume si apelative. Avem incluse aici si numele unor personaje asemanatoare dar distincte de Zane deoarece mentalitatea populara le confunda frecvent sau le include în aceeasi categorie. Deasemenea, exista si nume proprii ale Zanelor acordate unor personaje înrudite precum Ileana Sânziana. Ea este vazuta in folclor ca Stapâna Zânelor, figura cea mai individualizata din întregul grup mitic. În literatura de specialitate s-au formulat mai multe explicatii în legatura cu numele lor. Multe dintre acestea s-au format din epitete pozitive sau negative (Bune, Dulci, Frumoase, Putemice, Sfinte, Pizmase, Nemiluite, Vrajmase etc:) si sunt usor de recunoscut. Ca si în cazul altor personaje mitice, numele Zânelor este protejat de un tabu – interdictie a rostirii (de unde si numele de Nepomenite) ceea ce duce la nominalizarea lor prin intermediul epitetelor. Dimitrie Cantemir a aratat pentru prima data ca Zâna este un derivat din numele zeitei Diana. Interesant este faptul ca la aromani numele ca Zana,...