Afrodita este, mai presus de toate, zeita frumusetii si iubirii in mitologia greaca. Cu toate ca tatal ei, Zeus, a dat-o in casatorie lui Hefaistos, zeul fierar si mestesugar al zeilor, a mai avut multi iubiti, zei si muritori deopotriva. Cu Ares, zeul razboiului a avut o legatura celebra. Deasemenea, cu Hermes l-a avut pe Hermaphroditus, iar cu Poseidon pe Eryx, eroul argonaut ce l-a insotit pe Iason dupa Lana de Aur. A mai avut si alti amanti: pe Dionysos, pe muritorul Anchises si pe celebrul Adonis.
A avut si multi alti copii: cu zeul Hermes pe Eros, zeul iubirii inflacarate si al noilor indragostiti, cu Ares pe Anteros si Harmonia, iar cu Anchises chiar pe Enea – cel care va intemeia Roma.
Zeita de o neasemuita si seducatoare frumusete, al carei cult, de origine asiatica, este celebrat in numeroase sanctuare ale Greciei si, in special, in Cythera. Fiica a samantei lui Uranos (Cerul), raspandita peste mare, dupa castrarea Cerului de catre fiul sau Cronos (de unde legenda nastereii Afroditei din spuma marii); sotia lui Hefaistos cel schiop, zeul-fierar, pe care il ridiculizeaza adesea, ea simbolizeaza fortele irepresibile ale fecunditatii, dar nu in roadele lor, ci in apriga dorinta pe care o trezeste in cei vii.
Iata de ce ea este adesea reprezentata printre fiarele care o insotesc, ca in acest imn homeric, in care autorul evoca mai intai puterea ei asupra zeilor si apoi asupra animalelor:
“A ratacit si judecata lui
Zeus inveselit de fulger:
Nu-i niciun zeu atat de mare si nici atat de preamarit!
Ademeneste dupa toane pe Zeus cu mintea inteleapta…
Ajunse-n Ida cu paraie o mie, maica de dihanii;
Porni de-a dreptul peste munte spre staul: dupa ea veneau
Ca sa se gudure cuminte lupi cenusii, lei paralei
Si ursi, si repeziti pardosi ce nu se satura de ciute.
Iar la vederea lor zeita s-a bucurat in sinea ei,
Starnindu-le in piept dorinta: si cate se aflau acolo,
Perechile se impreunara in umbra vailor adanci.”
Homer – Imnuri catre Afrodita
Afrodita reprezinta dragostea sub forma ei fizica, dorinta si placerea simturilor; ea nu este inca dragostea la nivel specific uman. Afrodita a avut si rol de zeita a fertilitatii.
Dar Afrodita este in special legata de Stancile Afroditei, locul nasterii sale.
Originea si nasterea Afroditei
Zeita Gaia, mama Pamantului, i-a poruncit lui Cronos (zeul timpului) sa il mutileze pe Uranos (zeul cerului). Acesta i-a taiat penisul si l-a aruncat in mare. In acel loc a aparut o spuma alba si cea mai frumoasa femeie din lume. Acest loc a devenit cel mai frumos loc din lume. Zeita era insasi Afrodita, iar acea insula era Cipru.
Insa xista cel putin trei versiuuni ale nasterii sale. Cea mai veche versiune ii apartine lui Homer si ne este prezentata in Iliada unde Afrodita este fiica lui Zeus si a lui Dione.
Alta versiune ii apartine lui Hesiod unde ni se spune ca este nascuta din spuma marii, din membrul viril al lui Uranos.
Ultima versiune, din epoca clasica, ne vorbeste despre nasterea dintr-o scoica. In acea perioada, scoica era sacra pentru zeita Afrodita, Si povestea este legata de Nerites, zeul marii, al carei tovaras a fost Afrodita inainte de iesirea din mare. Pentru ca nu a vrut sa il insoteasca, zeita l-a transformat in scoica. Asadar, avem trei versiuni ale povestii frumoasei zeite – ea este zeita cereasca, zeita a marilor, dar si zeita terestra.
Cand a iesit din mare, in jurul ei a crescut iarba verde si moale. Inainte de toate, cultul zeitei are un substrat pregrecesc. Mai ales traditia legata de nasterea si puterile ei. Insa originea ei poate fi legata de zeitele din Orient precum Ishtar si Astarte. De-a lungul timpului, in personalitatea ei vor fi contopite mai multe mituri, fiind prezentata ca zeita in randul olimpienilor, dar si in randul nereidelor ca nimfe ale oceanului.
Afrodita indeplineste si functia de zeita subpamanteana cand apare venerata langa zeul Hermes. Dar este si zeita navigatiei. Iar la Sparta si in Cipru era venerata ca zeita a razboiului. La romani a devenit Venus, zeita iubirii.
Dar exista si varianta in care Afrodita apare ca Stapana Animalelor, urmata indeaproape de animalele salbatice.
Insa cea mai importanta functie a zeitei este dragostea. Caci ea sadeste dragostea in inimile animalelor, ale oamenilor, dar si ale zeilor. Insusi Zeus este infricosat si vrajit de puterile zeitei si nu ii poate face fata. In consecinta, zeului ii va fi frica de puterile sale si o va casatori cu Hefaistos, zeul cel schiop.
Afrodita va aparea in multe mituri celebre precum inselarea lui Hefaistos cu Ares, mitul lui Adonis, mitul lui Pygmalion si tot ea va fi sursa razboiului troian.
Trunghiul amoros: Hefaistos – Afrodita – Ares
Afrodita va fi casatorita cu zeul fierarilor, dur si lipsit de umor. Si asta a facut-o foarte nemultumita. Exista insa si alta varianta a mitului. Aceasta ne spune ca Hera l-a aruncat de pe Olimp pe zeul urat. In cadere acesta si-a rupt piciorul. Insa a ticluit un plan pentru a se razbuna pe zeita. A prins-o intr-o plasa fara scapare. Hera a reusit sa scape numai cand i-a promis mana Afroditei in casatorie. Poate ca zeul asta isi dorise inca de la inceput.
Hefaistos, bucuros de casatorie, i-a facut Afroditei un brau care a facut-o si mai irezistibila barbatilor. Cei doi nu au avut copii niciodata, iar Afrodita a apelat la alti barbati pentru consolare. A fost o zeita si o sotie infidela, culcandu-se si avand copii cu numerosi zei si muritori. Printre acestia ii enumeram pe Ares, Dionis, Hermes si Poseidon. Adica aproape toti zeii din Olimp care nu ii erau rude.
Insa povestea cu Ares nu a fost deloc una fericita. Cei doi il inselau pe Hefaistos chiar in casa lui cand era plecat. Insa zeul soarelui, Helios, cel care vede totul, l-a avertizat pe Hefaistos. Acesta a pus la cale un plan prin care sa ii prinda. A chemat toti zeii si a instalat o plasa speciala chiar deasupra patului conjugal. Plasa a cazut peste cei doi amanti si zeii au aparut imediat si i-au judecat. Ares a fost nevoit sa fuga in Tracia. Zeitele din Olimp au refuzat sa fie prezente la aceasta judecata.
Din relatia cu zeul razboiului, Afrodita va avea 3 copii: Deimos, Phobos si Harmonia. Primii doi erau Frica si Teroarea in randurile soldatilor din razboi. Ultima se va casatori cu Cadmus, cel care va intemeia casa regala din Teba.
Afrodita va avea o relatie de iubire si cu Dionis, zeul vinului, din care se va naste Priapus.
Insa Afrodita nu o terminase cu zeii. Si a ajuns la Hermes, mesagerul zeilor, mana dreapta a lui Zeus si cel care conducea mortii in Infern la Hades. Din aceasta relatie a iesit un baiat pe nume Hermaphroditus. Se spune ca acesta a fost atat de iubit de o nimfa incat cei doi au fost uniti. Si asa s-a nascut mitul hermafroditului.
Dar Afrodita a avut relatii de iubire si cu muritori. Primul, regele Anchises, va fi pedepsit de Zeus si ucis cu un fulger. Adonis va fi si el ucis la o vanatoare de un mistret, asmutit asupra sa de zeul Ares care era gelos.
Nici barbatii din Troia nu au dus-o prea bine din cauza ei. Pentru ca ea a castigat concursul pentru marul de aur. Afrodita i-a ajutat pe troieni, pe Paris si pe Enea, intemeietorul Romei antice. Asadar, Afrodita va fi cunoscuta ca divinitate protectoare a Romei.
Simbolurile sale de-a lungul timpului au fost mirtul, lebada, delfinul, scoica si porumbita – uniunea, dragostea si procrearea. In onoarea ei s-au ridicat multe temple in Cipru, Sparta si chiar in Roma.
Simbolistica zeitei dragostei
Pe planul cel mai inalt al psihismului uman, unde dragostea se completeaza cu legatura sufleteasca, al carei simbol este sotia lui Zeus, Hera, simbolul Afroditei va exprima sexualitatea salbatica, caci actul fecundarii nu poate fi cautat decat in functie de rasplata placerii pe care natura i-o adauga. Nevoia naturala se exercita in acest caz sexual. Ne putem insa intreba daca interpretarea acestui simbol nu va evolua, ca urmare a cautarilor moderne cu privire la valorile propriu-zis umane ale sexualitatii. Chiar in mediile religioase, extrem de exigente cand e vorba de morala, se discuta pentru a se afla daca unicul scop al sexualitatii este fecunditatea si daca nu este posibila umanizarea actului sexual, independent de procreatie.
Mitul Afroditei ar putea ramane inca o vreme ca imagine a unei perversiuni, perversiunea bucuriei de a trai si a fortelor vitale, dar nu pentru ca vointa de a transmite viata ar fi absenta din actul dragostei, ci pentru ca dragostea insasi ar fi dezumanizata: ar ramane la nivel animal, demna doar de acele fiare care alcatuiesc cortegiul zeitei. La sfarsitul unei asemenea evolutii, Afrodita ar pute totusi aparea ca o zeita care sublimeaza dragostea salbatica, integrand-o unei vieti cu adevarat umane.
Vom termina reamintind cuvintele rostite de Marthe Arnould: ” Sa pornim deci la drum, cautand dincolo de aparente adevarul, bucuria, semnificatia tainica si sacra a toate cate se afla pe acest pamant vrajit si inspaimantator… sa pornim deci pe calea devenirii.”
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
Afordita zeita a fost Eva si Maria fecioara mama lui Isus. Dar ea este soara geamana a lui Isus si ei sunt primi copii nascuti ai universului. Si ei erau si sot si sotie. deasta peimeste frunusetea dar automat era si iubire dar si fertilitatea. Adica ea este mama tuturor Eva. Ei doi Isus si sora lui fac posibile nasterile pe pamant, din duh. Isus e tatal si ea este mama. Toate le aud de la ingerul meu pazitor. numai bine.
Astea le auzi de la ingerul tau pazitor?
Tu te amuzi de replica Claudiei, dar din perspectiva jocului metaforic, ea exprima ceva important…. iar evaluarea ta asupra zeitei pare blocata în perspectiva moralei impusa de ideologia crestina si o judeci pe Afrodita ca pe un om, uitând ca ea este un arhetip. Crestinismul nu e un model de spiritualitate, e doar o ideologie politica de facut sclavi si pierdut aspectul spiritual si a blocat calea de întelegere a unui arhetip. Arhetipul nu exprima o fiinta umana , ci un proces, care pe lânga alte procese, face parte din structura arhetipala a fiintei umane.
Unul din posibilele explicatii raportat la psihologia umana ar fi ca Afrodita este afectul, cel care legatura si schimbul energetic dintre partile personalitatii. De aceea face dragoste cu zeii si cu oamenii. ea este pe punctul de a face legatura dintre Transcendent si Imanent. E este dorinta pura, cea din care apare însasi universul (asta o spun vedicii (imnul creatiei din Rig Veda. Deci, în acest punct eu sunt de acord cu Claudia. Afrodita e Mama Universala. Desi, eu as spune un aspect al acestei mame. Dar e un aspect important, cel care declanseaza actul creatiei.
Afrodita este arhetipul care provoaca trezirea si evolutia lui Psyche.
Sufletul uman este parte a Afroditei.
Dar eu o vad mai bine în triada pe care o formeaza cu Hera (vointa integratoare care genereaza autoritatea si Athena, care opereaza în planul sublimat al intelectului victorios în cele din urma.
Aceste trei zeite sunt simbolul procesului de constientizare, prin care face salturile spre nivelele superioare ale Constiintei.
Imi puteti arata acel vers din Rig-Veda sau Upanisade unde este mentionata Afrodita?
Claudia, tu ai recitit ceea ce ai scris? Ai scris numai aberatii. Ingerul acela, care-ti sopteste tie aceste prapastii, este ala care are o furculita in mana.
Macar ea aude ingeri, tu chiar crezi in draci?
Tot ce a spus Claudia vine de la Dumnezeu si din INIMA ei.
Tu Oricine. cu tine vorbesc
Atunci tu si Claudia ar fi musai sa consultati ajutor psihiatric de urgenta!
Pai când vezzi asfel de comentari, nici nu sti sa te apuce rasu ori spaima..
Pe bune, nu vad pana la urma noima primului comentariu..
Trebuie sa citim ce a scris Catalin Stanulescu si apoi sa comentam la ce a scris Claudia daca asa a simtit ea ???????? nu trebuie sa avem noi nimic in potriva nu este asa
Pingback: Inventatori si inventii din mitologie - Mythologica.ro
0.5
5
1
Pingback: Histria, Tomis si Callatis – coloniile grecesti din Dobrogea: Istria, Constanta si Mangalia | Mythologica.ro
Pingback: Top 6 insule grecesti si mitologia lor | Mythologica.ro
Pingback: Wonder Woman: Femeia Fantastica, mitul reginei-amazoane | Mythologica.ro
5
Pingback: Zeitele din mitologia dacilor: Bendis si Kotys | Mythologica.ro
Trebuie sa citim ce a scris Catalin Stanulescu si apoi sa comentam la ce a scris Claudia daca asa a simtit ea ???????? nu trebuie sa avem noi nimic in potriva nu este asa