Hera este sotia lui Zeus, regina Olimpului si zeita olimpica a casatoriei. Ca sotie a lui Zeus, Hera este zeita familiei, a femeilor si copiilor.

HERA era regina zeilor, dar si zeita cerului. Astazi vom discuta despre rolul zeitei Hera in Olimp, dar si in mitologia greaca, despre importanta ei, nasterea, dar si rebeliunea ei impotriva lui Zeus. Desi nu este foarte populara astazi in cultura populara din filme sau benzi desenate, Hera era o zeita extrem de importanta in Grecia antica. O zeita mai veche decat insusi Zeus, foarte respectata si foarte venerata. Ea participa la Razboiul Gigantilor, la razboiul troian si la alte evenimente importante descrise de greci. Deasemenea, este mama zeului-fierar Hefaistos dar si a celui mai groaznic monstru din mitologie, Typhon, parintele tuturor monstrilor.

A fost inselata sa se marite cu Zeus. Acesta s-a transformat intr-un cuc ranit si cand Hera l-a strans in brate el s-a tranformat. Hera a fost nevoita sa se marite cu el. Insa casatoria lor nu a fost deloc una fericita. Zeus este cunoscut in intreaga mitologie greaca ca cel mai mare amant. Zeus a avut numeroase aventuri extraconjugale.

Asadar, Hera a devenit cunoscuta ca cea care razbuna sotiile inselate. Din aceste iubiri au aparut multi eroi si semizei. Iar Hera, geloasa si razbunatoare, s-a asigurat ca fiecare plateste pentru indiscretiile sotului ei.

 

Rolul zeitei Hera in mitologia greaca

Bazandu-ne pe numeroasele sale temple, Hera era o zeita straveche, posibil sa fi aparut chiar inainte de Zeus. Se crede ca numele “Hera” este relativ nou si reprezinta de fapt un titlu tradus ca “Doamna” sau “Amanta”.

In mitologia romanilor, Hera era Juno, zeita lunii iunie, cea mai populara perioada pentru nunti. Chiar si astazi, nu?

Hera era de obicei înfatisata alaturi de Zeus, ca o femeie mareata, de o frumusete solemna, purtând o coroana numita polos sau o coroana si un voal. Uneori poarta un sceptru învelit cu o rodie si un cuc – prima este un simbol al fertilitatii, iar a doua un simbol al modului în care s-a casatorit cu Zeus. Deasemenea, este adesea însotita de un paun, unul dintre animalele ei sacre.

Homer se refera la Hera cu epitetul “ochi de vaca” pentru faimosii ochi ai zeitei. Uneori mai este numita „fecioara”, deoarece se credea ca în fiecare an se scalda într-un izvor pentru a-si reînnoi virginitatea.

 

Hera, fiica lui Cronus si Rhea

Hera a fost cea mai tanara fiica a lui Cronus si Rhea alaturi de Hestia, zeita caminului si Demeter, zeita vegetatiei.

Zeus, Poseidon si Hades, cei trei frati care au impartit lumea ii sunt frati. Asadar, ea este maritata cu fratele ei, Zeus. Relatiile intre frati nu erau ceva nemaivazut in mitologia, dar nici in istoria antica.

Hera nu este deloc modelul sotiei obediente. Dimpotriva, este vazuta ca o regina razbunatoare. Niciun barbat sau zeu nu indraznea sa puna mana pe ea. Se cunoaste celebra legenda a lui Endymion care a incercat sa o atinga, dar Zeus l-a condamnat la somn etern. Un alt mit celebru este legat de Ixion care a incercat acelasi lucru, dar, la porunca lui Zeus a sfarsit legat pe o roata de foc care se invarte la nesfarsit.

Hera si Zeus au avut trei copii:

  • Ares, zeul razboiului
  • Eileithyia, zeita nasterilor,
  • Hebe, zeita tineretii vesnice

Pe langa acestia, Hera l-a nascut singura pe Hefaistos si l-a conceput pe Typhon, parintele tuturor monstrilor.

 

Nunta lui Zeus cu Hera: marul de aur

Hera a devenit cea mai frumoasa zeita din Olimp si Zeus si-a facut-o sotie. Gaia, zeita pamantului, i-a daruit Herei ca dar de nunta faimoasa gradina cu merele de aur, pe care Hesperidele (Aigle, Erytheis, Hesperie si Arethusa) si dragonul Ladon (un fel de sarpe nemuritor) le pazeau.

Pana sa se insoare cu Hera, Zeus deja le avusese iubite pe zeitele Metis, Themis, Eurynome, Demeter, Mnemosyne si Leto. Unii poeti greci, dar si Homer, ne spun ca dragostea lui Zeus pentru Hera a rezistat 300 de ani undeva pe insula Creta. Tot acolo s-a construit si cel mai mare templu in onoarea lor.

La nunta lor, Zeus i-a ordonat lui Hermes sa invite toti zeii, oamenii si animalele din lume. Toata lumea invitata de Hermes a venit la nunta, mai putin nimfa Chelone care a vrut sa rada de Hera. Hermes a pedepsit-o transformand-o in broasca testoasa.

 

HERA, nasterea Atenei si conceperea lui Hefaistos

Exista doua versiuni despre reactia Herei la nasterea Atenei. In prima, ea este furioasa pe Zeus, dar in ultima, este incantata si o accepta pe Atena ca pe propria ei fiica.

In majoritatea miturilor, Hera este maniata pe Zeus pentru ca ii da nastere singur Atenei. Asadar, ca raspuns, ea il va concepe singura pe Hefaistos, zeul mestesugarilor.

 

Hera si nasterea lui Typhon

Mitul ne spune ca maniata dupa nasterea Atenei din capul lui Zeus, Hera invoca puterile Cerului si Pamantului si il produce pe monstrul Typhon.

Acest Python era un adevarat dezastru pentru omenire. Desi conceput de zeita suprema, el va fi napasta oamenilor. Hera se va ruga, lovind pamantul cu mana, catre Gaia si Uranos, dar si catre titani, cei inchisi in Tartar. Totusi, ea isi doreste ca acest fiu sa nu distruga uniunea sacra a casatoriei dintre ea si Zeus. Gaia, mama Pamantului va fi miscata de ruga ei si ii va da un fiu dupa un an. In acest an nu s-a culcat niciodata alaturi de sotul ei. Cand acest an s-a implinit, Gaia i-a indeplinit ruga. Asa se naste crudul Typhon, mai presus de zei si oameni.

 

Cum se impaca Hera cu Zeus?

Hera, maniata pe Zeus, s-a retras in regiunea Euboia. Zeus cauta s-o impace, dar nu stia cum. Asa ca l-a vizitat pe Kithaeron, conducatorul despot al regiunii in Plataia. Se zicea ca el este mai destept decat toti oamenii. El l-a sfatuit pe Zeus sa faca o statuie din lemn si s-o plimbe intr-o caruta acoperita. Zeus spunea tuturor ca aceasta este Plataia, fiica lui Asopos si urmeaza sa se insoare cu ea. Maniata la culme, Hera intrerupe cortegiul si distruge statuia. Insa este incantata de inselatorie si se impaca cu Zeus. Pentru a sarbatori reuniunea va avea loc un festival in zona numit Daidala.

 

Hera si Gigantomahia

Hera este celebra si pentru rolul jucat in Gigantomahia, razboiul gigantilor cu zeii. Ea s-a distins in acest razboi ucigandu-l pe gigantul Phoitos. Aceasta scena apare adesea in picturi si alte reprezentari. Deasemenea, a fost salvata de Zeus si Hercule cand gigantul Porphyrion a incercat sa o violeze. Zeus l- a lovit cu fulgerul, iar Hercule l-a terminat cu o sageata.

 

Hera îl provoaca pe Zeus

Mariajul Herei cu Zeus nu era deloc unul fericit. Zeus era crud cu toata lumea si isi facea placerile. Asadar, Hera a planuit sa il rastoarne. Razbunarea ei a fost pusa la punct cu fratele lui Zeus, Poseidon si cu Atena, zeita intelepciunii. Hera l-a drogat pe Zeus si l-a legat de patul sau, furandu-i fulgerul, arma suprema a tatalui zeilor. Insa zeita Thetis impreuna cu Briareus, gigantul cu 100 de brate, cea mai puternica creatura de pe pamant, l-au scapat pe Zeus. Acesta a fost neindurator si s-a razbunat pe toti legand-o pe Hera in cer cu lanturi de aur. Hera a fost nevoita sa jure ca nu se va mai razvrati niciodata. Dar se va razbuna pe amantele lui Zeus si pe urmasii lor.

 

Hera si Semele

Hera a pacalit-o pe Semele sa isi forteze iubitul sa i se arate sub adevarata lui infatisare. Problema era ca un zeu nu i se putea arata cu adevarat unui muritor. Cand Semele l-a implorat pe Zeus sa ii arate toata gloria lui, aceasta a fost incinerata pe loc de maretia zeului. Semele a pierit si Hera a fost razbunata.

 

Hera si Callisto

Mai târziu, ea a transformat-o pe Callisto într-un urs, dupa ce aceasta din urma l-a nascut pe copilul lui Zeus, Arcas. Dupa ceva timp, la fel cum Arcas era pe punctul de a-si ucide în mod involuntar mama, Zeus pus-o pe Callisto si pe fiul ei pe cer. Cei doi au devenit constelatiile Ursa Major si Ursa Minor, Carul Mare si Carul Mic.

 

Hera si zeita nasterilor

Hera a fost legata adesea si de nasteri ca domeniu. Hera a împiedicat-o pe fiica ei Eileithyia sa participe la nasterea lui Apollo, amânând-o noua zile si nopti. La fel a procedat si in cazul lui Hercule, facandu-l pe fratele sau muritor mostenitor la tronului si sustinandu-l.

 

Hera si Io

Probabil, Io a fost cea care a îndurat cel mai mult. Mai întâi Zeus a transformat-o într-o vaca, pentru ca el sa o poata ascunde de Hera. Apoi, Hera l-a trimis pe Argus cel cu 100 ochi sa vegheze asupra ei, iar Zeus l-a trimis pe Hermes sa-l omoare. Dupa aceea, Hera a vanat-o pana in Egipt.

 

Hera, zeita vanitatii si orgoliului

La fel ca majoritatea celorlalte zeite grecesti, când a venit vorba de frumusetea ei, Hera a fost usor jignita.

Odata, sotia lui Orion („rodie”) s-a laudat cu faptul ca este la fel de frumoasa ca Hera, regina zeilor, asa ca zeita a trimis-o în lumea subterana. Când fiica lui Laomedon, Antigone, a procedat la fel, Hera a transformat-o într-o barza. În cele din urma, dupa ce Paris a ales-o pe Afrodita în locul ei, a devenit un dusman infocat al Troiei schimband soarta razboiului.

Pana la urma, razboiul troian s-ar fi terminat altfel, dar Hera isi dorea un alt rezultat si il influenta mereu pe Zeus sa schimbe taberele sau sa fie neutru.

In schimb, in mitul legat de Iason si povestea Argonautilor, Hera apare ca protectoarea eroilor, avand mereu grija de eroul Iason.

 

 

 

(Visited 666 times, 1 visits today)