Ubba Ragnarsson (probabil mort în 878) a fost un viking din secolul al IX-lea si unul dintre comandantii Marii Armate care a invadat Anglia anglo-saxona în anii 860. Marea Armata pare sa fi fost o coalitie de trupe razboinice provenite din Scandinavia si Irlanda. Exista motive sa banuim ca o parte din fortele vikingilor provin si din Franta, de unde se stie ca unii comandanti vikingi detineau feude în numele francilor. Unele surse îl descriu pe Ubba unul dintre acesti comandanti.
În 865 Marea Armata, aparent condusa de Ivar Cel-fara-os, a iernat în Regatul Angliei de Est, înainte de a invada si distruge Regatul Northumbriei. În 869, dupa ce au fost cumparati de cei din regatul Mercia, vikingii au cucerit Anglia de Est si, în acest proces, l-au ucis pe regele lor, Edmund, un om care a fost ulterior considerat sfânt si martir. În timp ce sursele contemporane nu îl asociaza în mod specific pe Ubba cu ultima campanie, unele surse mai târzii îl pun in legatura cu legenda martiriului lui Edmund. În timp, Ívarr si Ubba au ajuns sa fie considerati ca arhetipul invadatorilor vikingi si oponenti ai crestinismului. Ca atare, Ubba apare în mai multe relatari dubioase despre sfintii anglo-saxoni care lupta impotriva vikingilor. Adica i-au transformat in bau-bau. Aceleasi surse ii asociaza pe Ívarr si Ubba cu legenda lui Ragnarr Loðbrók , o figura istorica de care nu putem fi deloc siguri.
Originea lui Ubba si a Marii Armate Pagane
La mijlocul secolului al IX-lea, o mare armata vikinga invadatoare a ocupat Anglia. Cea mai veche versiune a cronicii anglo-saxone din secolele al IX-lea pâna în al XII-lea descrie în mod diferit aceasta “mare armata”. Dovezile arheologice si sursele documentare sugereaza ca aceasta Mare Armata nu era o singura forta unificata, ci mai degraba o adunatura de grupari razboinice provenite din diferite regiuni.
Originile exacte ale Marii Armate sunt obscure: danezi, nordici, irlandezi, barbati din Scandinavia, franci. Au primit toate numele posibile de-a lungul timpului. Timpul considerabil pe care membrii Marii Armate par sa-l fi petrecut în Irlanda si pe continent sugereaza ca acesti oameni erau obisnuiti cu societatea crestina, ceea ce la rândul sau ar putea explica partial succesele lor din Anglia. Deci primul mister legat de originea lui Ubba poate fi chiar acesta: venea din Franta.
Cea mai veche sursa despre Ubba îl include în relatarea despre caderea lui Edmund, regele Angliei de Est (decedat în 869). Aproape nimic nu se stie despre cariera acestui rege, si tot ce a mai ramas din domnia sa sunt câteva monede. Prima sursa documentara care a facut lumina asupra domniei sale este Cronica anglo-saxona. Cronica relateaza ca regatul a fost cucerit si Edmund a fost printre cei ucisi in lupta. Deci nu a fost martir. Mai târziu, relatarile crestine prezinta regele într-o lumina idealizata si ii descriu moartea în contextul unui monarh crestin iubitor de pace, care a suferit de buna voie martiriul dupa ce a refuzat sa verse sânge în apararea sa.
Relatarile aparent contradictorii despre decesul lui Edmund pot proveni si din cauza faptului ca vorbim despre o infrangere. Doar nu puteau sa-si laude invadatorii. Iar Edmund a fost considerat sfant abia la 20 de ani dupa moartea sa.
Imaginile infame ale invadatorilor vikingi prezentate de cronica sunt specifice unor calugari care ii vedeau ca pe niste draci goi din iad ce au venit sa spurce fata pamantului si sa-i supere pe crestini.
Baietii, barbatii si batrânii pe care i-au întâlnit pe strazile orasului au fost ucisi. Tot calugarii ii invinuiesc pe vikingi ca nu au respectat castitatea femeilor. Adica le-au violat.
Cronica ne spune ca Ubba a fost lasat de Ivarr in urma in Northumbria sa asigue pacea si cooperarea celor cuceriti.
Mai mult, probabil cea mai importanta si notabila fapta a lui Ubba mentionata de cronici este legata tot de crestini. De fapt de o crestina anume, stareta unei manastiri din Anglia care se crede ca fost distrusa de vikingi in 870. Legenda spune ca aceste calugarite in frunte cu stareta au fost nevoite sa se desfigureze pentru a-si pastra virginitatea in fata unei hoarde de vikingi infocati. Stareta numita Aebbe si-a taiat nasul si buzele in acest sens. Cand au ajuns vikingii au fost oripilati de femeile mutilate. Cu toate acestea, se spune ca Ívarr si Ubba au ordonat arderea manastirii cu tot cu calugarite. Dar asta se scria in secolul XIII, desi scenele se petrecusera cu 100 de ani in urma. Dovezile ne arata insa ca acest Viking numit Ubba nu era deloc pus pe jaf, violuri sau distrugeri.
A fost Ubbe fiul lui Ragnar Lodbrok si fratele lui Ivar Cel-Fara-Os?
Exista mai multe motive pentru care sursele din secolul al XII-lea asociaza vikingii cu atrocitati inexistente si nepotrivite istoric împotriva anumitor manastiri.
Cea mai veche virgina-martira anglo-saxona este Osyth. Si se pare ca si ea a cazut prada ghjici cui? Tot lui Ubba si lui Ivarr. Potrivit acestor surse, Ívarr si Ubba au poruncit piratilor sa o decapiteze ??dupa ce ea a refuzat sa se închine idolilor lor pagâni. Deci orice s-ar fi intamplat in Anglia acelor vremuri era bine sa ai niste vikingi destoinici la indemana pe care sa dai vina.
Istoria Angliei de Est imediat dupa moartea lui Edmund este extrem de obscura. În orice caz, dovezile numismatice par sa indice ca doi regi clienti – un anume Æthelred si Oswald – care au condus Anglia de Est în numele cuceritorilor vikingi.
Cam în acest moment Ívarr dispare din istoria engleza. Se pare ca a murit în acelasi an cu Edmund. Va urma cea mai mare batalie a lui Ubba la Arx Cynuit. 23 de nave vikinge, 840 de morti, o infrangere totala pentru Ubba care ii aduce si moartea. Iar toate astea in umbra maretului Alfred cel Mare, stapanul Wessexului, celalalt regat al Angliei. Istoricii banuiesc ca Ubba incercase cu o alta armata vikinga sa il infranga definitiv pe Alfred in aceasta batalie.
Desi Ubba si Ívarr sunt asociati in Marea Armata Pagana ei nu par a fi inruditi. Cea mai veche sursa care pretinde rudenia lor ca frati vine din secolulul al XI-lea sau al XII-lea. Sursa afirma ca erau frati ai celor trei fiice ale lui Ragnar Loðbrók. Aceasta sursa afirma în continuare ca aceste trei surori au tesut un steag magic numit Reafan care a fost capturat în batalia de la Arx Cynuit unde Ubba si-a pierdut viata.
În timp ce sursele scandinave au tendinta de a localiza legenda lui Ragnarr Loðbrók în Northumbria, sursele engleze tind sa o plaseze în Anglia de Est. Cea mai veche sursa care a asociat în mod specific legenda cu Anglia de Est ne spune ca Loðbrók era extrem de invidios pe faima lui Edmund. Ca atare, jocurile lui Loðbrók sunt cele care îi provoaca pe fiii sai, Ívarr, Ubba si Bj?rn sa-l ucida pe Edmund si sa-i distruga regatul. Pare a fi prima sursa care a combinat martiriul cu legenda lui Ragnarr Loðbrók.
De ce il intalnim pe Ubbe in cultura populara?
Ubba apare ca personaj în multe fictiuni istorice moderna. Ubba apare ca rege danez in piesele muzicale din secolul al XVII-lea. Ubba cu siguranta apare în Alfred cel Mare, Eliberatorul tarii sale, un joc anonim care apare pentru prima data în 1753. Apare si in piese de balet, romane si poezii din secolul XVIII.
Apare în continuare în Alfred of Wessex, un poem epic de Richard Kelsey, publicat în 1852; si în romanul din 1899 Vikingul regelui Alfred, de Charles Whistler (decedat în 1913); si romanul din 2004, The Last Kingdom de Bernard Cornwell. Ubba este, de asemenea, un personaj din Vikings , o serie de televiziune difuzata pentru prima oara pe reteaua History în 2013; si în The Last Kingdom, un serial de televiziune (bazat pe seria de romane a lui Cornwell The Saxon Chronicles) difuzat pentru prima data pe BBC Two în 2015. Ubba, Halfdan si Ivar the Boneless apar în jocul video Ubisoft Assassin’s Creed Valhalla ca frati, împartasind roluri semnificative în povestea cuceririlor vikingilor din Anglia secolului IX.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.