In mitologia greaca, Sisif era regele Efirului (astazi Corint). A fost pedepsit de zei sa impinga la deal un bolovan imens, pe care apoi il vedea cum se intoarce si il loveste. Cultura moderna foloseste expresia “munca de Sisif” pentru a descrie o sarcina extrem de grea si zadarnica.
Sisif era fiul regelui Aeolus al Tesaliei si Enaretei. El era fondatorul si primul rege al Efirului. Deasemenea, era tatal lui Glaucus, Ornytion, Almus, si Thersander cu nimfa Merope. Regele Sisif a fost promotorul navigatiei si comertului, dar era extrem de avar si inselator. El ucidea calatorii si oaspetii, o violare a legii xenia, ce cadea in domeniul lui Zeus. Ii facea placere sa ucida pentru ca asa isi intarea domnia.
Sisif si fratele sau Salmoneus se urau reciproc, iar Sisif chiar a consultat Oracolul din Delphi pentru a verifica cum il poate ucide pe Salmoneus fara a suporta consecintele. De la Homer incoace, Sisif a fost cunoscut drept cel mai viclean dintre oameni. El a sedus-o pe fiica lui Salmoneus, Tyro, intr-un din comploturile sale de a-si ucide fratele. Tyro si-a ucis proprii copii cu Sisif cand a aflat ca acesta ii va folosi impotriva tatalui ei pentru a-l detrona.
Regele Sisif a tradat si unul dintre secretele lui Zeus cand a dezvaluit ascunzatoarea lui Aegina si Asopides tatalui lor, raul-zeu Asopus.
Atunci, maniat, Zeus i-a ordonat lui Thanatos, adica Mortii, sa il inlantuie pe Sisif in Tartar. Sisif a fost curios de ce Hermes, cel ce ghida sufletele in lumea de apoi, nu si-a facut aparitia cu aceasta ocazie. Regele Sisif i-a cerut sfios lui Thanatos sa ii demonstreze cum functioneaza lanturile. Astfel, Thanatos a fost depasit in istetime si inlantuit de cel mai viclean om. Cum Moartea era inlantuita, nimeni pe pamant nu a mai murit. Asta l-a infuriat nespus pe Ares, zeul razboiului, incat nimeni nu mai murea in razboaie. El l-a eliberat pe Thanatos si l-a predat pe regele Sisif.
In alta versiune, Hades joaca rolul Mortii.
Cu alta ocazie, inainte sa moara regele Sisif, i-a cerut sotiei sale sa ii arunce trupul gol in mijlocul pietei publice. Asa a ajuns pe malul raului Styx. S-a plans zeitei Persefona ca acesta era un semn al lipsei de respect a sotiei sale. El a convins zeita sa il lase sa se intoarca inapoi inca o data pentru a-si certa sotia ca nu i-a acordat o inmormantare onorabila. Insa odata ajuns sus, nu a mai vrut sa se intoarca. Hermes a fost nevoit sa-l sileasca in alta versiune a mitului. Astfel, zeita Persefona a Lumii de Dincolo a fost pacalita de Sisif.
Ca pedeapsa pentru inselatoria sa, regele Sisif a fost pus sa impinga acel imens bolovan pe un deal inclinat. Asta s-a intamplat deoarece s-a crezut chiar mai destept decat insusi Zeus. Astfel, Sisif a devenit un motiv comun chiar pentru pictorii din antichitate precum Polygnotus. El l-a desenat pe SIsif pe zidurile de la Delphi.
Interpretari antice si moderne ale mitului lui Sisif
Sisif este simbolul pentru continuarea unui razboi fara sens.
Potrivit teoriei solare, regele Sisif este discul soarelui ce se ridica in fiecare zi in est si apoi se scufunda in vest. Alti invatati il privesc ca pe o personificare a valurilor ce se ridica si coboara pe o mare navalnica. Lucretius a interpretat mitul ca personificarea politicienilor ce aspira la putere si sunt constant infranti. Puterea este un “lucru gol”. Filosoful Kierkegaard credea ca mitul este despre orice lucru pe care o persoana il poate iubi prea tare.
Friedrich Welcker sugereaza ca Sisif simbolizeaza lupta inutila a omului in fuga dupa cunoastere. Albert Camus, in eseul sau din 1842, Mitul lui Sisif, il vedea ca pe personificarea absurditatii vietii umane, dar tot el concluziona ca ar trebui sa il vedem pe Sisif fericit pentru ca lupta insasi spre inaltimi este suficienta pentru a umple inima unui om.
Ovidiu, poetul roman, face referiri la Sisif in povestea lui Orfeu si Euridice. Cand Orfeu coboara in Infern pentru a se confrunta cu Hades si Persefona, el canta pentru ei astfel incat sa o elibereze pe Euridice din inchisoarea mortilor. Cantarea si glasul i-au fost atat de emotionante incat pana si Sisif in Tartar s-a oprit si a stat sa-l asculte.
Si Socrate vorbeste despre el, iar Camus l-a numit erou absurd. Acest tip de erou este potrivit si pentru operele lui Franz Kafka.
Albert Camus, omul absurd si mitul lui Sisif
Sisif reprezinta chiar umanitatea si dezastruoasa ei cautarea a perfectiunii prin orice mijloace necesare. Bolovanul ce vine mereu la vale este pasul accelerat in care colapsul civilizatiei si uitarea apocaliptica se asterne peste era noastra istorica.
Camus crede ca exista un conflict intre ce vrem de la univers si ce gasim in univers. Cautam ordine, motive, legaturi, dar gasim haos fara forma. Nu vom gasi in viata scopul pe care vrem sa il gasim. Vom descoperi sensul fie printr-un salt de credinta, fie punandu-ne sperantele intr-un zeu dincolo de aceasta lume, sau vom conchide ca viata este lipsita de sens. Aici intervine absurdul.
Absurdul este o contradictie ce nu poate fi reconciliata si orice incercare este sortita esecului. A infrunta absurdul inseamna a te lupta impotriva lui. Camus pretinde ca filosofii existentialisti precum Kierkegaard, Chestov, si Jaspers sau Husserl, toti confrunta contradictia absurdului, dar apoi incearca sa ii scape. Ei nu gasesc scop ordinii in existenta si incearca sa gaseasca un fel de transcendenta in ea.
Traind cu absurdul e singura solutie de a-l infrunta si a fi constient de existenta lui.
Camus identifica trei caracteristici ale vietii absurde: revolta (nu trebuie sa acceptam niciun raspuns sau reconciliere in efortul nostru), libertatea (suntem absolut liberi sa gandim si sa ne purtam asa cum dorim) si pasiunea (trebuie sa urmarim o viata plina de experiente diverse si bogate).
Asadar, tot el propune patru exemple ale vietii absurde. Seducatorul, cel care urmareste pasiunile momentului, actorul, cel ce comprima pasiunile a sute de vieti intr-o cariera pe scena, cuceritorul sau rebelul, ale carui lupte politice ii concentreaza energiile, si artistul, ce creaza lumi intregi.
Arta absurda nu incearca sa explice experienta, ci sa o descrie. Atat timp cat Camus isi va accepta conditia, el va putea gasi fericire in asta.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
4.5
0.5
Multumesc, foarte util la romana.:)
5
5
Pingback: Sisif -ul tau ce mai face? | Portia de Coaching - Nicoleta Doina Radu
Pingback: Top 10 mituri din Platon | Mythologica.ro
1
2
Pingback: Atitudinea lui Iob in fata suferintei