Imperiul Bizantin a existat pentru aproape 1.125 ani, intrecand chiar gloria si maretia Romei. Imperiul Bizantin s-a nascut din destramarea si caderea Imperiului Roman. A fost unul dintre cele mai mari imperii ale timpului sau. Totusi, multi stiu foarte putine despre el, despre cultura si istoria sa.
Imperiul Bizantin a inceput ca si capitala pentru partea estica a Imperiului Roman. Orasul Constantinopol, Bizant mai tarziu, Istanbul astazi – a devenit centrul puterii politice a Romei. Deasemenea, a fost si centrul regiunii, al puterii, al unei societati vibrante si sofisticate. Societate ce a pastrat traditiile romane si grecesti in timp ce Imperiul de Vest se scufunda in haosul Evului Mediu. Imperiul Bizantin a protejat mostenirea Romei pana cand barbarii au distrus-o. O mare parte din operele autorilor romani si greci au fost pastrate de Bizant pana in Renastere.
Multi istorici au fost de acord ca fara Bizant, Europa ar fi fost depasita de atacurile invadatorilor musulmani.. Calatoria noastra istorica incepe cu Bizantul.
Imperiul Bizantin si Bizantul
Originile bizantinilor sunt invaluite in mister. Dar, istoria acceptata spune ca au fost greci la origine. In 600 i. Hr, un cetatean grec, Byzas, din Megara, langa Atena, a consultat oracolul din Delphi. A cerut sfat pentru locul in care isi va intemeia colonia. Oracolul i-a soptit “in fata orbului”.
Byzas nu a inteles pe moment. A navigat in nord-est, de-a lungul Marii Egee. In stramtoarea Bosfor, a realizat ce a spus oracolul. Vazand orasul grec Chalcedon, s-a gandit ca fondatorii lui au fost orbi. Nu vazusera un sit mult superior la numai 1 km distanta pe cealalta parte a stramtorii. Asadar, a intemeiat aici colonia. A numit-o Bizant. Iar numele a devenit legendar.
Pozitie strategica a Bizantului
Geopolitica favoriza Bizantul. Avea un port excelent si multe locuri bune de pescuit in apropiere. Ocupa o pozitie strategica intre Marea Neagra si Marea Mediterana. A devenit curand un important port si centru comercial. Lega astfel Europa de Asia. Ocuparea, distrugerea si regenerarea a devenit regula orasului.
In 590 i. Hr., Bizantul a fost distrus de persani. Imperiul Persan era la apogeu. A fost mai tarziu reconstruit de spartani, apoi Atena si Sparta au luptat impotriva Bizantului in 336 i. Hr. De la 336 i.Hr. pana la 323 i. Hr.. a fost sub controlul lui Alexandru cel Mare. Dupa moartea sa, Bizantul a devenit independent.
In anii urmatori, inainte ca orasul sa devina capitala celui mai mare imperiu cunoscut vreodata, a fost atacat de invadatori. Acestia au fost scitii, celtii si desigur, romanii.
Nasterea Imperiului Bizantin
In 324, Constantin, imparatul Imperiului de Vest, il infrange pe Maxentius si Licinus, imparatii Imperiului din Est. Acesta a fost razboiul civil al Tetrarhiei.
Tetrarhia (insemnand “patru sefi” era sistemul de admistrare si guvernare conceput de Diocletioan. El s-a gandit ca divizarea Imperiului Roman va rezolta problemele administrative. Astfel, Imperiul era condus de 2 augusti (Diocletian in Turcia, Maximilian in Milano) si 2 cezari (Galerius in Panonia, Constantin in Treviso). Diocletian ii domina.
Constantin I a devenit primul imparat crestin al Imperiului Roman. Imperiul nu s-a putut converti in intregime in timpul vietii sale. Nu este insa nicio indoiala ca domnia lui a facut din crestinism religia dominanta in Imperiu. Este posibil insa ca cel mai mare regret al lui sa fi fost ca nu a reusit sa unifice Biserica Crestina.
Constructia orasului Constantinopol a fost unul dintre cele mai rasunatoare triumfuri. Desi se construisera multe orase frumoase in epoca, Constantinopol le-a depasit pe toate. Orasele antice grecesti si romane paleau in fata grandorii lui. Curand a devenit capitala Imperiului Bizantin.
Divizarea Imperiului
Multi istorici de astazi au probleme in a decide momentul exact al caderii Imperiului Roman. Concluzia comuna este ca exista un punct fara intoarcere. Un punct in care Imperiul nu se mai putea reforma. Si nu a mai putut reveni la gloria de odinioara. Exista si dezbateri privind religiile dominante ale vremii. Acestea au fost probabil un factor decisiv in separarea Imperiului Bizantin de spiritul Romei clasice.
Theodosius I a fost ultimul imparat ce a condus intregul Imperiu Roman. A fost si cel care l-a impartit in doua parti egale. I-a dat Roma (Vest) fiului sau Honorius. Constantinopol (Est) l-a dat altui fiu Arcadius. Partea clasica, Vestul, a fost slabita rapid cand pamanturile au fost divizate. Partea de est, puternic influentata de greci a continuat sa se dezvolte. Cultura a fost una din principalele arme. Imperiul Roman, asa cum il cunoastem, incetase sa existe. Un nimb al gloriei apunea, iar Imperiul Bizantin crestea mandru sub soare.
Epoca de aur a Bizantului si Iustinian I
Una dintre cele mai importante contributii ale lui imparatului Iustinian au fost reformele. Reformele legilor au fost cunoscute ca si “Codul Iustinian”. Sub conducerea lui, Imperiul Bizantin a inflorit si prosperat.
Iustinian a castigat puterea datorita faimei pentru cladiri si arhitectura. Una dintre cele mai faimoase cladiri, Hagia Sophia, rezista si astazi. A fost construita in 538. A devenit centrul Bisericii Ortodoxe Grecesti pentru secole. Putem gasi masiva catedrala la Istanbul. Este una dintre cele mai imporesionante biserici din lume.
Iustinian a incurajat muzica si artele. Iustinian a comandat si noi drumuri, poduri, apeducte, bai publice si alte lucrari publice. El este considerat sfant astazi.
Cultura greaca preia controlul
Dupa accesiunea la tron a lui Heraclius in 610, Imperiul Bizantin devine in esenta grec. Atat cultura, cat si spiritul Imperiului sunt grecesti. Heraclius face greaca limba oficiala a Imperiului. Ea va deveni cea mai raspandita limba in imperiu.
Imperiul Bizantin evolueaza in ceva diferit fata de originile sale. Pana in 650, doar cateva elemente romane vor mai ramane. Potrivit surselor istorice, mare parte a populatiei avea radacini culturale grecesti.
Pana si armata bizantina lupta intr-un stil asemanator Spartei si Atenei. Marina bizantina folosea focul grecesc in bataliile navale. Focul grecesc a fost descoperit de Kallinikos from Heliopolis. Poate succesul comertului si al fortei culturii grecesti a revigorat Imperiul.
Intr-un sistem feudal, cum a reusit imperiul sa se dezvolte fara sa faca implozie. Ei bine, unul dintre raspunsuri este asociat cu eunucii. Acestia au fost pusi in functii administrative si religioase. Ei nu puteau avea urmasi, asadar nu puteau monopoliza puterea pentru ei si familia lor. Nu puteau deveni nici imparati. Unul dintre cei mai faimosi generali si cel mai longeviv administrator al imperiului erau eunuci. La fel si patriarhul. A fi eunuc nu reprezenta un stigmat.
Cea mai puternica economie, armata si aparare din Europa
Imperiul Bizantin era format dintr-o arie de orase mai mici si porturi la mare conectate de o infrastructura dezvoltata. Productia era foarte ridicata, iar proprietarii de pamanturi foarte bogati. Bizantinii urmau stilul de viata crestin centrat in jurul casei. Femeile se ocupau de cresterea copiilor.
Din 500 pana la 1200, Bizantul a fost cea mai bogata natiune din Europa si vestul Asiei. Standardul vietii nu avea egal in Europa. Deasemenea, conducea lumea in materie de arta, stiinta, comert si arhitectura. “Visul bizantin” exista cu mult inaintea “visului american”.
Intr-o generatie, Imperiul pierduse Egiptul, Palestina, Siria. Arabii cucerisera toata zona. Cu ajutorul focului grecesc, bizantinii reusesc sa respinga doua asedii arabe asupra orasului. Focul grecesc a mai fost folosit impotriva bulgarilor si rusilor.
Alta superarma a fost trebuchetul cu contragreutati. Cel clasic fusese inventat de chinezi. Imparatul Alexios I Komnenos l-a introdus in asediul Niceei in 1097. Trebuchetul arunca proiectile imense la o distanta uriasa, fiind mai usor de operat si foarte precis.
Zidul lui Theodosian a fost si el o arma a vremurilor Bizantului. Cu turnuri la tot pasul, zid exterior si sant de aparare, facea Constantinopolul o fortareata impenetrabila. Doar cu bombarda din 1453 a reusit sultanul Mehmed al II-lea sa cucereasca zidurile. Imperiul Bizantin va cadea in fata unui alt imperiul in plina ascensiune – Imperiul Otoman.
Marea Schisma a Bisericii
Multi istorici afirma ca cea mai mare realizare si mostenire a Bizantului a fost nasterea ortodoxismului grec. Aceasta s-a afirmat ca parte din Marea Schisma. Biserica s-a impartit in Vest si Est, urmand civilizatiile si imperiile.
Separarea nu a fost brusca. De secole existau diferente religioase, culturale si politice intre cele doua Biserici. Religia a fost principalul motiv pentru care cultura romana si-a pierdut influenta asupra Imperiului Bizantin.
Diferente teologice majore existau intre Biserica Catolica si cea Ortodoxa. Dezbaterile priveau iconoclasmul, natura Sfantului Spirit si rolul Papei. Nici astazi nu au fost reconciliate diferentele.
Cum a infrant Bizantul barbarii prin diplomatie, educatie si informare
Diplomatia a fost una dintre cele mai puternice arme ale Bizantului. A-ti face prieteni intre vecini a fost scopul lor. Tocmai de aceea au rezistat 1123 de ani. Au luat retorica de la greci, tactica de dezbinare si cucerire de la romani, casatoriile dinastice de la egipteni. Au aplicat orice tactica. Impresionarea oficialilor straini era folosita deasemenea. Diplomatii erau primiti in sala tronului, unde lei de aur mecanici si pasari pareau vii. Bogatia si inventivitatea imperiului captiva vecinii.
Imperiul Bizantin a creat “Biroul pentru Barbari”. Acesta aduna informatii despre statele vecine, personalitatea despotilor, luptele de putere, obiceiuri locale. Analiza rapoartele din teren, de la caravane, organiza vizite pentru diplomati. Multe dintre aceste strategii au trecut la venetieni si apoi la francezi.
Preoti misionari erau folositi pentru convertirea slavilor. Sfintii Cyril si Methodius au dezvoltat alfabetul chirilic. Au introdus liturghia in limbajul slavic si in biserici. Imperiul a fost un tampon intre Europa si lumea islamica.
Cand Europa medievala nu stia ce inseamna scolarizare, Imperiul Bizantin era la apogeu. Cand Europa medievala se confrunta cu ciuma si fometea, 30% din Bizant stia carte. La acest procent a reusit Europa sa ajunga abia in secolul al XVIII-lea.
Vikingii si Imperiul Bizantin
De ce sa nu folosesti cei mai rai razboinici ai vremii? Vikingii au atacat pe Bosfor cu 200 de nave. Au pus asediu asupra Constantinopolului. Nu au reusit sa sparga zidurile. Asadar, s-au reorientat spre comert. Vikingii vedeau maretul oras prima oara. Forta si imensele sale bogatii erau impresionante. Asadar, multi s-au angajat ca mercenari. Erau foarte apreciati pentru loialitate, curaj si inaltime. Erau priviti ca super-soldati. Au devenit garda personala a imparatului – Garda Varangiana.
Vikingii si-au dovedit valoarea. Au castigat numeroase batalii pentru Imperiu. Ei i-au distrus pe lombarzi si normanzi in sudul Italiei in 1018. I-au infrant si pe pecenegi in 1122. Printesa greaca, Anna Comena, vorbea de loialitatea vikingilor, trecuta din generatie in generatie, ca o mostenire sacra.
Nicio scoala din lume nu depase renumele Universitatii din Constantinopol. Fondata de Theodosius al II-lea ea aduna invatati din lumea intreaga.
Organizarea si administrarea Imperiului Bizantin, cheia supravietuirii
Nicio functie in stat nu era mostenita. Nici macar cea de imparat. Teoretic, oricine putea deveni imparat daca avea suportul oamenilor si al armatei. Iustinian I, cel mai mare imparat bizantin, a fost un taran macedonean. La fel si imparatul Basil I.
Imparatul conducea cu mana de fier interesele statului. El numea toti ministrii si episcopii. Era reprezentantul lui Dumnezeu pe pamant.
Sub imparat veneau Logofetii, ministrii de astazi. Cea mai mare functie era Logofatul Ministerelui de Interne si Politiei, Seful Biroului pentru Barbari, Mare Cancelar al Imperiului. Dupa secolul al X-lea functia devine asemanatoare cu cea de Prim Ministru. Exista si un Ministru al Trezoreriei, altul al Armatei. Sub ei o armata de servitori si sfatuitori, lucrand in Marele Palat din Constantinopol.
Restul Imperiului era structurat in teme. Aceste formatii de guvernare erau concentrate in jurul garnizoanelor stationate in fiecare provincie. Acestea se ocupau de problemele administrative ale regiunii. Erau si responsabile cu paza si recrutarea de soldati. Armata nu era foarte mare si nici sufiecienta sa protejeze imperiul. Dar era foarte organizata si antrenata. Birocratia si mercenarii erau coloana si resursa principala a Imperiului. Erau si esentiale pentru supravietuirea Imperiului.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
0.5
Pingback: Cum mancau si chefuiau domnitorii romani in Evul Mediu? | Mythologica.ro
4.5