Numele lui Nicolae Densusianu are in prezent o greutate aparte, legata indeosebi de controversata sa activitate scriitoriceasca avand drept pivot central teoriile dacopate de astazi, dar viata si opera sa prezinta aspecte complexe, mai putin cunoscute de publicul larg. “Dacia preistorica” de Nicolae Densusianu este una din cele mai stufoase si mai pline de labirinturi lucrari apartinand universului dacopatic, un soi de biblie a curentelor protocroniste de pe la noi. Dar nu trebuie sa aruncam cu pietre in toata cariera sa, ci sa tratam omul si lucrarile sale intr-un mod echilibrat si echidistant, cu bune si rele, controverse si interpretari.
Cine a fost Nicolae Densusianu? Viata si opera unui autor controversat – Dacia preistorica
In realitate, numele de familie al lui Densusianu era Pop, dar fiind nascut in localitatea Densus din judetul Hunedoara (18 aprilie 1846), imprumuta oficial varianta de „Densusianu” dupa ce fratele sau, Aron, fu chemat astfel la gimnaziul din Blaj, unde studiau prea multi elevi ce purtau numele de familie Pop.
In acest caz, deprinderea de a fi chemat cu un nume ce-i indica locul de nastere, avea sa stabileasca o schimbare importanta in viata intregii familii, intrucat toti membri acesteia se distinsera ulterior ca „Densusieni”.
Dotat cu o inclinatie speciala catre studiu si cu o sarguinta iesita din comun – virtuti dobandite inca de la cea mai frageda varsta datorita educatiei primite de la tatal sau, parohul din Densus, Bizantius Pop si mamei sale, Sofia, tanarul Nicolae izbuteste sa finalizeze cursurile facultatii juridice Rechtsakademie din Sibiu, cu rezultate deosebite, fiind premiat in repetate randuri cu distinctii speciale.
Gratie cunostintelor dobandite si recomandarilor profesorilor sai, Nicolae Densusianu isi incepu cariera ca notar al magistratului din Fagaras (1870), ulterior obtinand dreptul de a practica avocatura si depunand juramantul corespunzator dinaintea curtii de Apel din Mures.
„Orientul Latin” – o fereastra deschisa catre cunoastere
Concomitent insa, Densusianu nutrea dorinta de a lansa, alaturi de fratele sau Aron si de poetul si eseistul Teofil Frincu, o publicatie proprie, obiectiv pe care izbuti sa-l realizeze in 1887 sub denumirea de „Orientul Latin” – o fereastra deschisa spre cunoastere, care dobandi un real prestigiu in domeniul stiintelor sociale si al filologiei.
„Orientul Latin” fu de altfel un important forum academic si cultural in Romania la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Revista publica lucrari academice, articole de cercetare, recenzii de carti si alte materiale relevante pentru studiul culturii si istoriei din regiunea Balcanilor si a Europei de Sud-Est.
Tematicile abordate in „Orientul Latin” includeau mitologia comparata, filologia romanica, istoria medievala si preistoria, folclorul si traditiile populare, precum si alte aspecte legate de identitatea si evolutia culturii romanesti.
Prin intermediul acestei publicatii, Densusianu isi cladi imaginea de promotor al ideii continuitatii culturale a romanilor si a altor popoare din Europa de Est, evidentiind legaturile lingvistice, culturale si istorice dintre acestea.
Revista se dovedi unul din principalii piloni ai miscarii nationale si culturale romanesti din perioada sa, avand un impact semnificativ asupra dezvoltarii studiilor umaniste si sociale in Romania si in regiunea Balcanilor.
Densusianu si variatele sale activitati profesionale
Academia Romana isi deschise portile pentru Densusianu, alegandu-l ca membru corespondent la 16 martie 1878 si ulterior acordandu-i sarcina de a intocmi o culegere de documente referitoare la Istoria Romaniei, in calitate de bibliotecar-arhivar.
Cu o minutiozitate si o sarguinta iesite din comun, Densusianu reusi sa isi indeplineasca misiunea, adunand in 38 de volume manuscris, peste 783 de documente refetitoare la revolutia lui Horia, Closca si Crisan, precum si 125 de documente despre evenimente importante care avura loc in perioada 1290-1800.
Gratie cunostintelor sale lingvistice si harului de a duce la bun sfarsit sarcini care presupuneau o concentrare si o acuratete aparte, Densusianu fu numit pe 10 martie 1884 de catre Ion Bratianu, ca translator atasat al Marelui Stat Major.
Din 1884 si pana in 1911, Nicolare Densusianu a fost si director al Bibliotecii Militare Nationale, legatura sa indisolubila cu lumea cartilor continuand sa isi puna amprenta pe viata personala si profesionala a acestuia.
In anul 1885 fu publicata lucrarea „Revolu?iunea lui Horia în Transilvania ?i Ungaria” sub semnatura lui Nicolae Densusianu, opera pentru care acesta a fost premiat de Academia Romana cu suma de 5000 de lei, fiind considerata una din contributiile semnificative ale autorului la intelegerea si interpretarea istoriei si culturii romanesti, evidentiind lupta pentru dreptate si libertate intr-o perioada cruciala din evolutia natiunii noastre.
Succesiv, in 1895, ii este incredintata o sarcina similara de catre Ministerul de Razboi, astfel incat Densusianu elaboreaza o alta lucrare, intitulata „Domnii gloriosi si Capitanii celebri ai terilor romane” – o analiza a istoriei liderilor care au marcat evolutia sociala si politica a poporului roman in diferite perioade si contexte.
Lucrarea avea rolul de a aduce in prim-plan contributiile si sacrificiile unor lideri remarcabili din istoria romanilor, oferind o perspectiva complexa asupra evolutiei si a luptei pentru independenta si identitate nationala a poporului roman.
Pentru meritele sale in acest domeniu, Nicolae Densusianu a fost avansat la 1 aprilie 1897 in functia de Sef de Birou Clasa a II-a in cadrul Statului Major al Armatei.
Cele mai semnificative opere ale lui Nicolae Densusianu
Activitatea lui Nicolae Densusianu a fost una prolifica, variata si nu in ultimul rand stufoasa, incluzand note de cercetare, articole, studii, carti si culegeri de texte, dar referitor la acestea vom aminti in cele ce urmeaza trei vectori semnificativi pentru profilul sau ca literat:
-
Cea mai cunoscuta lucrare a lui Nicolae Densusianu este fara indoiala, „Dacia preistorica”, publicata postum, intre anii 1913-1914 – un monumental tratat care oglindeste efortul autorului de a (re)construi istoria si cultura dacilor, analizand miturile si legendele populare, precum si sursele antice, avansand o teorie controversata, care sustinea ideea continuitatii romanilor din Dacia Romana ca filon cu radacini adanc infiripate in trecut, pana in perioada preistorica;
-
Studii folclorice: Densusianu a adunat si a a analizat o vasta cantitate de elemente de folclor romanesc, inclusiv povesti, cantece si obiceiuri populare, contribuind la intelegerea si promovarea traditiilor si culturii populare romanesti;
-
Lucrari istorice si lingvistice despre care se discuta foarte putin in prezent, atentia publicului larg fiind indreptata mai mult catre „Dacia preistorica” si polemicile pe care aceasta opera le-a generat.
Una din cele mai importante lucrari ale lui Densusianu in domeniul literar a fost „Istoria literaturii romane”, scrisa in perioada 1888-1890, care propune explorarea procesului evolutiei literaturii nostre de-a lungul timpului.
Lucrarea „Dacii” a fost scrisa si publicata in jurul anilor 1900-1901 – un volum istoric ce trateaza argumentul istoriei si culturii dacilor – un alt aspect al cercetarilor sale care a captivat mult interesul publicului.
O alta lucrare interesanta elaborata de Densusianu a fost „Hronologia istorica a romanilor”, intocmita in anii 1880-1881, la nivelul careia autorul incerca sa reconstruiasca schema cronologica a istoriei neamului – o initiativa care contribui ulterior la dezvoltarea unor teorii noi pe aceasta tema.
„Intemeierea Tarii Romanesti” a fost scrisa in anii 1880-1881 – un titlu graitor, care dezvaluie interesul lui Densusianu pentru unul din momentele cheie ale Istoriei Romanilor in spatiul carpato-dunarean.
O particularitate aparte in activitatea scriitoriceasca a lui Nicolae Densusianu este legata de stilul sau minutios de tratare a tematicilor abordate, stil care-l determina adeseori sa revina asupra unui anumit argument si sa reformuleze o serie de afirmatii, ceea ce a facut ca lucrarile sale sa fie elaborate pe perioade intinse de timp, in care munca sa de cercetare continua era menita sa-i dezvolte si sa-i cpmpleteze ideile.
Aceasta este una din pricinile pentru care Densusianu nu era niciodata multumit cand termina o lucrare anume, ci dorea de fiecare data sa mai adauge cate ceva, sa completeze ceea ce a scris cu informatii noi sau cu idei si concepte asupra carora reflecta ulterior.
Autori consacrati despre viata si opera lui Nicolae Densusianu
Din lista autorilor consacrati care au cercetat si au scris despre viata si opera lui Nicolae Densusianu vom enumera in cele ce urmeaza cativa din cei mai semnificativi in acest context:
Mateiu Caragiale (sub pseudonimul Zig-Zag) – a scris un eseu intitulat „Nicolae Densusianu – un statornicitor al istoriei romanilor”, care ofera o perspectiva interesanta asupra contributiilor acestuia la cunoasterea si intelegerea istoriei romanesti, dezvaluind o serie de elemente distinctive ce-l vizau pe Densusianu precum:
-
Revolutionarismul ideatic – Mateiu Caragiale evidentia in lucrarea sa modul in care acesta a cautat sa schimbe si sa reevalueze felul in care istoria romaneasca era inteleasa si interpretata;
-
Abordarea lingvistica si mitologica – lucrarea pune accent pe importanta modului in care Densusianu a cautat sa identifice radacinile si originea poporului roman prin intermediul limbii si mitologiei, chiar daca nu a izbutit sa prezinte baze solide pentru toate teoriile sale;
-
Nationalismul cultural – Mateiu Caragiale sugereaza ca Densusianu a avut un rol crucial in consolidarea si afirmarea nationalismului cultural romanesc, partea plina a acestui pahar fiind constituita de construirea unei identitati nationale puternice si de promovarea constiintei istorice a poporului roman;
-
Critici si controverse – autorul nu ezita sa discute si sa critice unele aspecte ale teoriilor si interpretarilor lui Densusianu, atarand ca, desi a fost un autor prolific si influent, unele din ideile sale au starnit discutii aprinse in cercurile academice.
Ovidiu Papadima – unul din cei mai importanti cercetatori care s-au ocupat de viata si opera lui Nicolae Densusianu, a scris mai multe lucrari si articole despre contributiile sale in domeniul istoriei si lingvisticii, analizand atat aspectele pozitive cat si cele discutabile ale operei densusiene si recunoscandu-i pe de o parte meritele, iar pe de alta parte aducand in discutie limitele abordarii sale istorice si lingvistice, cu o privire critica la adresa anumitor interpretari.
Constantin C. Giurescu – reputatul istoric si cercetator roman a abordat la randul sau subiectul vietii si operei lui Nicolae Densusianu, elaborand studii si lucrari care trateaza diferite aspecte in acest domeniu.
El a apreciat in mod special abordarea lui Densusianu in reconstruirea istoriei romanesti, fara sa ezite insa a critica intr-o maniera academica si analitica, hazardatele teorii densusiene, punand in discutie puntele slabe ale acestora.
Giurescu adopta o atitudine echilibrata si complexa in evaluarea operei lui Nicolae Densusianu, recunoscand importanta scrierilor acestuia, in timp ce aducea in prim-plan si aspectele critice sau controversate ale interpretarilor sale.
In ciuda tuturor dezbaterilor care au avut loc, in general, pe marginea continutului operei lui Densusianu la nivelul comunitatii academice si culturale in care a trait si a lucrat, dupa moartea sa, care a survenit in anul 1911, a fost declarat unul din cei mai importanti cercetatori si ganditori ai timpului sau, disparitia sa constituind o profunda pierdere pentru cultura si istoria romaneasca.
Bibliografie:
- Bucurescu, Adrian – „Nicolae Densusianu, un explorator al preistoriei”, 2008;
- Valcu-Mehedinti, Mircea – „Nicolae Densusianu – Omul si opera”, 2009;
- Iancu, Iosif Daniel – „Discurs istoric la Nicolae Densusianu”, 2013;
- Steinhardt, N. – „Intre viata si carti”, 2016;
- Milescu, Victoria – „Nicolae Densusianu – un vizionar”, 2019.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.