Recenzia cartii “Getica. O protoistorie a Daciei” de Vasile Parvan

In universul literar romanesc, lucrarea monumentala „Getica” semnata de Vasile Parvan ocupa un loc distinct si incarcat de semnificatii. Publicata in 1926, aceasta opera reprezinta un punct de referinta esential in studiul istoriei si culturii dacilor, oferind o perspectiva detaliata si complexa asupra uneia dintre cele mai fascinante civilizatii antice din Europa.

Vasile Parvan este considerat parintele scolii arheologice romanesti. In scurta sa viata a coordonat santierele de la Histria, cetatea descoperita de el in 1913, Callatis, Ulmetum, complexul dacic din Muntii Orastiei sau din cadrul unor asezari neolitice si dacice din Campia Dunarii.

Cat mai este de actuala sau cum a fost folosita de diferite grupuri de interese protcroniste este deja cu totul alta aventura! O aventura pe care o vom incepe astazi! Ce relevanta si impact mai are astazi, cine si cum a interpretat-o, merita inca citita in prezent, s-a schimbat viziunea de atunci? Da, trebuie sa recunoastem astazi ca aceasta lucrare este plina de lacune, alteori de exagerari datorate, in cea mai mare parte, de volumul de informatii disponibile la acea vreme. Ce facem in acest caz? Aruncam la gunoi o lucrare semnificativa pe care altii si-au cladit cariere?

Vasile Parvan – “Getica”: analiza si recenzie

Vasile Parvan (1882-1927), eminent arheolog, istoric si om de cultura al Romaniei interbelice, a dedicat o mare parte din viata sa cercetarii destinate intelegerii trecutului stravechi al poporului roman si al spatiului carpato-danubiano-pontic.

Getica” se remarca nu doar prin exhaustivitatea investigatiilor sale arheologice si istorice, ci si prin capacitatea autorului de a construi o naratiune captivanta si plina de profunzime despre civilizatia geto-daca.

Aceasta lucrare se constituie intr-o incursiune profunda in lumea straveche a dacilor, explorand aspecte precum organizarea sociala, religia, arta si arhitectura, economia si relatiile externe ale acestui popor.

Cu o abordare meticuloasa si documentata, Vasile Parvan reuseste sa reconstituie in paginile sale, nu doar fragmente izolate din trecut, ci sa ofere o panorama ampla asupra modului de viata, credintelor si obiceiurilor unei civilizatii care a influentat in mod substantial cursul istoriei balcanice si europene.

In aceasta analiza si recenzie a volumului „Getica”, ne propunem sa exploram nu doar continutul si contributia sa la intelegerea istoriei antice a Romaniei, ci si relevanta si impactul sau in contextul cercetarilor contemporane.

Vom examina nu doar informatiile si interpretarile propuse de autor, ci si metodele si perspectivele sale asupra lumii antice, incercand sa conturam un tablou relevant al valorii si limitelor acestei opere remarcabile.

Prin aceasta analiza, ne propunem sa evidentiem importanta continua a lucrarii lui Vasile Parvan in cadrul studiilor istorice si arheologice, subliniind modul in care „Getica” ramane o sursa esentiala de cunoastere si inspiratie pentru cercetatori, studenti si pasionatii genului.

Getica” – Interpretari, metode si perpective

Interpretarile, metodele si perspectivele lui Vasile Parvan in lucrarea sa „Getica” sunt fundamentale pentru intelegerea si aprecierea lumii geto-dacice si a contributiei acesteia la istoria si cultura Europei de Sud-Est.

Interpretari istorice si arheologice: Parvan adopta o abordare meticuloasa si critica a materialelor istorice si arheologice disponibile, interpretand sursele scrise si materialele arheologice pentru a reconstitui istoria si cultura geto-dacilor pe baza unei analize riguroase a surselor si a contextului cultural in care acestea au fost create.

Metode de cercetare: Vasile Parvan foloseste o varietate de metode de cercetare in „Getica”, inclusiv analiza surselor primare, studiul arheologic al siturilor antice si compararea datelor disponibile cu alte surse istorice si arheologice contemporane, combinand abordarile istorice cu cele arheologice pentru a oferi o imagine completa a lumii geto-dacice.

Perspective culturale si sociale: Autorul nu se limiteaza doar la prezentarea faptelor istorice, ci incearca sa inteleaga si sa explice aspectele culturale si sociale ale civilizatiei geto-dacice, examinand modul de viata, credintele religioase, organizarea sociala si alte aspecte ale societatii geto-dacice pentru a oferi o imagine complexa a acestei civilizatii antice.

Contextul contemporan si relevanta: Interpretarile lui Parvan nu sunt izolate de contextul sau contemporan. El incearca sa inteleaga si sa explice istoria si cultura geto-dacilor in contextul mai larg al istoriei si culturii antice a Europei de Sud-Est. De asemenea, autorul isi propune sa evidentieze relevanta si importanta cunoasterii istoriei antice pentru intelegerea lumii moderne.

“Getica” lui Parvan: aprofundari si perspective ale autorului

Cartea este o incercare de a reconstitui si de a intelege modul de viata, obiceiurile, credintele religioase si organizarea sociala a poporului antic al geto-dacilor.

Prin intermediul „Geticii”, Parvan ofera o analiza detaliata a sursei principale despre geto-daci, lucrarea lui Iordanes, dar si a altor izvoare istorice si arheologice disponibile in epoca sa, incearcand sa reconstruiasca istoria acestui popor si evidentiind contributia sa la formarea lumii antice din Europa de Sud-Est si relatiile sale cu civilizatiile vecine.

In plus, „Getica” nu se limiteaza doar la prezentarea faptelor istorice, ci isi propune sa ofere o perspectiva ampla asupra impactului cultural si istoric al geto-dacilor asupra regiunii balcanice ?i europene.

Cartea este totodata o incercare de a intelege si de a interpreta rolul acestui popor in contextul mai larg al istoriei antice, constituind nu doar o simpla carte de istorie sau arheologie, ci o investigatie complexa si detaliata a unei civilizatii antice, care ofera o imagine captivanta si comprehensiva asupra lumii geto-dacice.

Sursa principala a „Geticii” lui Vasile Parvan

Sursa principala a lucrarii lui Vasile Parvan este constituita de scrierile istoricului got romanizat Iordanes, originar din Moesia, reunite sub titlul „De origine actibusque Getarum” (in traducere: „Despre originea si faptele getilor”).

Iordanes a fost un cronicar si istoric al perioadei bizantine, activ in secolul al VI-lea d.Hr. cunoscut fiind indeosebi pentru lucrarea sa care prezinta istoria poporului getilor si a gotilor.

Scrierile lui Iordanes ofera o perspectiva importanta asupra getilor din perspectiva unui autor tarziu, bazandu-se pe surse mai vechi si pe traditia orala a vremii sale.

Desi unele detalii pot fi considerate legendare sau mitice, textul lui Iordanes este o sursa esentiala pentru intelegerea lumii geto-dacice.

Parvan foloseste lucrarea lui Iordanes ca punct de plecare pentru a analiza lumea getilor si cultura lor, incercand sa filtreze informatiile si sa le completeze cu datele arheologice si cu alte surse istorice disponibile la vremea sa.

Chiar daca exista unele discrepante si dificultati in interpretarea textului lui Iordanes, lucrarea sa a reprezentat o sursa cruciala pentru Vasile Parvan in sensul intelegerii lumii antice din regiunea Dunarii de Jos si a popoarelor care au locuit in acest spatiu in antichitate.

Getica” – evaluari si importanta

Pentru vremea la care a fost scrisa, lucrarea lui Parvan a fost considerata o realizare deosebita in domeniul istoriografiei si arheologiei romanesti.

Prin abordarea sa meticuloasa si documentata, Parvan a adus o noua lumina asupra lumii geto-dacice, contribuind la stabilirea unor fundamente solide.

Importanta lucrarii in vremea sa a constat in faptul ca a oferit o perspectiva coerenta si stiintifica asupra unui domeniu de cercetare care pana atunci fusese subiectul speculatiilor si interpretarilor controversate.

Pe masura ce timpul a trecut, „Getica” a devenit un punct de referinta pentru numeroasele studii si cercetari ulterioare despre civilizatia geto-dacica.

Lucrarea lui Parvan a influentat substantial directiile de cercetare si interpretare in domeniul istoriei si arheologiei, oferind un cadru solid pentru intelegerea istoriei antice a Europei de Sud-Est intrucat, asa dupa cum evidentia insusi autorul,

Pentru a intelege nasterea, desvoltarea si persistenta romanismului danubian, trebuie sa cunoastem inainte de orice protoistoria Europei centrale si carpato-balcanice in mileniul intaiu a. Chr.” („Getica”, Cap.VII., „Concluzii”, pag.836).

Multe dintre conceptele si interpretarile prezentate de Parvan au ramas relevante si au fost dezvoltate ulterior, consolidandu-se ca elemente fundamentale ale cunoasterii in domeniu.

Astfel, „Getica” nu numai ca a avut un impact semnificativ in vremea sa, stabilind standarde in cercetarea istorica si arheologica, dar a continuat sa influenteze si sa inspire generatii intregi de cercetatori si istorici in perioadele ulterioare.

Lucrarea lui Parvan ramane un pilon al cunoasterii in domeniul istoriei si culturii geto-dacilor si un reper esential pentru intelegerea evolutiei societatii si culturii in regiunea Balcanilor si a Europei de Sud-Est.

Printre cei mai insemnati autori romani care au continuat explorarea acestui taram fascinant se numara reputati cercetatori, scriitori, istorici si eruditi precum: Mircea Eliade, Constantin C. Giurescu, Alexandru Odobescu, George Cosbuc sau Ion Horatiu Crisan, pentru a enumera doar cateva exemple elocvente in acest context.

Fie inspirandu-se din sursa primara a lui Iordanes, fie din lucrarea lui Parvan, sau chiar pentru simplul motiv ca au nazuit sa dezvolte in maniera originala argumente specifice civilizatiei geto-dacilor, acesti autori au generat la randul lor un impact semnificativ asupra studiilor legate de aceasta populatie de odinioara, influentand in mod substantial modul de intelegere si de interpretare a unei perioade istorice apuse, plina de evenimente si de repere culturale si sociale de un real interes pentru toti cei ce ar dori sa cunoasca mai multe detalii despre trecutul Daciei.

Getica” – de ce fascineaza cititorul?

Getica” reprezinta rezultatul unei ample cercetari arheologice si itorice asupra perioadei geto-dacice, constituind o lectura pe cat de complexa pe atat de fascinanta pentru pasionatii genului si nu numai, prin prisma unor caracteristici fundamentale:

  1. Cercetare stiintifica exhaustiva: autorul a intreprins cercetari arheologice si istorice amanuntite pentru a aprofunda argumentul civilizatiei geto-dacice, bazandu-si afirmatiile pe dovezi materiale, descoperiri arheologice si surse istorice concrete;

  2. Reconstructia istoriei geto-dacilor: „Getica” ofera o imagine detaliata si complexa a vietii, societatii, spiritualitatii si politicii geto-dacilor, prin analizarea diferitelor aspecte ale vietii acestora, precum organizarea sociala, sistemul politic, economia si nu in ultimul rand, relatiile cu vecinii lor;

  3. Abordarea interdisciplinara: pentru a-si sustine concluziile, Parvan a apelat la o varietate de surse, inclusiv izvoare scrise antice, precum si artefacte arheologice descoperite in teritoriul ocupat odinioara de populatia geto-dacilor;

  4. Contributia la intelegerea istoriei romanilor: „Getica” dezvaluie in buna parte linia continuitatii geto-dacilor in timp, conducand la procesul ulterior de formare a poporului roman;

  5. Stilul literar captivant: pe landa aspectele academice, lucrarea este scrisa intr-un stil accesibil, gratie caruia autorul reuseste sa aduca in prim-plan istoria si cultura geto-dacilor intr-un mod care atrage cititorul, captivandu-l pe parsursul intregii lecturi;

In concluzie, „Getica” lui Vasile Parvan nu este fascinanta doar gratie informatiilor pe care le ofera, ci si datorita abordarii sale stiintifice riguroase, stilului literar si impactului sau asupra modului de intelegere a istoriei si identitatii romanesti, pornind de la originile acesteia.

Controverse, polemici si contraargumente

Da, trebuie sa recunoastem astazi ca aceasta lucrare este plina de lacune, alteori de exagerari datorate, in cea mai mare parte, de volumul de informatii disponibile la acea vreme. Ce facem in acest caz? Aruncam la gunoi o lucrare semnificativa pe care altii si-au cladit cariere?

Cartea nu a excelat, desigur, la toate capitolele. Pe cat se dorea de instructiva, prin felul subtil, cel mai adesea chiar inconstient (in sensul de lipsit de intentie) prin care autorul construieste mitul grandorii geto-dacilor, pe atat a reusit sa cada in capcana vremurilor sale.

Manipularea faptelor are loc in multe feluri. Ea porneste in primul rand de la convingerea initiala, care pentru Parvan nu are nevoie sa fie demonstrata, ca “dacii” si “getii” sunt doar nume alternative pentru acelasi popor, care era unit, numeros, prosper, vorbea o limba comuna si reprezinta stramosii directi ai romanilor.

Desi mentioneaza chiar el in multe randuri faptul ca pentru autorii greci (in primul rand Herodot) dincolo de Dunare traiau scitii iranieni, desi aminteste si ca Baraganul era numit de altii “pustiul getilor” (in sensul ca era o enorma campie nelocuita), Parvan ne prezinta acolo teritorii locuite masiv si prospere.

Sigur, fiind arheolog, el are si estimari corecte, sau cel putin plauzibile. Evalueaza astfel populatia intregului regat-imperiu al lui Burebista la circa un milion de oameni. Daca retinem insa ca pentru el imperiul lui Burebista se intindea din Boemia (Cehia) pana la Marea Adriatica, Balcani, Marea Neagra si Nistru, si ca din acel milion tot el evalua populatia Pannoniei la o jumatate de milion, asta arata cat de rarefiata trebuie sa fi fost populatia prin campiile Baraganului si ale Moldovei, chiar potrivit lui Parvan (asta pentru cei care refuza sa accepte latinizarea dacilor, imaginandu-si ca acolo traiau milioane de oameni). – Dan Alexe.

Pentru scrierea Geticelor, V. Parvan a folosit metoda studiului interdisciplinar, “convocand”, analizand si confiuntand toate categoriile de izvoare disponibile la acea vreme, respectiv izvoarele literare, arheologice, epigratice, lingvistice si numismatice.

Desi nu dispunea de o baza documentara prea bogata, V. Parvan a evidentiat corect rolul scitilor in istoria vechii Dacii, dar a minimalizat rolul factorului elen si a supraestimat rolul
factorului celtic. In plus, V. Parvan a exagerat atunci cand afirma ca

“civilizatia celtica asa de inrudita cu cea romana prin indoitul ei izvor de inspiratie, elenic si italic, e astfel o introducere la romanism, traita de geti efectiv, pana in stratele cele mai adanci ale populatiei, inca cu doua secole inainte de venirea primilor negustori romani in tinuturile illyro-thrace ale Dunarii”

In lipsa unei documentatii mai bogate si datorita caracterului lacunar si deseori echivoc al informatiilor scrise, V. Parvan nu si-a putut forma o parere ferma asupra religei geto-dacice, aprecierile sale osciland intre teza politeista si teza monoteista. Nici aprecierea lui V. Parvan nu mai este astazi credibila:

“getii au ramas un popor indoeuropean de mentalitate nordica, in vreme ce thracii s-au amestecat, ca si grecii si italicii cu rasa mediteraneana si au dat nastere unei culturi amestecate in care multe elemente, in special religioase si sociale, sunt sudice, iar nu nordice”

Trebuie remarcat ca in monumentala sa lucrare Getica, ca si in celelalte lucrari consacrate lumii geto-dacice, V. Parvan a ramas strain de conceptia

materialist-istorica si n-a folosit notiunile marxiste de “oranduire”, “mod de productie”, “comuna primitiva”, “stat sclavagist” etc.

Daca multe din ideile esentiale ale lui V. Parvan privind istoria si civilizatia geto-dacilor isi dovedesc perenitatea, nu e mai putin adevarat ca pe baza noilor cercetari arheologice multe din aceste idei au fost
corectate sau chiar infirmate.

Autorul Geticelor si celorlalte lucrari consacrate geto-dacilor, ca un adevarat savant, era constient de lacunele si neimplinirile operei sale si era convins ca aceasta opera este perfectibila. Dar de la efortul
urmasilor de a completa si chiar corecta unele din concluziile marelui savant din lucrarile sale fundamentale, pana la a-i aduce unele grave acuze cu privire la modul in care a tratat istoria geto-dacilor distanta este prea mare.

Ca exemplu legat de cum nu trebuie abordata opera lui V. Parvan putem vedea un cunoscut istoric, intr-o lucrare de larga raspandire, il “acuza” pe marele savant ca i-ar fi situat pe daci “intr-o pozitie
practic inexpugnabila” si ca ar fi vorbit despre acestia ca despre “o natiune constienta de ea insapi” si nu ca despre niste triburi “lipsite de solidaritate politica si nationala – Lucian Boia, Istorie si mit In constiinta romaneasca, Bucuresti, 2000, p. 145.

De acuzatii V. Parvan n-a fost lipsit nici in timpul vietii si nici in posteritate. Dincolo de toate ramane marea sa contributie la reconstituirea istoriei geto-dacilor, la punerea in evidenta a rolului factorului autohton geto-dacic in nasterea poporului roman.

“In istoria culturii noastre – remarca distinsul discipol al lui V. Parvan, istoricul Radu Vulpe – Getica ramane una din cartile cele mai influente, nu numai fiindca a imbogatit istoria nationala cu mai bine de un mileniu, dar si pentru ca revelatiile sale au atins insasi conceptia despre originile neamului nostru, facand ca interesul despre stramosii latini, aproape exclusiv pe atunci, sa faca loc cel putin tot atat de mare atentiei fata de ascendenta autohtona”

 

Bibliografie:

  1. Teza, Emilio – „La Dacia romana: contributo alla storia dell’antichita”, 1921;
  2. Parvan, Vasile – „Getica. O protoistorie a Daciei”, 1926;
  3. Daicoviciu, Constantin – „Getica lui Vasile Parvan”, 1942;
  4. Babes, Mircea – „Vasile Parvan”, 1967;
  5. Nestor, Ion – „Contributii la studiul istoriografiei getice in Romania”, 1970;
  6. Dumitrescu, Vladimir – „Vasile Parvan si Getica”, 1972;
  7. Chapman, John – „Vasile Parvan and Romanian Archaeology””, 2004.
  8. Perenitatea ideilor lui V. PÂRVAN privind istoria geto-dacilor si etnogeneza romanilor – Ioan Mitrea

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 96 times, 1 visits today)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.