Cate bordeie, atatea obiceie – spune o zicatoare din batrani, iar sub semnul acesteia se inscriu si manifestarile organizate in lumea intreaga dupa tiparul festivalurilor – atat de indragite de publicul larg de pretutindeni.

Daca analizam definitia regasita in dictionarul explicativ al limbii romane, termenul de „festival” poate contura orice eveniment cultural-artistic cu un program variat si un carcter ocazional sau periodic, cuprinzand o serie intreaga de reprezentatii in ambient festiv.

In realitate insa, acest gen de eveniment beneficiaza de organizatori locali bine definiti si este focalizat de fiecare data asupra unei teme anume, putandu-se desfasura chiar timp de mai multe zile, fie la nivel local, fie pe arii mai extinse.

 

Festivalurile lumii: cele mai bizare, cele mai populare, cele mai spectaculoase

Din punct de vedere al tipologiei lor, atunci cand nu imbraca forme multidisciplinare, festivalurile pot fi impartite in mai multe categorii, la nivelul carora se disting:

  • Festivalurile artistice: muzicale, teatrale, de film, de moda, dans, pictura, sculptura si/sau inspirate din alte forme de arta expresiva;
  • Festivalurile culinare: degustari de vinuri, bauturi din cele mai variate si produse alimentare cu sau fara o tematica anume;
  • Festivaluri de tip expozitional: care ofera oportunitatea etalarii unor continuturi de tip artistic, fiind de regula lipsite de componenta festiva;
  • Festivaluri comemorative: cele care au la baza obiectivul comemorarii unei persoane sau a unui eveniment deosebit.

Totusi, nu putine sunt festivalurile care ies din acest tipar, organizate fiind sub semnul celor mai bizare manifestari, de la cele inspirate din traditiile si spiritualitatea locala si pana la cele mai fanteziste si mai dificil de priceput ca scop, cum ar fi de pilda festivalul umbrelelor (Portugalia), cunoscut sub numele de Agitagueda Art Festival sau festivalul hamacelor suspendate (Italia), supranumit Highline Meeting di Monte Piana.

Daca in cazul portughezilor ar putea fi de inteles intrucatva slabiciunea pentru umbrelele care formeaza bolte multicolore deasupra strazilor in perioada iunie-iulie, dormitul in hamacele suspendate deasupra unor prapastii abisale, asa cum se practica anual, in septembrie, la italienii din Monte Piana, intre piscurile Dolomitilor, e mai greu de justificat.

La fel de bizar ar putea fi considerat si festivalul japonez al unghiilor, ca sa nu mai vorbim de festivalul cabinelor de baie, din Regatul Unit (Bathing Beautis Festival) sau cel al butoaielor pline cu pacura in flacari (Ottery St Mary, Anglia).

 

Cele mai populare festivaluri din lume

Fara indoiala, la acest capitol nu e usor de intocmit un clasament, intrucat exista anumite festivaluri in lume, la care orice muritor de rand si-ar dori sa poata participa fie si macar o singura data in viata.

 

Festivalul Culorilor din India: Holi

In topul acestora s-ar putea plasa Festivalul Culorilor din India, dar regasit si la alte popoare cu aparteneta religioasa hindusa sau sikh, cunoscut sub denumirea de Holi, organizat in fiecare primavara si cuprinzand ritualuri care includ faimoasele picturi corporale cu pulberi colorate si aruncarea asupra celor dragi cu astfel de culori vii, fie in pulbere, fie sub forma lichida, pe baza de flori de Tesu.

Holi este cu atat mai impresionant cu cat dureaza mai bine de doua saptamani, constituind una din atractiile turistice cele mai spectaculoase din tarile hinduse, atat ploii de culori in toate nuantele curcubeului care invesmanteaza strazile in aceasta perioada de primavara, cat si rugului care mistuie la finalul manifestarii, efigii cu semnificatia sfarsitului fortelor raului.

 

 

Cititi mai multe despre:

 

FESTIVALURI SI OBICEIURI DE ANUL NOU IN LUME

FESTIVALUL JAPONEZ AL FLORILOR

FESTIVALUL INDIAN MAHA SHIVRATRI

Oktoberfest

Cel mai la moda si mai indragit de tinerii europeni (dar in ultimii ani si de cei ce sosesc dinafara Batranului Continent), este insa faimosul Oktoberfest, din Munchen (Germania), organizat anual in perioada septembrie-octombrie, sub semnul muzicii, dansului si nu in ultimul rand, al raurilor de bauturi alcoolice care se revarsa asupra orasului si a tonelor de mancaruri consumate cu prilejul manifestarii.

Berea si carnatii nemtilor au cucerit insa teren cu timpul, iar Oktoberfest-ul s-a extins treptat si in alte tari cu sau fara apetit sanatos, fiind imprumutat cu succes de americani, canadieni, brazilieni, australieni sau thailandezi, ca sa enumeram doar cateva din popoarele ce au imbratisat calduros manifestarea.

In prezent se organizeaza un Oktoberfest mai mic sau mai mare aproape pe orice meridian al lumii, desi oamenii au uitat ca startul l-a dat un subofiter bavarez, care a socotit ca ar fi nostim sa se organizeze o cursa de cai in cinstea casatoriei lui Ludovic I al Bavariei cu printesa Therese, in 17 octombrie 1810.

 

Festivalul Muzical din Roskilde

Sa nu uitam insa de cel mai vechi si mai mare festival de muzica din Europa, a carui prima editie a avut loc in anul 1971, organizata fiind de doi liceeni danezi: Festivalul Muzical din Roskilde. In realitate, initial a fost vorba doar despre o simpla adunatura de hippie, dar ideea a luat amploare, iar evenimentul a evoluat, transformandu-se in maniera exploziva, intr-un veritabil festival muzical mainstream.

Manifestarea dureaza timp de patru zile, iar in cursul acesteia, pe giganticul podium din Roskilde se perinda circa 3000 de artisti, de la grupuri de faima internationala precum Aerosmith sau Beastie Boys, pana la cele mai putin cunoscute, care nadajduiesc sa-si adjudece ceva fani in plus.

Evenimentul se bucura de o popularitate demna de invidiat, intrucat reuseste sa amalgameze varietatea muzicala cu atmosfera electrizanta, bunatatile culinare, activitatile de voluntariat, libertinajul tipic danez, mania steguletelor, bere de calitate si… vase pentru urinat din plastic, raspandite pretutindeni (montate pe trunchiurile copacilor, pe stalpi, pe garduri sau pe suporti metalici, dotate cu jet automat de apa pentru curatat), pentru ca participantii sa se poata usura la orice ora, pentru a o putea lua de la capat cu berea linistiti.

 

Tomorrowland

Si pentru ca suntem la capitolul festivalurilor muzicale, just este sa precizam ca se numeste „Tomorrowland” cel mai mare festival de muzica electronica din lume, care se desfasoara anual in Belgia, incepand cu anul 2005, in vastul parc Schorre (circa 75 de hectare), aflat in vecinatatea oraselului Boom, la nord de Bruxelles.

Biletele la acest eveniment sunt epuizate inainte de a se da startul oficial al vanzarii lor si reunesc sute de DJ, focuri de artificii si decoratiuni fanteziste pentru podiumuri, cu fantani arteziene, jeturi de fum in toate culorile lumii, jocuri de lumini si efecte speciale.

Sute de mii de fani ai manifestarii se dau in vant dupa modul in care se alterneaza diferiti DJ la pupitre, 12 ore pe zi, timp de trei zile consecutiv, pe cele 16 scene special amenajate, dansand non-stop pe ritmurile frenetice ale unora din cei mai faimosi artisti ai genului: aici au evoluat nume sonore precum David Guetta (nelipsit din programul tuturor editiilor organizate pana in prezent), Dimitri Vegas & Like Mike, Avicii, Nicky Romero, Zedd, Paul Van Dyk, surorile NERVO sau deadmau5, pentru a enumera doar cativa.

Ca o curiozitate, succesul rasunator de care s-a bucurat festivalul in ultimii ani, a determinat organizatorii sa identifice o formula inedita pentru editia de anul trecut (2017), care a fost organizata astfel incat sa se bucure de doua week-end-uri, in loc de unul singur, spre incantarea pasionatilor de muzica electronica si nu numai.

 

Cele mai spectaculoase festivaluri din lume

La capitolul spectaculozitate, festivalurile cu tematici culinare tind insa sa intreaca orice imaginatie: de la festivalul berii (devenit universal), la cel al usturoiului, portocalelor, rosiilor, cascavalului, ciocolatei, cireselor, pizzei, castanelor, macrisului, cepei, slaninei, inghetatei sau laptelui – oamenii par sa se declare inspirati din mai orice ingredient pentru a organiza o sarbatoare a pofticiosilor.

Prilejul este optim pentru a alege de pilda o „regina a macrisului” sau un „rege-usturoi”, sa se organizeze curse de rostogolire cu rotile de cascaval, sa se faca baie in ciocolata, sau sa se dezlantuie batai frenetice cu rosii sau cu portocale.

Dar atractia cheie este reprezentata de felurile de mancare care au la baza ingredientul tematic al festivalului si de bauturile cu care acestea se stropesc din belsug.

Nu lipsesc muzica si dansul pentru un cocktail desavarsit de buna-dispozitie, iar costumele tematice sunt cat se poate de binevenite.

Comerciantii organizeaza stand-uri dedicate pentru a-si promova produsele specifice, afacerile infloresc, vanzarile urca la stele, se creeaza locuri de munca temporare sau permanente cat ai clipi din ochi si nu in ultimul rand, se inventeaza mii si mii de retete culinare noi, spre incantarea tuturor celor ce adora sa deguste mancarea buna si licorile care o insotesc.

In tara noastra, cele mai atractive si mai de succes evenimente culinare cu specific romanesc se organizeaza toamna, regina acestora fiind considerata sarbatoarea mustului si a pastramei – pentru care turisti din mai toate colturile lumii se dau in vant, cu mic, cu mare, incantati de ospitalitatea si simtul umorului romanesti.

In opinia strainilor, in Romania se mananca bine si cu bani putini in orice perioada a anului, dar festivalul mustului si al pastramei atrage ca un magnet si pentru celelalte distractii – totul e gustos, se poate canta din rarunchi cu localnicii ceva ce nu e neaparat nevoie sa se inteleaga, se pot topai dansurile noastre vesele si se pot gusta faimoasele sarmale, tochitura, tuica si branza de burduf, chiar daca protagonistele raman mustul si pastrama.

Toata lumea canta, rade si danseaza – asa se intitula un film rusesc realizat in anul 1934, dar titlul se potriveste ca o manusa festivalurilor de pe plaiurile noastre, fie ca au o nota traditionala, fie ca sunt imprumutate de la alte popoare.

 

Festivalul berii

Festivalul berii, de pilda, constituie unul din cele mai asteptate evenimente, romanii finnd mari consumatori ai acestei bauturi aparute cu circa 6000 de ani in urma, undeva Mesopotamia. Romanii au consumat circa 82 de litri de bere pe cap de locuitor in anul 2017, asadar este pe deplin justificata organizarea unei sarbatori care sa celebreze un produs atat de apreciat, mai cu seama avand in vedere ca sponsorii se inghesuie sa participe la organizarea unui astfel de eveniment.

E de la sine inteles ca un astfel de festival dureaza zile in sir si constituie o excelenta oportunitate pentru organizarea de concerte si alte manifestari cu caracter festiv, care nu duc lipsa de public indiferent de conditiile meteo sau de orele tarzii ale noptii.

Indiferent de tipologia lor, festivalurile constituie prilej de divertisment, buna dispozitie si experiente placute in orice punct al lumii, iar milioanele de imagini surprinse de aparatele de fotografiat in astfel de ipostaze pentru a fi postate ulterior in Universul Web, nu fac altceva decat sa demonstreze valabilitatea conceptului potrivit caruia e mai bine ca omul sa se distreze decat sa se razboiasca sau sa-si consume energia cu activitati lipsite de sare si piper, care-l plictisesc si-i scad pofta de viata…

 

 

Bibliografie:

  1. Yeoman, Ian; Robertson, Martin; Ali-Knight, Jane; Drummond, Siobhan & McMahon-Beattie, Una – Festival and events Managemente. An international arts and culture perspective, 2004;
  2. Aspesi, Natalia – Festival e funerali. Dai costumi ai malcostumi, 2011;
  3. Guitamacchi, Ezio – La storia del Rock, 2014;
  4. Viata Romaneasca – Uniunea Scriitorilor din Romania, vol.103, pag. 105-224, 2008.

 

 

 

 

(Visited 52 times, 1 visits today)