Cand vine vorba despre istoria antica, linia care delimiteaza taramul realitatii de cel al legendei se subtiaza extrem de mult, devenind dificil de stabilit cu exactitate unde sfarseste una si unde incepe cealalta.

Multe nume rasunatoare ale acelor vremuri de mult apuse s-au pierdut treptat in negura timpului, iar cele care si-au pastrat rezonanta pana in zilele noastre, sunt aureolate de o multime de istorisiri, mituri si legende, unele mai curioase decat altele.

 

Figuri celebre ale antichitatii: suverani, folozofi, razboinici – curiozitati si legende

Excluzand figurile biblice dinainte de Moise, legendarii fondatori ai oraselor greco-romane si participanti la razboiul din Troia, documentele antice au transmis lumii moderne informatii despre o serie intreaga de personaje pe care le regasim azi in filme, carti, benzi desenate, muzee – a caror faima oscileaza intre bine si rau conform unui grafic nabadaios si cu atat mai incitant.

De la regi la filozofi si de la inteleptii inzestrati cu darul vindecarii la razboinicii nemilosi ai unor vremuri tulburi si tumultoase, matricea lumii antice abunda in personaje faimoase, care si-au pus amprenta intr-un fel sau altul pe istoria omenirii, cu personalitatea si cu faptele lor iesite din comun.

 

Personaje antice care au marcat cursul istoriei

Daca va intrebati ce aveau in comun personajele faimoase ale lumii antice, ei bine, am putea identifica o serie de elemente specifice, in masura sa-i caracterizeze de la primul si pana la ultimul: un mod original de gandire, curiozitatea, dorinta de a duce la bun la sfarsit ceea ce incepeau si nu in ultimul rand, spiritul de initiativa.

Fara sa atribuim merite mai mici sau mai mari unora sau altora, vom enumera in cele ce urmeaza, in ordine alfabetica, o serie de nume sonore care au marcat cursul istoriei omenirii, impunand idei, comportamente, teorii sau ritualuri, modificand frontiere si descoperind teritorii noi, inventand lucruri ingenioase sau pur si simplu ipotizand ceva cu totul si cu totul nemaiauzit pana la vremea lor.

  1. Akhenaton si Nefertiti – Akhenaton a devenit faraon al Egiptului la varsta de 19 ani si s-a casatorit cu frumoasa Nefertiti, incercand sa schimbe religia antica politeista a egiptenilor si stabilind o noua capitala la Amarna, pentru a da startul unei credinte ce avea sa-l consacre un suveran excentric si capricios si  primul monoteist al planetei (circa 1379-1362 i.e.n.), sustinut intru totul de fermecatoarea sa sotie. Desi egiptenii au revenit la oile lor dupa moartea lui Akhenaton, ideea existentei unei divinitati unice careia omul este dator sa i se inchine pare sa-i fi apartinut in exclusivitate;
  2. Alexandru cel Mare – rege al Macedoniei (336-332 i.e.n.), ar putea concura pentru titlul de cel mai mare conducator de osti cunoscut vreodata in istorie, cucerind teritorii vaste, de la Gibraltar si pana la Punjab (India), impunand limba greaca la nivel general si dand startul unui infloritoare culturi eclectice, la nivelul careia intentiona sa puna cap la cap cunostintele acumulate de intreaga omenire, in beneficiul acesteia. Exista teorii care sustin ca incendierea Bibliotecii din Alexandria, construita in memoria sa, ar constitui un recviem al legendei turnului Babel mentionat in Geneza, din pricina pericolului necunoscut la care civilizatia Terrei s-ar fi putut expune avand acces la toate aceste informatii;
  3. Arhimede – desi nu era nici rege, nici filozof si nici razboinic, Arhimede a facut astfel incat numele sau sa ramana inscris cu litere de aur in istoria omenirii: matematician, inventator si astronom inzestrat cu o pasiune aparte pentru cunoastere, isi asuma un rol strategic in peisajul belic antic, punand la punct o serie intreaga de scheme tactice militare, care au asigurat integritatea locurilor sale natale vreme indelungata. De la masinaria cu ajutorul carora se lansau pietre impotriva inamicului si pana la oglinzile cu care a reusit sa incendieze navele ce asediau Siracuza, Arhimede si-a pus amprenta pe o multime de inventii si descoperiri, formuland chiar si legea hidrostaticii care-i poarta numele si gratie careia, orice copil de varsta scolara, afla ca poate sa faca baie linistit, ajutat fiind de forta cu care apa il impinge de jos in sus;
  4. Aristotel – a fost unul din cei mai importanti ganditori si filozofi ai lumii antice (384-322 i.e.n.), profesor al lui Alexandru cel Mare, caruia ii datoram un imens bagaj de cunostinte logice, metafizice, etice, politice, dar si din domeniul sistemelor deductive, pentru care lumea moderna continua sa nutreasca admiratie si pretuire. Genialitatii sale ii sunt atribuite reflectii profunde, concise si cu o incarcatura ce reuseste sa asocieze simtul umorului afirmatiilor cu greutate, stabilind printre altele ca „persoanele perfecte nu se cearta, nu mint, nu gresesc si nu exista”;
  5. Attila – cel mai aventuros si mai crunt conducator al hunilor, a trait in perioada 406-453 i.e.n., terorizand intregul Imperiu Roman, imprumutand in cultura antica pseudonimul simbolic „Biciul lui Dumnezeu”; era manat de o sete nestavilita de lupta, manifestand un comportament destul de bizar ca atacator: nu tinea neaparat sa largeasca propriile granite si sa adauge teritoriile devastate, ci doar sa le deposedeze de bogatii, pe care sa le transfere in propriile vistierii, asemenea unei furnicute harnice care acumuleaza provizii pentru vremuri tulburi. Comorile adunate nu au servit catusi de putin hunilor in adevaratele vremuri tulburi pentru ei, intrucat dupa moartea lui Attila, hunii au mai existat doar timp de 16 ani, dupa care au disparut cu desavarsire din peisaj, dar reputatia razboinicului lor conducator a continuat sa inspire generatii intregi de lideri mondiali succesivi;
  6. Ch’in (Qin Shi Huangdi) – primul imparat chinez (221 i.e.n.), intemeietor al dinastiei Qin, pe numele sau real Ying Zheng, a unificat toate regatele existente in vastul teritoriu asiatic sub unica sa autoritate, impunand legi comune, care au contribuit la instalarea pacii si colaborarii intre regiuni ce-si disputau de secole suprematia, razboindu-se intre ele fara odihna. Initiativei sale ii datoram spectacolul Marelui Zid Chinezesc (5785 kilometri), ridicat impotriva invaziei nomazilor, dar si realizarea celebrei armate a celor 7000 de soldati din teracota, care au lasat fara suflare arheologii lumii moderne, atunci cand a fost descoperita (1978) in imediata vecinatate a mormantului imparatului;
  7. Cleopatra – ultima figura faraonica a Egiptului antic inainte de instalarea controlului roman asupra sa, a intrat in istorie pentru modul in care a decis sa-si puna capat vietii in momentul in care a realizat ca lumea sa apune, iar timpurile in care maretia civilizatiei pe care o reprezenta se destrama, lasand loc unei noi puteri, unei noi dominatii de proportii impresionante. Cleopatra alese muscatura unui sarpe veninos ca final al stralucitoarei, dar efemerei sale existente – una din putinele femei ale antichitatii care a reusit sa tina piept la nivel inalt, celor mai mari generali, imparati si razboinici din vremea sa;
  8. Confucius – inteleptul chinez care a devenit cu adevarat celebru abia dupa ce a parasit aceasta lume – fondator al unei filozofii unice, care a influentat in mod hotarator gandirea asiatica in general, punand accent pe elementele Lunyu: umanitate, dreptate, pietate si cavalerism – valori de nepretuit, recunoscute si respectate in lumea intreaga pana in vremurile actuale; este filozoful caruia ii datoram una din cele mai ingenioase invitatii la fapte bune: „cel mai bun moment pentru a planta un pom e cu 20 de ani in urma, al doilea moment la fel de bun este in clipa asta”;
  9. Demostene – scriitorul, oratorul si omul de stat atenian, cu un ascutit simt intuitiv de observatie, isi adjudeca rolul de „speaker” oficial, avertizandu-si suveranul in legatura cu pericolul cuceririi Greciei de catre Filip de Macedonia. Cele trei discursuri indreptate impotriva acestuia din urma, cunoscute sub denumirea de „filipice”, erau atat de amare, incat chiar si in zilele noastre, un discurs sever ce denunta comportamente negative, este etichetat drept „filipic”;
  10. Euclid – parintele geometriei euclidiene utilizata pana in ziua de azi, a carui viata se confunda cu opera transmisa peste timp, demonstra o coerenta, logica si claritate a rationamentelor pentru care ar putea fi invidiat de orice mare matematician al tuturor timpurilor. Lui Euclid ii este atribuita printre altele, o gluma buna, aplicabila si in zilele noastre, care istoriseste cum suveranul sau i-a cerul sa-i indice o cale mai usoara pentru a intelege geometria matematica. Raspunsul lui Euclid a fost: „Alteta, in geometrie nu se afla cai special amenajate pentru regi”;
  11. Hippocrate – supranumit pe buna dreptate „parintele medicinei”, este poate unicul om de pe Terra care  se bucura de pretuirea intregii noastre specii, indiferent de momentul istoric pe care l-a traversat omenirea dupa moartea sa, pentru influenta hotaratoare pe care a avut-o in domeniul tratamentelor menite sa indeparteze bolile. Pana la el, omul se baza in exclusivitate pe mila zeitatilor – astazi, orice medic are datoria de a rosti „juramantul lui Hippocrate” inainte de debutul sau profesional, in spiritul respectarii principiilor morale in exercitarea unei profesii care presupune un raport special cu pacientii;
  12. Imhotep  – fizician, sfetnic si arhitect al faraonului Zoser, i se atribuie o serie de extraordinare realizari care au marcat epoca descoperirilor arheologice rasunatoare in domeniul egiptologiei antice, printre care s-ar afla planurile constructiei primei piramide in trepte si papirusurile care demonstreaza pionieratul sau in medicina complexa, de la trepanatie si pana la interventii asupra principalelor organe interne. Genialitatea sa a alimentat teoriile fanteziste potrivit carora Imhotep nu ar fi fost uman, ci extraterestru, coborat pe Terra pentru a impartasi muritorilor de rand fie si macar in parte, cunostintele unei civilizatii extrem de avansate – numele sau, intr-o traducere aproximativa, inseamna „cel care vine in pace”;
  13. Iulius Cezar – cel mai insemnat si mai influent lider militar roman, cu o viata pe cat de tumultoasa pe atat de triumfatoare, personaj controversat si elogiat deopotriva, care a sters cu buretele faimoasa democratie republicana, instaurand dictatura in Roma antica: rebel, temerar si neobosit, Cezar s-a autoproclamat dictator pe viata si a intors cu susul in jos tot ceea ce romanii cunoasteau ca politica interna si externa, reguli, legi si principii, actionand dupa cum considera de cuviinta, fara sa dea socoteala nimanui. Triumviratul, razboaiele galice si celebrele sale campanii militare sunt bine documentate de sine insusi, fiind confirmate de istorici, aezi si scriitori, cu lux de detalii, astfel incat si azi utilizam o serie de expresii care-i apartin, precum „zarurile au fost aruncate” (alea acta est) sau „oamenii cred in ceea ce le convine” (fere libenter homines id quod velunt credunt);
  14. Ovidiu – desi viata prolificului poet roman a avut parte de puntea intre doua ere (43 i.e.n. – 17 e.n.), il inscriem in lista celor mai insemnate figuri antice, intrucat oamenirea de azi ii datoreaza opere geniale, din care s-au inspirat aproape toti marii romancieri ai lumii, muzicieni, pictori, sculptori, scenaristi, cineasti si chiar creatori de moda faimosi. Lui Ovidiu ii datoram insula care-i poarta numele – unicul obiectiv turistic romanesc situat pe o insula naturala – locul legendar in care a fost exilat de catre imparatul Augustus;
  15. Platon – unul din cei mai faimosi filozofi ai tuturor timpurilor, de o autoritate instinctiva, parinte al idealismului, a carui opera s-a conservat integral pentru mai bine de doua milenii si jumatate si fata de care contributia filozofica a lumii moderne ar putea constitui doar „o nota de subsol la lucrarile platoniene”, asa cum afirma matematicianul si filozoful britanic Alfred North Whithead. Platon a formulat teoria potrivit careia cu totii suntem destinati sa dezvoltam anumite deprinderi inca de la nastere, convins fiind ca sufletul este nemuritor si ca realitatea imbraca doua forme – perfecta si imperfecta – omul fiind un soi de „prizonier temporar” al acesteia din urma;
  16. Siddhartha Gautama Buddha – liderul spiritual indiscutabil al indienilor si al altor natiuni orientale, parintele religiei si filozofiei buddhiste, al carui nume se traduce prin expresia „cel luminat” – metafora cat se poate de graitoare pentru a fi asociata unui intelept care a influentat decisiv religiile lumii, adaugand propria sa viziune asupra vietii si a mortii, precum si asupra rostului omului pe Pamant si a trecerii sale in faze succesive intr-o lume a eternitatii lipsite de suferinta, care ar conceptului de Nirvana;
  17. Sun Tzu – general si filozof chinez (544-496 i.e.n.), parinte al tratatelor de strategie militara si a unei folozofii specifice, din care s-au transmis pana in zilele noastre invataturi si concepte caracteristice artei razboiului si nu numai, influentand chiar si strategiile manageriale de azi ce vizeaza modelele comportamentale in situatii competitive;
  18. Thales – matematician, folozof si astronom gec, considerat parintele stiintei si unul din cei mai mari intelepti ai tuturor timpurilor, caruia ii datoram printre altele si celebra teorema care-i poarta numele, studiata si in ziua de azi in contextul demonstrarii faptului ca o paralela dusa la o latura a unui triunghi determina pe celelalte doua laturi ale acestuia segmente proportionale. Thales a fost cel dintai ganditor care a incercat sa formuleze teorii viabile in legatura cu originea Universului fara sa recurga la clasica versiune a zeilor plamaditori de lumi, stele, mari, oceane si uscaturi si ai oricaror altor lucruri sau vietuitoare;
  19. Virgiliu – faimosul poet latin, semnatar al Eneidei – epopeea care a transmis peste secole mitul nasterii romanilor din vita divina, sustinand ca la originile acestora s-ar afla eroul troian Enea – fiul zeitei Venus; desi nefinalizata, opera lui Virgiliu a constituit o veritabila capodopera literara antica, a carei valoare este cu atat mai mare, cu cat a servit drept model pentru o sute de generatii de scriitori, din zorii erei lui Hristos si pana azi;
  20. Zarathustra – controversatul personaj antic (628-551 i.e.n.), considerat profet si initiator al religiei Iranului, despre care se afirma in scrierile de demult ca ar fi avut origini divine – a instituit o veritabila casta a magilor initiati, carora le-a transmis exclusiv pe cale orala invataturile si cunostintele sale, transcrise abia dupa sute de ani de la trecerea sa in nefiinta sub forma de texte ce propavaduiau principii monoteiste si necesitatea transpunerii unor norme etice in fapte.

 

Toate aceste nume sonore ale antichitatii insa, nu reflecta nici macar un strop din maretia civilizatiilor de odinioara, care au daruit omenirii minti stralucite si genii, in mai toate domeniile stiintelor de azi, pentru care orice om modern al zilelor noastre nutreste admiratie si pretuire fara margini, atunci cand este vorba despre recunoasterea viziunii lor avansate si cu totul iesite din comun pentru vremuri atat de indepartate.

 

Bibliografie:

  1. North Whithead, Alfred – Essays in Science and Philosophy, 1947;
  2. Cohen, Marc S.; Curd, Patricia & Reeve C.D.C. – Readings in Ancient Greek Philosophy: from Thales to Aristotle, 2016;
  3. Gill, N.S. – Ancient People You Should Know, 2018.

 

 

 

(Visited 43 times, 1 visits today)