Cand vorbim despre androizi ne gandim la cartea SF a lui Philip K. Dick “Viseaza androizii oi electrice?” sau la filmul SF Solaris, sau la orice alt science fiction a carui actiune se desfasoare in viitor. Star Wars, Star Trek, Alien, pe undeva pe aici.
Dar cine s-ar fi gandit la androizi in Grecia antica? Ba mai mult, caini roboti, monstri mecanici si multe alte minunatii. Toate iesite din mana istetului Hefaistos. Unele dintre ele au fost gasite si nici astazi nu stim la ce foloseau. Exemple precum Discul din Phaistos si Mecanismul Antikythera sau chiar Atlantida lui Platon sunt deja celebre.
Oamenii, intelepti sau filosofi, savanti sau nebuni, se gandeau din acele vremuri la evolutia stiintei. Poate ca isi imaginau ca aceste creatii sau masinarii sunt animate de forta zeilor sau vreun alt fel de magie. Insa ideea exista in mitologia greaca. Putem sa le consideram urme ale extraterestrilor antici sau ale vreunei culturi pierdute
Unul dintre cele mai interesante si celebre exemple este Talos, un automaton gigant din bronz ce servea ca paznic. Imbratisarea lui te putea topi usor! Ce le mai plec grecilor miturile astea!
Talos, primul robot din mitologia greaca
Talos este un gigant automat din mitologia greaca care proteja Creta de invadatori. Cuvantul “Talos” inseamna “soare” in dialectul cretan. La fel cum “Helios” inseamna tot “soare” in limba greaca. In alte surse, Talos apare ca un imens taur de bronz sacru, poate o ramasita a Epocii de Bronz. Si nepotul lui Daedalus, cel care a inventat labirintul Minotaurului si a zburat prima oara alaturi de fiul sau, Icarus, poarta acelasi nume.
Unele surse afima ca insusi Zeus a creat acest “robot”. Este greu sa folosim acest cuvant pentru ca este o inventie moderna. Nici “automat” de cafea nu merge, nu? Ramanem la masinarie?
Ei bine, legendele si miturile Greciei antice mai sustin ca a fost creat fie de Hefaistos, fie de Daedalus, la ordinele lui Zeus. In alta versiune, Talos este un dar al lui Zeus pentru Minos, regele Cretei pentru a proteja insula. Aici se nascuse Zeus si scapase de furia tatalui sau. Mai avem o varianta a legendei care sustine ca Talos a fost tot darul lui Zeus, dar pentru Europa si copiii ei.
Talos era un robot gigant construit din alama. Pe vechile monede grecesti apare ca un barbat inaripat si dezbracat. O vena imensa trecea din gat pana la glezne si prin ea trecea un metal lichid – sursa vietii sale. In fiecare glezna avea un cui de bronz care tinea acest metal. Se credea ca fluidul era aurit si reprezenta sangele ce dadea viata zeilor si era toxic pentru muritori.
Se poate crede ca acest mit vine de la turnatoriile in bronz din acea perioada care foloseau aceleasi forme.
Legenda spune ca inconjura insula de 3 ori pe zi pentru a se asigura ca totul este in siguranta. Trebuia sa se miste rapid! Cand navele razboinici se apropiau de linia tarmului, Talos le ataca cu bolovani imensi si le scufunda. Daca asa nu reusea, se arunca in foc pana cand metalul se incingea. Apoi ii zdrobea pe invadatori imbratisandu-i cu drag si teroare.
Talos sprijinea si impunea legea divina a lui Zeus. El cara table imense de bronz cu legile inscriptionate catre toate satele de pe insula de 3 ori pe an.
Talos era imposibil de invins. Cel putin in lupta cinstita. Dar inselatoria este cu totul altceva. Si Talos a cazut prada unei femei. Nu orice femeie ci Medea, vrajitoarea. Medea l-a insotit pe Iason si pe Argonauti in cautarea Lanii de Aur.
In calatoria lor pe corabia Argo, dupa ce au recuperat Lana de Aur, expeditia lui Iason avea nevoie disperata de apa. Au ajuns in apropierea insulei Creta. Si Iason l-a implorat pe Talos sa ii lase sa debarce pentru a-si reimprospata proviziile. Dar gigantul nu stia prea multe! A inceput sa arunce cu bolovani in ei! Medea nu a avut de ales decat sa-l vrajeasca.
Alta versiune ne arata ca Medea i-a promis lui Talos imortalitatea, singurul lucru pe care si-l dorea. Si Medea il face pe Talos sa-si scoata cuiul din glezna. Sangele magic se scurge din corpul sau si moare.
Cea mai interesanta varianta spune ca o sageata il loveste fix in glezna. Si asta seamana tare mult cu eroul Ahile si calcaiul sau!
Originea cuvantului “sardonic” se leaga de acest gigant robot legendar. Se crede ca in vreme ce ucidea si tortura niste invadatori din Sardinia i-a aparut acest suras pe chip.
Androizii din mitologia Greciei antice
Poate credeti ca Talos era singurul exemplu. Cu siguranta nu! In mitologia Greciei antice s-au faurit si androizi. Iar vinovatul era nimeni altul decat Hefaistos, zeul-mestesugar, un fel de inventator nebun.
Hefaistos era un maestru al inginerilor si al stiintelor. Si gandirea lui era mult inaintea vremurilor. Din mainile sale au iesit masinarii superbe, dar si arme de temut. Adevarate capodopere ale stiintei si tehnologiei. Folosind forta vulcanilor, dar si a ciclopilor se spune, in imensa sa forja de sub vulcan, Hefaistos a creat arma suprema – tunetul lui Zeus. Subiect al unei carti pentru adolescenti, pusa pe film – Hotul fulgerului – Percy Jackson si Olimpienii – aceasta era invetia suprema. Si astazi incercam sa captam energia furtunilor si a fulgerelor.
Hefaistos a mai creat in laboratoarele sale secrete si o mantie a invizibilitatii. Atat de dorita si atat de ofertanta. Harry Potter, Frodo Baggins in Stapanul Inelelor, orice erou care se respecta si pleaca intr-o aventura, trebuie sa aiba una. In plus, Hefaistos a faurit si scutul lui Ahile, un scut magic. Este posibil ca legenda sa fie legata de scutul in care s-a oglindit Medusa.
Cea mai ciudata inventie este o masa cu trei picioare, un trepied de cupru care se putea misca singur. Si, ca orice barbat, si-a construit si doua fecioare cu totul si cu totul de aur care sa il ajute sa mearga. Zeul Hefaistos fiind schiop de cand fusese aruncat din Olimp de tatal sau, Zeus. Cele doua fecioare il puteau asista, puteau comunica cu el si aveau foarte multe cunostinte, sustine Homer in Iliada.
Tot Hefaistos a creat si Celedonii. Ei erau servitori in templul lui Apollo din Delphi. Servitori barbati, deosebit de frumosi ce cantau divin.
Talos, nepotul lui Daedalus nu era nici el un inventator mai slab. Se crede ca a inventat roata olarului, compasul si fierastraul. Dar a atras gelozia unchiului care l-a aruncat de pe Acropole.
Robotii din antichitate, ca si cei din timpurile noastre, sunt construiti cu scopul de a servi oamenii. De a-i ajuta. Cu noile descoperiri in domeniul inteligentei artificiale, oare noii roboti imbunatatiti vor imprumuta si defectele noastre? Vor vrea sa fie mai umani?
Stephen Hawking si comunitatea SF ne avertizeaza ca noile tehnologii pot conduce la distrugerea rasei umane. Vom vedea oare un viitor ca in filmul Terminator? Androizii vor conduce Pamantul? Rasa umana va deveni sclava? Vom mai putea gasi calcaiul lui Ahile atunci?
Miturile Greciei antice ne arata promisiuni pentru inselarea mortii, prelungirea vietii sau imbunatatirea ei. Sunt exact conceptele spre care tindem si in prezent – folosind tehnologia, medicina, stiintele in general. Incercarile lui Hercule, calatoria Argonautilor, inginerul Daedalus, zeul-inventator Hefaistos, povestea tragica a Pandorei, toate ridica aceleasi intrebari esentiale legate de granitele dintre oameni si masinarii. Descoperirile si progresele de astazi in biotehnologie si IA ne arata o noua lume. Dar lumea aceasta a fost descoperita de ganditorii Greciei antice. Noi doar ii dam forma!
Tauri mecanici, oi clonate, pasari robotizate in Grecia antica
Intr-o forma sau alta, tot in Grecia antica intalnim si prima clonare. Medea, vrajitoarea, incearca asta printr-o vraja si incantatie. Iar efectele se vad pe vasele pictate descoperite in Grecia ce provin din anul 500 i. Hr. Acelasi experiment a dat roade in 1997, cand tot o oaie, Dolly, a fost replicata genetic. Clonata, mai clar spus!
Undeva prin 400 i. Hr, Archytas, un prieten al lui Plato, a faurit o pasare mecanica propulsata de puterea aburilor. Inginerul grec, Hero din Alexandria, a creat sute de masinarii propulsate de hidraulica. Alti artizani au creat figurine ce faceau sunete, deschideau usi, turnau vin si chiar atacau oamenji. Aceasta “robotica” timpurie se pare ca i-a fascinat pe grecii antici.
In spatele acestei cautari febrile era timpul. Grecii credeau ca timpul si viata oamenilor este masurat de Cronos. Timpul era divizat – trecut, prezent si viitor. Libertatea in fata timpului insemna nemurire. Dar in timpul infinit, Aeon, ce s-ar fi intamplat cu amintirile? Cu dragostea? Puteau exista frumusetea dincolo de timp si moarte? Miturile Greciei antice ne ofera un mesaj existential: moartea este inevitabila. Dar putem incerca sa fim eroi!
Si asta se intampla in toate miturile. Cand lui Ahile zeii ii dau de ales intre o viata usoara si lunga si dezastru, ghici ce alege? Eroi si semizei se impotrivesc vietii usoare si aleg onoarea, riscul, curajul. Daca vietile le vor fi scurte, sa fie glorioase!
In alt exemplu, Iason si Argonautii vor folosi un imens taur mecanic pentru a ara campul. Taurul era inventat de Daedalus.
Alte mituri sustin ca Hefaistos a creat vulturul ce ii manca mereu ficatul titanului Prometeu, din ordinul lui Zeus.
Legendele Greciei antice ne arata ca Daedalus a fost primul muritor care a creat “statui vii”. Acestea erau sculpturi de bronz animate ce pareau ca sunt vii, isi miscau ochii, transpirau, varsau lacrimi, sangerau, vorbeau si se miscau precum oamenii. Din atelierul lui Daedalus iese vaca in care va intra regina Pasiphae ca sa-si potoleasca poftele si sa insele taurul. Progenitura din urma acestui experiement va fi Minotaurul doborat de Tezeu.
Insa Hefaistos a fost cel mai mare inventator. El a construit roboti care se miscau, un adevarat mestesugar al zeilor. Hefaistos a creat doi caini mecanici din aur si argint care sa pazeasca palatul unui rege.
Deasemenea, a creat patru cai robotici care sa-i traga carul. Acestia aveau copite de alama si scoteau sunete. Hefaistos ilocuia chiar si membre. Eroului Pelops i-a pus un umar de fildes.
Tot Hefaistos si-a construit o flota de trepiede care se miscau singure pe roti si aduceau mancare si vin.
Istoricii greci Polybius si Plutarch descriu crearea unei femei-robot. Ea a fost creata pentru Nabis, ultimul rege al Spartei, semanand perfect cu vicioasa sa sotie, Apega. Nabis era un tiran brutal din anul 207 i. Hr. In acele vremuri sculptorii greci ajunsesera la apogeu: statuile lor erau colorate, pareau vii, aveau par uman si ochi de sticla. Nabis a imbracat un astfel de manechin ca pe sotia sa. Dar la mijloc era un truc. Manechinul avea sanii acoperiti de tepi foarte periculosi. Cine nu dorea sa il plateasca, primea o imbratisare mortala din partea reginei dirijata de Nabis. Tocmai de aceea a si fost asasinat. Insa, in epoca medievala a aparut ideea Fecioarei din Sparta – o “noua” metoda de tortura.
Nu doar zeii puteau crea si detine astfel de minunatii. Hero, un inginer grec din Alexandria le folosea in temple si teatre. Alte texte antice vorbesc de care ce mergeau singure.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Pingback: Mitul Lanii de Aur si calatoria Argonautilor | Mythologica.ro
5