Saptamana de Halloween va aduce la Mythologica articole noi, originale, povesti cu fantome, varcolaci, vampiri, Legenda Calaretului fara Cap, legende urbane si case bantuite.
Vom vorbi despre animalele nefaste care apar in Noaptea de Halloween, despre obiceiurile si traditiile diferitelor popoare din aceasta perioada.
Noaptea de Halloween va ascunde mari surprize!
Aflati mai multe informatii despre Noaptea Strigoilor Vii, cum sa te aperi de fantome, demoni si alte creaturi supranaturale.
Halloween – pagani, crestini sau satanisti?
Aflata chiar la granita dintre toamna si iarna, dintre viata si moarte, Halloween-ul este un moment de sarbatoare. Este ziua superstitiei si tranzitiei spre alte lumi, spre alte constiinte si poate spre alte ganduri (speram mai bune!). Se crede ca ar proveni dintr-un vechi festival celtic de Samhain. Atunci oamenii faceau focuri în aer liber si purtau costume pentru a îndeparta fantomele. În secolul al optulea, Papa Grigore al III-lea a desemnat 1 noiembrie ca un moment pentru a onora toti sfintii si martirii. Asa s-a nascut ” Ziua Tuturor Sfintilor”, încorporand o parte din traditiile de Samhain si totodata pagane. Seara aceasta a fost cunoscuta sub numele de „All Hallows Eve”, iar mai târziu Halloween.
Originile antice, Halloween in jurul lumii, Halloween in America, Dias de los Muertos – Ziua Mortilor, Ziua Guy Fawkes, Halloween in Romania
Halloween, monstri, vrajitoare si istorii bantuite
Haloween a fost mereu pentru publicul larg o sarbatoare ciudata, inspaimantatoare, o sarbatoare a vrajitoarelor, mortilor vii si strigoilor. De la infamul Salem pana la povestirea lui Frankenstein, de la monstri, vrajitoare si istorii bantuite pana la castele si locuri de groaza.
La granita intre toamna si iarna, viata si moarte, Haloween este timpul sarbatorii, dar si al superstitiilor. Originile sale ajung pana la festivalul antic celt al Samhain. Atunci oamenii aprindeau focuri si purtau costume incercand sa alunge fantomele. Atunci cand Imperiul Roman a cucerit teritoriul celt, alte festivaluri romane s-au contopit cu vechea traditie. Primul a fost Feralia, ce avea legatura cu trecerea mortilor. Al doilea era sarbatoarea in cinstea Pomonei, zeita romana a fructelor si copacilor. Simbolul acesteia era marul. In secolul al VIII-lea, Papa Gregoriu al III-lea a inchinat ziua de 1 noiembrie onorarii sfintilor si martirilor, Ziua Tuturor Sfintilor.
Vrajitoarele din Salem in Noaptea de Halloween, povestea monstrului Frankenstein si istoria caselor bantuite.
Animale nefaste si diabolice de Halloween
Halloween a fost asociat cu multe animale de-a lungul vremii. Dar au ele oare vreo legatura? Broaste, lilieci, bufnite, lupi chiar, toate aceste animale au fost considerate nefaste. Ba mai mult, un instrument al diavolului. Ele sunt adevarate animale-simboluri ale acestei sarbatori in lume si nu numai.
Liliecii, paianjenii, broastele si cazanul vrajitoarelor, lupii ca demoni ucigasi, serpii ca emisari ai raului, bufnitele ce vegheaza trecerea in lumea de dincolo, pisicile negre si corbii inspaimantatori ca mesageri ai lumii de dincolo.
Licantropia si varcolacii
Oamenii-lupi
Este vorba despre credinta deliranta ca un om se poate transforma intr-un animal, mai ales in varcolac sau licantrop (de la grecescul „lukos”= lup si „anthropos”= om). Fie muscat la randul sau fie sub influenta unui blestem puternic, aceasta transformare este adesea asociata cu aparitia lunii pline, cum a remarcat cronicarul medieval Gervase de Tilbury, si, probabil, mai devreme, vechii greci prin scrierile lui Petronius. In Europa, in timpul Evului Mediu, lycanthropia se credea ca aparuse din cauza vrajitoriei sau a magiei. O teorie moderna este ca painea de secara impartita celor saraci a fost adesea contaminata cu ciuperca ergot, care a provocat halucinatii si iluzii despre varcolaci.
Desi prezent in Europa, relatari si povesti exista si dincolo de ocean la triburile indiene sau in alte colturi ale lumii.
Povestirile despre oameni care se transforma in animale, cum ar fi tigri, lebede, maimute, etc, sunt raspandite si par sa apara in toate culturile, indicand temeri umane comune (de exemplu, teama de cele mai salbatice fiare locale), dorinte (de exemplu, competente care nu sunt naturale omului – putere crescuta, abilitatea de a zbura), sau tulburari psihice.
Lupul dacic
Cu mult timp in urma, pamanturile noastre erau considerate de antici tinutul lupilor. Iar Sf. Andrei a vazut asta cel mai bine in practicile si credintele vechi ale oamenilor din aceste parti. Traditiile populare vorbesc cu mare respect despre lupul alb. Legenda coboara pana la un preot sfant al lui Zamolxe de care ajunsesera sa asculte fiarele codrilor, in special lupii. Zamolxes l-a transformat in lup, dar nu in orice lup, ci intr-unul alb. cea mai inspaimantatoare fiara a Carpatilor. Astfel, ori de cate ori se aflau la nevoie, luptatorii daci auzeau urletul stravechiului Mare Lup Alb si toti lupii se adunau sa protejeze tinutut impotriva invadatorilor.
Sfantul Andrei si Ziua Lupului
Ziua Lupilor – Magie populara si folclor
Pe 30 noiembrie crestinii il serbeaza pe Sfantul Andrei. Dar oare ce serbau stramosii nostri? Care erau festivalurile pagane?
Ei bine, raspunsul este Ziua Lupului. In vremea cand nu exista picior de crestin in tara, cand dacii erau inca liberi si lupii mandri se razboiau pentru salasurile oamenilor. Nimeni nu se inchina lui Hristos si nimeni nu pleca genunchiul. Caci fara a fi fanul vreunei conspiratii impotriva dacilor liberi sau a trecutului nostru istoric pot afirma un singur lucru. Anume, traditia si folclorul nostru raman unice. Si, in unele locuri, curate si neatinse de tehnologie, globalizare si crestinism. Oricat de saraci am fi, crestinati cu forta sau saraci cu duhul, miturile si povestirile nu ni le poate lua nimeni. Atat timp cat ele nu sunt uitate. Atat timp cat si altii le vor auzi.
Asadar nu vom vorbi despre sfinti, ci despre stramosi, despre daci si obiceiurile lor. Despre adevarata sarbatoare de 30 noiembrie. Sfantul Andrei si Ziua Lupului coincid, insa traditia este mult mai veche.
Istoria si traditia lupului in sarbatori, Nunta Lupilor, Luparia, Brumalia la traci
Liliacul – simbol si legenda
Miturile despre lilieci provin din toate mitologiile lumii. Egiptenii, spre exemplu, credeau ca liliacul poate vindeca sau preveni vederea slaba, durerea de dinti, febra sau chiar calvitia, iar agatarea lui deasupra pragului impiedica intrarea demonilor. In Caraibe si in unele parti din Africa, liliecii au fost si sunt inca folositi ca parte din ritualul vodoo. Originile legaturii lor cu vampirii sunt incerte, dar poate ca toate astea sunt legate de Cortez si ai sai conquistadori. De-a lungul timpului, in culturile europene, liliacul a fost adesea asociat cu vrajitoria, magia neagra si intunericul. Vrajitoarele adaugau lilieci in potiunea lor in piesa Macbeth de Shakespeare. Desi sunt mamifere, dar pot zbura, in foarte multe culturi sunt interpretati ca fiind fiinte intre doua lumi.
Liliacul in mitologie, Liliacul simbol si legenda
Corbul – din lumina in intuneric
Corbul – mit si simbol – imaginea mitului in lume
De la mesageri intunecati ai mortii la pasari negre aducand tragedia, vorba lui George R. Martin in “Cantec de gheata si foc” – “aripi negre, vorbe negre”, corbul si-a capatat o reputatie nemeritata de-a lungul timpului. Vom descoperi insa ca la origini era un simbol solar si era perceput altfel de popoarele nomade.
Dintr-un studiu comparat de obiceiuri si credinte a numeroase popoare pare sa reiasa ca simbolismul corbului sub forma sa pur negativa a fost acceptat recent si aproape exclusiv in Europa. Intr-adevar, aparitia sa in vise este considerata de rau augur, si evoca teama ca vei pati o nenorocire. Este pasarea neagra a romanticilor, planand peste campurile de lupta pentru a se imbuiba de hoituri. Aceasta acceptiune, s-o repetam, pare recenta si foarte localizata. Ea se regaseste in India, unde in Mahabharata, corbii sunt comparati cu mesagerii mortii. Si poate in Laos, unde apa spurcata de corbi nu mai poate fi folosita in ritual. Aproape peste tot insa, in Orient ca si in Occident, virtutile pozitive ale corbului sunt cele in baza carora se construieste simbolismul sau.
Astfel in China si in Japonia, este simbolul recunostintei filiale, faptul ca-si hraneste tatal si mama fiind considerat in timpul dinastiei Han semnul unei miraculoase restabiliri a ordinii sociale. Si in Japonia exprima dragostea familiala. Tot in Japonia, el este deopotriva si mesager divin si pasare de bun augur, asa cum a fost considerat in epoca Zhouvestitor al biruintelor si semn al virtutilor. Vorbeau, ce-i drept, de un corb rosu de culoarea soarelui. In China, corbul este o pasare solara. Zece corbi si-au luat zborul de pe rugii de mure ai Levantului pentru a aduce lumina lumii, simbol care pare sa fi trecut in shintoism. Doar Yi – Bunul Arcas a doborat noua dintre ei cu lovituri de sageata: altminteri, lumea ar fi ars
Legende, superstitii si istoria corbului
Beri inspirate de mituri si legende de Halloween
Astazi va putem inspira si incanta cu noi bauturi si beri de renume inspirate de mituri si legende. Miturile si legendele au inspirat nu numai mintile, ci si simturile stramosilor si contemporanilor nostri. Vom prezenta unele dintre cele mai interesante, originale si ciudate exemplare de acest soi
O bere pentru Halloween, in 2014 apare Ichabod, o bere cu gust de dovleac.Inspirata de Legenda Sleepy Hollow la Beraria New Holland din Holland, Michigan.
Legenda vine sa intregeasca figura lui Ichabod Crane. Are acelasi gust ca o placinta cu dovleac, cu note usoare de scortisoara si nucsoara. Culoarea sa seamana exact cu sezonul de toamna si cu marea sarbatoare de Halloween.
Cartea care pune bazele acestui mit este povestea clasica a lui Washington Irving – “The Legend of Sleepy Hollow“, Legenda din Sleepy Hollow, un orasel din anul 1799 unde se petrec tot felul de lucruri bizare si grotesti. Scrisa in 1820, cartea face referire la o comunitate olandeza din munti din timpul perioadei coloniale. Setata intr-o atmosfera horror prin excelenta, cartea inspira filmul din 1999 in regia lui Tim Burton cu Johnny Deep in rolul protagonistului Ichabod Crane si Christopher Walken in rolul Calaretului fara cap.
Lilith, regina vampirilor si demonii
Legende despre vampiri au existat de milenii. Culturi, cum ar fi mesopotamienii, evreii, grecii antici si romanii au avut astfel de povesti. Entitati demonicecare sug sangele, spirite ale mortilor, precursoare ale vampirilor moderni. În ciuda aparitiei vampirilor ca si creaturi ale imaginatiei civilizatiilor antice, folclorul le-a facut celebre abian in secolul al XVIII-lea. Unde altundeva decat in sud-vestul Europei, in special in Transilvania. În cele mai multe cazuri, vampirii sunt originari din fiinte malefice, victime ale sinuciderii sau vrajitoare. Dar pot fi creati de un spirit malefic care poseda un cadavru. Credinta în astfel de legende a devenit atât de raspândita încât în unele zone a provocat isterie in masa si chiar executii publice.
Povestile despre consumatorii de sange sau carne sunt despre strigoi vii. Ele exista in fiecare cultura de multe secole. In cele mai vechi timpuri, termenul “vampir” nu exista. Astfel de activitati erau asociate cu demoni sau spirite. Aproape fiecare tara are folclorul ei. Acesti demoni au fost ghouli in Arabia, zeita Sekhmet in Egipt, dar au fost prezenti si in traditia europeana. Insa ei nu au fost considerati vampiri decat tarziu, in zilele noastre.
Vampirii din Mesopotamia, Vampirii in Grecia antica, Vampirii din India antica
Legenda Calaretului fara Cap
Legendele ne pun pe jar imaginatia, ne fascineaza, ne agaseaza, ne invata sa scormonim trecutul, sa intelegem sensurile ascunse ale metaforelor omenirii si hiperbolelor istorice.
Calaretul fara Cap
Toate aceste legende devin vii, uneori infricosatoare, caci sunt nascute tocmai in adancul subconsientului uman colectiv. Cu cat o astfel de legenda prinde radacini, cu atat ea devine atotcuprinzatoare in mintea noastra. Ea este rodul spiritului, al superstitiei si magiei.
Folclorul celtic despre Legenda Calaretului fara Cap, folclorul german, folclorul american si adevarul istoric.
Devoratorul de pacate – The Sin Eater
Rituri funerare, simbolistica, painea si sarea ca simbol
Fantome, stafii si case bantuite
Credeti in fantome, stafii si case bantuite?
Strigoi vii, morti, moroi si pricolici in mitologia romaneasca
Moroii si strigoii apar in multe din basmele si povestile romanesti. Dar aceste creaturi fantastice sunt rodul imaginatiei strabunilor nostri. Mai mult decat atat, moroi este un cuvant de origine daca.
Moroi, strigoi vii si morti, pricolici sau alte nume populare reprezinta creaturile de cosmar ale mitologiei romanesti. Toate mitologiile si folclorul din intreaga lume vorbeste despre mortii-vii sau vampiri.
Cine sunt moroii? Cine sunt strigoii? Cum scapi de strigoi? Destrigoirea si practicile magice, Noaptea Strigoilor si pricolicii
Sarea in ritualuri magice: cum sa te pazesti in noaptea de Halloween
Magie, superstitii, vraji?
De ce folosesc vrajitorii in filme sare atunci cand vor sa se protejeze de fantome? De ce traseaza un cerc din sare practicantii magiei negre? De ce aparitiile paranormale se feresc de fier si nu pot trece de el. Elemente introduse mai mult sau mai putin de Hollywood in ultima perioada, ele au si o frantura istorica. Insa nu totul se intampla ca in filme. Unele obiceiuri coboara adanc si sunt inradacinate in constiinta noastra.Sarea a fost inclusa printre ofrandele din mormintele egiptene din mileniul al III-lea i.Hr. Fenicienii au inceput s-o exporte, fiind adusa din Africa de Nord, iar tuaregii au mentinut adevarate caravane ale sarii. Mai tarziu, comunitati celtice din primul mileniu i.Hr au facut schimburi cu Grecia si Roma antica.
Fierul in farmece si vrajitorie
Spirite rele si fantome care se feresc de fier, duhuri si farmece dezlegate de vrajitoare cu vatraiul de fier, de la Hollywood pana in batatura tigancilor care practica ghicitul si vrajitoria, fierul este prezent ca arma si pavaza impotriva supranaturalului. Dar oare chiar asa este? Alunga fierul spiritele mortilor si fantomele rau-voitoare?
Fierul a jucat, de-a lungul timpului, un rol curios in magie, vrajitorie si tot ce tine de supranatural. Este mentionat in folclorul din intreaga lume. Aceste credinte sustin ca fierul este cel mai bun protector impotriva vrajitoarelor, magiei negre, demonilor si altor spirite rele. In folclorul european se crede ca nicio vrajitoare nu poate intra intr-o casa daca sub prag este ingropat un cutit. Contrar acestor credinte populare, vrajitoarele si cei care lucreaza cu asa ceva au folosit intotdeauna fierul chiar sub forma cazanelor in care isi preparau potiunile. Se pare ca nici fantomele nu se prea infricoaseaza de asa ceva daca stam sa ne gandim la cazul castelelor vechi si pline cu acest metal.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Pingback: Saptamana mitologiei celtice | Mythologica.ro