Desi a devenit foarte cunoscuta in ultima vreme, Baba Yaga este o anomalie din punct de vedere mitologic! De ce spunem asta? Ei bine, daca filme precum John Wick sau Hellboy i-au readus celebritatea, nimeni nu intelege daca hidoasa creatura este o figura materna, una malefica sau un anti-erou demn de benzi desenate.
Este descrisa fie ca o baba urata careia ii place sa manance oameni sau ca o domnita. Desi la origini numele este neclar, ca si scopul, se crede ca baba inseamna “femeie batrana” sau “bunica”, iar yaga inseamna “sarpe” sau “malefica”.
In ciuda acestor opozitii, personajul este extrem de interesant si greu de descifrat. Iar noi aici la Mythologica, cu asta ne ocupam. Distrugem mituri si cautam adevarul din spatele lor. Haideti sa cautam impreuna!
Unde apare Baba Yaga?
Baba Yaga apare de obicei in folclorul slav, adica rus, ca batrana sau ca un trio de surori batrane, slabe, cu dinti de fier si nasuri foarte lungi. Daca ne gandim putin seamana foarte mult si cu Nornele din mitologia nordica, surorile care teseau viata muritorilor.
Baba Yaga este legata de padure, de casuta ei specifica cu picioare de gaina, cranii umane, de matura si alte ustensile necesare unei vrajitoare.
Vrajitoarea traieste in mlastini si este un personaj de temut in folclorul rusesc. Insa Baba Yaga te poate hali sau te poate ajuta! Ce preferi?
Citeste mai multe despre Mitologia si folclorul rusilor
Cum arata Baba Yaga si coliba ei?
Baba Yaga este descrisa in cele mai multe povesti ca o femeie batrana, o baba cu puteri supranaturale care locuieste in padure. Insa aceasta este varianta mai noua. In trecut ea aparea asemanatoare unei broaste cu bratele rasucite, gheare, aplecata, cu parul lung si murdar. De obicei tine in mana o matura si un mojar urias. In jurul ei se strang broastele si locuieste intr-o casa care merge pe picioare imense de pui sau gaina. Si peste tot sunt mereu cranii si schelete.
In povestile din folclorul slavilor, Baba Yaga fie ajuta eroii ajunsi la usa ei fie incearca sa-i manance. Se comporta ca o mama sau ca o nebuna canibala. E bine-cunoscuta drept vrajitoare înfricosatoare, dar Baba Yaga e si o manifestare antica si complexa a miturilor fondatoare si a fricilor culturale în continua schimbare.
Citeste mai multe despre Mitologia si religia slavilor
Povestile o descriu pe Baba Yaga ca erou sau raufacator
In unele povesti Baba Yaga ajuta eroul principal, dar il si poate impiedica vremelnic sa-si atinga scopurile. Desi pare ca nu se ia de nimeni neprovocata, pare sa nu urmeze vreo morala anume. Adica de obicei este suficient sa o deranjezi, prezentandu-te neanuntat la usa colibei ei.
Insa majoritatea povestilor cu Baba Yaga nu sunt despre ea si nu o au in centru. In general este vorba despre eroi care o intalnesc in peregrinarile lor.
Povestea frumoasei Vasilisa
In povestea cu acelasi nume, Vasilisa este un fel de Cenusareasa care are o papusa magica. Mama ei murise, iar tatal se casatorise cu o femeie foarte rea care avea doua fiice.
Cand tatal pleaca intr-o calatorie, mama vitrega le vinde casa si le muta pe fete intr-o coliba din padure. Aici le da misiuni imposibile pe care sa le faca la lumina lumanarii. Cand Vasilisa se aventureaza in padure o intalneste pe Baba Yaga. Si baba o pune sa faca lucruri imposibile, dar cu ajutorul papusii magice le duce la bun sfarsit.
Papusa magica reprezinta intuitia Vasilisei si binecuvantarea mamei sale. Este un fel de ghid in viata si se traduce printr-o morala: daca esti bun si intelept, daca iti asculti batranii si iti folosesti intuitia, vei fi recompensat. Daca esti crud si rau, ca surorile si mama vitrega, vei avea parte de un sfarsit neplacut.
La final, Baba Yaga ii da focul necesar la indeplinirea sarcinilor. Dar acesta era tinut intr-un felinar de forma unui craniu. Cand ajunge acasa, felinarul ii incendiaza rudele.
Povestea Vasilisei se termina cu final fericit, intrucat se marita cu un tar al Rusiei.
Aici Baba Yaga apare si ca oponent si ca salvator. Insa ii vedem si fata imorala, periculoasa. Baba Yaga nu este ca zana din povestea Cenusaresei.
Baba joaca rol de mascarici, personaj malefic si salvator, pentru ca o ajuta, în cele din urma, pe Vasilisa sa scape de familia sa vitrega, desi face asta prin niste metode socant de violente si indirecte. Spre deosebire de personajul traditional al nasei bune, Baba trece de granitele moralei, iar ajutorul ei vine adeseori în forme amenintatoare.
Povestea printului Danila-Govorila
Dualitatea prezentata mai sus apare si in povestea Printului Danila-Govorila. Aici este vorba despre printesa Katerina care devine prietena cu fiica Babei. Si aceasta printesa se afla in situatia de familie destul de ciudata: fratele ei incearca sa fii faca avansuri sexuale.
Katerina fuge de fratele ei si gaseste coliba in padure. Se refugiaza inauntru si o gaseste acolo pe fiica Babei. Insa Baba Yaga vrea sa o bage pe nou-venita in cuptor. Exact ca in povestirile Fratilor Grimm. Cele doua fete vor reusi sa scape, dar vor fi urmarite de Baba Yaga. Vor arunca in urma lor un pieptan, o perie si un stergar. Asta seamana din nou foarte mult cu povestirile romanesti. Pieptanul se transforma in munte, peria in padure, iar stergarul intr-un lac.
În încercarea ei de a-si devora prada, Baba Yaga provoaca crearea unei noi lumi. Aceasta scena a urmaririi apare in toate povestile despre Baba Yaga, iar specialistii in folclor numesc asta:
„ecou al mitului antic despre cel care aduce focul (un proto-Prometeu), care fuge din casa zeilor si care devine actul creator al lumii noastre, ridicand munti si paduri, asternand rauri si mari.”
Baba Yaga este Mama Pamantului
Baba Yaga apare in alte povesti ca o figura asemanatoare Mamei Pamantului, Mamei Natura. Ea are la dispozitie trei calareti – unul alb, altul rosu si ultimul negru. Acesti calareti sunt Ziua sau Rasaritul, Soarele si Noaptea sau caderea Noptii.
Ea ii numeste astfel:
- Rasaritul meu Stralucitor
- Soarele meu Rosu
- Miezul meu de Noapte Negru
Mai are si alti servitori-suflete precum trei perechi de maini fara corp care ii indeplinesc dorintele si un pastor, vrajitorul Koshchey Nemuritorul.
Ea ii controleaza prin puterile sale, iar acestia sunt servitorii ei. Astfel, Baba Yaga influenteaza lumea si are puteri depline asupra ei.
Folclorista Joanna Hubbs care a studiat fenomenul spune ca:
“ambiguitatea Babei e direct legata de feminitatea acesteia, iar feminitatea ei e legata de lumea naturala”
Aceasta femeie salbatica, doamna neagra a magiei a fost venerata in padurile din nordul Rusiei si al Finlandei in trecut. Poate si astazi mai este. In paduri, ascunse, exista statui de piatra numite Yaga. Soldatii rusi le numeau “babe de aur”.
Adesea, in preajma acestor statui, apareau mici colibe, construite in copaci, pline de daruri pentru ea.
Baba Yaga si copiii
Majoritatea povestilor legate de Baba Yaga au si copii in ele. De obicei, copii de tarani care sunt lasati fara parinti sau sunt victimele parintilor vitregi. Insa acesti copii isi complica viata si mai rau pentru ca vor trebui sa scape si de baba cea rea. Sunt insa ajutati de animale, plante sau alte obiecte.
O pisica neagra le este de folos pentru ca Baba Yaga nu o hraneste. Alteori o poarta care se inchide in nasul babei. Sau chiar copacii care o impiedica pe baba sa ii prinda. Aici exista o asemanare cu folclorul romanesc in care zmeoaica sau zgripturoaica este impiedicata sa-l ajunga din urma pe Fat Frumos de o padure, o gresie sau un piaptan magic.
Desi povestea are si aici final fericit, putem observa natura duala a Babei Yaga in folclorul rusesc si nu numai. Si nici pana acum nu putem afirma cu siguranta daca Baba Yaga este un personaj bun sau rau pentru folclorul slavilor.
Baba Yaga este Soarta!
Baba Yaga poate reprezenta si soarta unei persoane. Cand intri in coliba ei, traiesti sau mori in functie de ce spui. Altii cred ca baba reprezinta partea intunecata a intelepciunii. Please come to the Dark Side! Si poate Vasilisa este Lumina! Insa oamenilor le era frica de ea si o respectau in vechile traditii slave.
In vechile obiceiuri, babele erau vazute ca femei intelepte. Ele deveneau mamele comunitatilor si intelegeau misterele vietii si mortii, servind drept moaste. Erau si samani sau vindecatoare.
Insa in secolul al XII-lea cand oamenii au inceput sa creada in magia venita de la diavol, au inceput sa le fie frica de babe si sa le urasca. De fapt de orice persoana care se refugia dincolo de comunitate. Pentru ca aveau potiuni si sfaturi la care lumea apela la nevoie. Multe astfel de babe au fost considerate rapid drept vrajitoare.
Specialistii in folclor si mituri sustin ca:
“Baba Yaga ca un aspect al marii mame zeite, a carei natura duala de mama si vrajitoare canibala reflecta un «paradox fundamental al naturii».” Din anumite puncte de vedere e un personaj de tip „mama natura”; în alte roluri, e puternic asociata cu moartea.”
Baba Yaga: din mitologie pe internet
Cum credeti ca este vazuta Baba Yaga in zilele noastre? Societatea contemporana i-a acordat un loc de cinste, fiind prezenta in filme, benzi desenate si altele.
In literatura Baba Yaga poate fi gasita in cartile Enchantment de Orson Scott Card sau Surorile Grimm de Michael Buckley.
Spre exemplu Baba Yaga apare in filmul Hellboy, seria John Wick, Jack Frost, iar americanii au facut chiar o bere cu numele ei.
In jocuri Baba Yaga apare in Rise of the Tomb Raider, RuneScape, Vampire The Masquerade, dar si in Heroes of Might and Magic 3 sau in alte jocuri de carti. Deasemenea, Baba Yaga apare in anime-uri si manga precum Soul Eater sau Atomika.
Cu nas lung si dinti de fier, Baba Yaga seamana cu alte personaje mitologice din folclorul romanesc precum Samca, Muma Padurii, Baba Cloanta. În unele povesti e manifestarea iernii sau a furtunii; în altele, e o zeita ca Persefona.
Majoritatea personajelor folclorice din traditiile europene se comporta în moduri previzibile si lipsite de ambiguitate fata de erou sau eroina: fie ajuta, fie încurca. Doua roluri extrem de importante în povesti sunt personajul malefic, care face sau încearca sa-i faca rau protagonistului, si donatorul, care îi vine în ajutor si ofera un agent magic eroului sau eroinei. În mod zapacitor, Baba Yaga îsi asuma ambele roluri – uneori în aceeasi poveste.
În lumea personajelor mitologice, Baba Yaga e relativ obscura în afara Rusiei, dar tinde sa fie admirata pasional de cei care-o descopera. În ultimii ani, a acumulat un numar mare de fani devotati, atat printre vrajitoare, cat si printre muritori.
Din vechea Rusie pana la fanii de pe internet, Baba Yaga ramane un personaj atat de puternic si fascinant datorita capacitatii ei de a trai dincolo de normele sociale si în granitele paradoxului. Johns spune ca feministele care analizeaza folclorul o pozitioneaza adeseori în povestile astea drept un produs al societatii patriarhale, o reflexie a perspectivei masculine. Din anumite puncte de vedere, caracterul paradoxal al Babei infirma si confirma în egala masura aceasta lectura. Poate este vorba despre teama barbatilor de puterea sexuala a femeilor. Dar, în acelasi timp, e si o reflectie a puterii colosale a Mamei Natura, un personaj complicat, omagiat pentru ca refuza sa se lase îmblanzita.
Bibliografie:
Andreas Johns, Baba Yaga: The Ambiguous Mother and Witch of the Russian Folklore:
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
3.5