Traditiile de paste, indiferent daca vrem sa credem sau nu, tin de ritualurile primaverii. Iar acestea sunt fara indoiala pagane, taranesti, ale vechilor romani. Peste acestea s-au suprapus cele crestine. Astfel, in acest articol vom discuta despre traditiile din Duminica Floriilor, dar si despre traditii mai vechi ramase in cultura populara.

 

Traditiile primaverii si luna aprilie

Luna aprilie are in popor denumirea de “Prier”, adica vine de la “a prii”, a-i merge bine, reprezentand timpul potrivit, prielnic, pentru semanaturi sau alte lucrari.

Conform traditiei populare romanesti, in vremurile vechi, in aceasta luna se inchidea campul, adica animalele nu mai aveau voie sa pasca libere pentru ca se incepeau muncile campului. Pentru taranii romani munca la camp reprezenta supravietuirea. Iar aceasta viata era incarcata de sacralitate. Vechii romani nu vedeau doar pamantul si roadele acestuia, ci o simbolistica profunda, pierduta din pacate astazi.

Astfel, aprilie era o luna plina de capricii in care vremea se schimba foarte repede. Azi putea fi calduroasa, maine geroasa. Ciobanii formau turmele si tundeau oile pregatindu-le sa le urce la munte. Pe campuri se continuau muncile agricole, iar gospondinele curatau casele.

Cititi mai multe despre Sarbatori si superstii de Paste

Ce este Duminica Floriilor?

Duminica Floriilor este  sarbatoare a crestinilor si  reprezinta Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, a doua zi dupa ce se spune ca l-a inviat pe Lazar. Acesta este un eveniment celebrat in toata lumea crestina si totodata cea mai mare sarbatoare din Postul Mare. Postul Mare se intinde de miercuri, 26 februarie pana joi, 9 aprilie si tine de purificarea spirituala a crestinilor prin rugaciune si post in asteptarea invierii zeului lor de Paste.

Marcu descrie in Evanghelia sa, carte inclusa in Biblie, cum Iisus impreuna cu discipolii sai au intrat in Ierusalim si au fost intampinati cu bucurie si ramuri de finic si maslin. Tocmai din acest motiv, traditia populara este de a sfinti ramuri de salcie.

Dupa Sarbatoarea Floriilor, una a bucurieri, incepe Saptamana Mare numita si Saptamana Patimilor, o perioada a tristetii in traditia crestina.

In bisericile romanesti si in cele de rit crestin din tarile vecine se tin slujbe special in aceste seri, numite denii. Acestea vorbesc despre viata lui Iisus, despre intrarea in Ierusalim si despre Inviere.

Totodata, în ziua de Florii, Biserica acorda dezlegare la peste, fiind a doua oara dupa Buna Vestire, în postul Pastelui, în care se poate consuma acest aliment.

Citeste mai multe despre Top 10 cele mai ciudate sarbatori romanesti

 

Traditii în Duminica Floriilor. De ce se sfintesc ramuri de salcie în ziua de Florii?

Cea mai cunoscuta traditie a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credinciosii le duc dimineata la biserica, unde vor fi sfintite de catre preot. Traditia populara ne spune ca acestea erau folosite pentru necaz sau boala. Exista multe astfel de superstitii. Salcia este folosita si in dragoste sau este folosita de batrani pentru a binecuvanta pruncii sa creasca.

Ramurile de salcie reprezinta invierea vegetatiei dupa lunga iarna.

O veche legenda ne spune ca Maica Domnului, vrand sa-si vada Fiul ce tocmai fusese rastignit, nu a putut sa-si continue drumul din cauza ca o apa mare i s-a ivit în cale. S-a rugat de toate buruienile s-o treaca apa, însa doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvantat salcia ca oamenii sa o duca la biserica, iar preotii sa o slujeasca.

În unele zone ale tarii se obisnuieste ca ramurile de salcie sa fie puse si la mormintele rudelor, în acest mod acestia vor sti ca se apropie Pastele.

De asemenea, exista si superstitia de a se lega cu salcie in jurul taliei, sa nu-i doara mijlocul si sa fie rezistenti la muncile campului ce vor urma.

 

Obiceiuri în Duminica Floriilor la sate

Obiceiurile din ziua de Florii sunt legate de pastrarea bunastarii in gospodariile rurale si de atragerea binecuvantarii divine. Acestea tin in general de curatarea ritualica si de alungarea spiritelor rele.

In unele parti ale tarii se coc paini in functie de numarul membrilor familiei, iar marimea painillor este legata de varsta membrilor. Painile sunt impodobite cu cruci si date de pomana.

Tot de Florii, fetele fierb la miezul noptii apa cu busuioc pentru spalarea rituala. Apa se va pune apoi la un pom inflorit cu descantecul popular:

 “Cat de frumos e parul înflorit, asa de frumoasa sa fiu si eu; cum se uita oamenii la un par înflorit, asa sa se uite si la mine!”

 

Superstitii în Duminica Floriilor. Ce se spune despre vreme de Florii?

Pentru calendarul agricol al taranului roman era foarte importanta vremea si mestesugul ei. Iar ziua de Florii este si ea in conexiune directa cu vremea. Superstitia spune ca asa cum va fi vremea de Florii tot asa va fi si de Paste si vara care va urma.

De asemenea, daca pana la Florii canta broastele, atunci vara va fi frumoasa.

Superstitiile legate de vreme in perioada Floriilor sunt:

  • Daca în luna lui Prier este vreme frumoasa si calduroasa, atunci luna mai va avea vreme rece, cu îngheturi;
  • Daca la Prier este vreme posomorata si rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasa si calduroasa;
  • Negura de la rasarit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs;
  • Daca în aprilie tuna si fulgera, atunci nu exista motive sa ne temem de ger;
  • Vremea frumoasa din luna aprilie ne va aduce o vara furtunoasa, etc.

O alta superstitie ne avertizeaza sa nu plantam pomi în saptamana dinaintea Floriilor, deoarece acestia vor face numai flori, nu si fructe.

 

Sarbatoritii zilei de Florii. Cine îsi serbeaza numele în Duminica Floriilor?

Ziua de Florii este legata de flori, ca si numele ei. Astazi este prilej de sarbatoare pentru cei cu nume de flori, deoarece îsi serbeaza onomastica. Se sarbatoresc astfel cei cu numele de Florin, Florina, derivate ale acestora, cat si cei numiti dupa denumirea vreunei flori, de exemplu: Violeta, Viorica, Brandusa, etc.

Cititi mai multe despre: Simbolismul florilor si semnificatiile culorilor in diverse culturi

Sarbatorile populare ale lunii aprilie

Cum spuneam la inceputul articolului, inaintea crestinismului au existat si alte sarbatori in zona noastra. Acestea se numesc astazi “sarbatori populare”. In diferite regiune ale tarii, in functie de datini si influente, exista mai multe sarbatori.

Dintre sarbatorile lunii aprilie, cele mai importante sunt:

  1. Ziua pacalitului, pe data de 1 aprilie;
  2. “Nunta Urzicilor” este ziua când înfloresc urzicile si numai sunt bune de mâncat; echivaleaza cu Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile, pe data de 9 aprilie;
  3. Învierea Domnului sau Sfintele Pasti, de pe data de 16 aprilie pana pe data de 18 aprilie;
  4. Izvorul Tamaduirii, pe data de 20 aprilie;
  5. Sfantul Gheorghe sau Sangeorz, pe data de 23 aprilie.

 

Nunta Urzicilor

Nunta Urzicilor este o traditie veche care a aprut inaintea Floriilor. Traditiile pentru culegerea si pastrarea urzicilor sunt stravechi si frumoase. Exista multe descantece si cantece populare in folclor legate de aceste plante.

Cea mai importanta si detaliata legenda despre urzici vine din zona Bucovinei. Legenda relateaza ca in timurile stravechi nu se mancau urzici. Adica vechii romani nu mancau urzici ca astazi. Exista traditia conform careia urzicile erau ale dracului, fiind intepatoare si gata sa te “urzice” oricand. Se mai credea si ca sunt purtatoare de boli.

Insa dupa ce omenirea s-a inmultit fara numar, in toiul unei primaveri au ramas fara merinde. Si au fost nevoiti sa apeleze la singura buruiana care crestea nestingherita si prospera. Asa ca au inceput oamenii sa manance urzici si nu s-au imbolnavit. Tot in unele zone din Bucovina exista traditia de a “cerne” urzicile. Cand sunt culese acestea sunt asezate intr-un ciur ca si cum ar fi cernute.

Tot aici avem superstitia care ne spune ca cei care nu vor sarbatori in aceasta perioada se vor umple de pistrui.

În anumite regiuni, în seara de Florii, fetele nemaritate pun o bluza curata si o oglinda langa un par altoit si o lasa acolo pana dimineata. Oglinda se poate folosi la farmecele de dragoste si sanatate

 

Sambata lui Lazar (Mosii de Florii) sau Sambata Mortilor

Sambata Floriilor are loc cu o zi inaintea Duminicii Floriilor. Este vorba despre evenimentul numit Invierea lui Lazar. In religia crestina, Iisus l-a inviat pe Lazar si de aceea aceasta zi este numita Sambata lui Lazar.

In traditie populara, aceasta zi a primit denumirea de Mosii de Florii. Femeile fac placinte in aceasta perioada si le dau de pomana. Ele au primit intre timp denumirea de Placintele lui Lazar.

Se crede ca in aceasta perioda plantele au virtuti magice. Probabil tot din acest motiv se consuma urzici.

La sate exista mai multe superstitii. Una dintre ele este ca femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva mortii, care asteapta la poarta Raiului, sa revina pe pamant. 

 

In fiecare regiune a tarii exista o legenda diferita despre Invierea lui Lazar. Ceea ce confirma faptul ca aceste idei crestine s-au suprapus peste un fond de legende vechi si autentic. Una dintre legende ne spune ca Lazar moarte dupa ce a poftit la placinte, pe care nu i le-a putut face mama lui care torcea. Tocmai de aici si interdictia de a toarce in aceasta perioada.

În zona de sud, în sambata Floriilor se mergea cu Vaiul, care initial a fost un imn religios. Traditia spune ca fete împodobite cu salcie cantau din poarta în poarta si primeau oua.

În sambata de dinaintea Floriilor exista obiceiul Cantecelor de Pasti. În aceste cantece se povesteste despre moartea si învierea lui Lazar, înviere care o anunta pe cea a Mantuitorului Iisus Hristos.

 

În sambata Floriilor colinda fetele, împodobite cu flori pe cap. Acestea canta despre moartea nefericita si despre înmormantarea unui tanar pe nume Lazar.

Una dintre fete, supranumita Lazarita, se îmbraca în mireasa. În cantec se spune ca acesta i-a cerut mamei sa-i faca azima si ea n-a voit; el s-a dus apoi cu oile la padure, s-a suit pe o creanga sa scuture frunze oilor, dar a început sa bata vantul, creanga s-a rupt, iar el a cazut si a murit. Cele trei surori ale lui l-au gasit, l-au adus acasa, l-au scaldat în lapte dulce si l-au înmormantat.

Totodata, se practica datina Lazarelului, practica care aminteste de un stravechi zeu al vegetatiei ce murea si renastea la începutul fiecarei primaveri.

 

 

 

(Visited 80 times, 1 visits today)