Codul Cavalerilor

Codul Cavalerilor

Intr-o societate in care cavalerismul si bunele maniere sunt considerate perimate, intr-o civilizatie in care a-l apara pe cel sarac si pe cel slab si oprimat poate fi interpretat drept slabiciune, te intrebi oare unde a disparut galanteria, bunul-simt, educatia parinteasca din cei sapte ani de acasa? A trata femeile cu respect nu mai e la moda, a-ti cinsti batranii e deja desuet, am uitat care sunt adevaratele valori morale inspirate de si in familie. Oare ce insemna pe vremuri a deveni cavaler?

Institutia cavaleriei a putut sa dispara chiar mult inainte de sfarsitul Vechiului Regim. Cavalerul dainuie nu numai in literatura occidentala a evului mediu, ci in toate literaturile moderne. Ideea de cavaler, chiar in afara istoriei sale, este un element al culturii universale si un tip superior de umanitate. Chiar daca nu mai corespunde unor realitati din cadrul Institutiilor, ea exprima totusi, sub forma de simboluri, un anumit numar de valori.

Idealul cavaleresc s-ar putea rezuma prin lealitatea totala fata de anumite credinte si angajamente carora li se supune cineva toata viata. Acest ideal exprima refuzul coruptiei din jur, mai ales sub aspectul ei de act de tradare de care se facea vinovat vasalul fata de seniorul sau, de care totusi cavalerii nu sunt cu totul scutiti. Violenti, brutali, senzuali, chiar grosonali, nerabdatori, cavalerii nu sunt niste modele perfecte; unii dintre ei dovedesc insa un mare rafinament in comparatie cu moravurile vremii lor, la a caror imblanzire contribuie. Aici insa nu istoria lor ne intereseaza, ci sensul tipului pe care ei il reprezinta.  Daca simbolul cavalerului este pe de-a intregul interiorizat, adica daca se refera doar la lupta spirituala – cum pretind unii autori – atunci el tinde sa se confunde cu acela al sfantului si in acest sens pot fi citate exemplele lui Ludovic cel Sfant sau ale sfantuluii Ignatiu de Loyola. El isi pierde orice semnificatie specifica si atunci cand este identificat cu simbolul regelui. S-ar cuveni mai degraba sa fie caracterizat drept stapan pe bidiviul lui, acesta putand evident sa fie calul, propriul lui eu, slujba la rege, devotamentul fata de aleasa inimii sale, exercitarea unei functii sau comanda unei armate. O stapanire care consta in detinerea cu exactitate a mijloacelor necesare pentru a-si atinge scopul propus, insotita de un soi de supunere si daruire mistica fata de o fiinta superioara: Dumnezeu, regele, patria, aleasa inimii, slujba. Cavalerul nu este un suveran, el este un slujitor. El se realizeaza prin actiunea sa pentru o cauza mare.

Idealul cavaleriei se poate perverti in directia puterii (Cavalerii teutoni), a bogatiei (Cavalerii Templieri), a irealitatii (Don Quijote de la Mancha). Atunci cavalerii se erijeaza in suverani, adica in aparatori ai propriului lor teritoriu, a propriei lor comori, a propriilor lor viziuni. Si, insusindu-si diferite bunuri, ajung la alienare.

Cavalerul apartine unei clase de luptatori. Cezar este cel care a desemnat prin termenul de cavaleri (equites) intreaga clasa razboinica a celtilor, opunandu-i clasei sacerdotale (druides) si, laolalta cu acestia din urma, plebei, lipsita de o viata politica, sociala sau religioasa recunoscuta. Termenul ales simbolizeaza cu exactitate natura si functia, insasi esenta paturii militare, a societatii celtice. Aceasta corespunde castei Kshattrya din India – casta razboinicilor.

Simbolul cavalerului se inscrie deci intr-un complex de lupta si coincide cu intentia de a spiritualiza lupta. Spiritualitatea se savarseste fie prin alegerea unei cauze superioare, fie prin nobletea mijloacelor folosite, fie prin admiterea cavalerului intr-o societate de elita, fie prin supunerea fata de un superior de exceptie caruia cavalerul vrea sa-i faca un juramant de credinta. Dorinta suprema a cavalerului, visul lui cel mai indragit este sa participe la o actiune importanta, cu un inalt caracter moral si intr-un sens sacra.

Cavaleria imprima un stil razboiului, la fel si dragostei si mortii. Dragostea este traita ca o lupta si razboiul ca o dragoste. Cavalerul se sacrifica si pentru una si pentru alta, pana la moarte. El lupta impotriva tuturor fortelor si formelor raului, inclusiv a institutiilor societatii atunci cand ele par sa violeze exigentele sale interioare.

Patronul cavalerilor este arhanghelul Mihail, care s-a ilustrat in lupta sa cu diavolul, pe care il doboara, si impotriva armatei raului, pe care o pune pe fuga. Imaginea sa cu casca pe cap, platosa pe piept si lance in mana este cea care obsedeaza mintile exaltate sau inimile generoase, doritoare sa se daruiasca pentru binele omenirii. Idealul cavaleresc pare sa nu poata fi despartit de o anume fervoare religioasa. Actul de bravura al sfantului arhanghel Mihail a fost cea dintai isprava si izbanda in lupta de cavaleri faptuita vreodata, de acolo a purces cavaleria, intocmita dupa chipul cetelor de ingeri si din jurul tronului celui de sus. Poetul spaniol Juan Manuel socoteste ca ar fi un fel de taina pe care o asemuieste cu botezul si cu nunta.

Cavalerul nu-i doar imaginea unui om in devenire. El este si o faptura dorita, in a carui inima duioasa si plina de curaj ravnesti sa-ti afli limanul linistii. Un exemplu de acest fel este batranul rege Merdran, care se arunca in bratele lui Gallad spunand: “Gallad, ostas al Domnului, cavaler adevarat a carui venire am asteptat-o atat de mult, imbratiseaza-ma si lasa-ma sa ma odihnesc la pieptul tau, ca sa-mi pot da sufletul in bratele tale; deoarece esti fara de prihana si mai curat decat oricare altul dintre cavaleri, precum floarea de crin, semn al neprihanirii, este mai alba decat orice alta floare. Esti crinul neprihanirii, trandafirul dreptatii, floarea virtutii, cea ca para focului, intrucat flacara Sfantului Duh arde in tine cu atata tarie”.

Adevaratul cavaler este acela care participa, asemeni lui Parsifal la cautarea Graalului si de la care lumea asteapta inalta hrana, hrana cereasca; este cel care prin toate aventurile vietii, te duce catre inima Palatului spiritului. Hranindu-se el insusi cu anafura, devine pentru ceilalti o intrupare a acesteia.

 

 

(Visited 203 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *