Atena – zeita intelepciunii

In religia si mitologia greaca, Pallas Atena este zeita intelepciunii, curajului, inspiratiei, civilizatiei, legii si ordinii, matematicii, puterii, strategiei, artelor si mestesugurilor. Minerva este corepondentul roman al zeitei. Atena insoteste intotdeauna eroii sau ii ajuta si este zeita spiritului eroic. Ea este patroana virgina a orasului Atena. Atenienii au construit Parthenonul de pe Acropole in cinstea ei. Adorarea Atenei ca patroana acestui oras pare sa vina din timpurile vechi si influenta ei a fost atat de puternica incat miturile arhaice au fost schimbate astfel incat sa faca fata schimbarilor culturale. Ca protectoare a orasului, ea s-a identificat cu el fiind adorata de multi greci din lumea antica.

Filosoful grec Platon a identificat-o pe Atena cu zeita egipteana Neith care era adorata in orasul Sais din Delta. Era zeita razboiului si a vanatorii inca dinaintea Egiptului predinastic. Martin Bernal a creat controversata teorie a unei Atena negre sugerand ca zeita si intregul cult legat de ea a fost “importat” din Egipt.

In Grecia clasica ea devine patroana filosofiei.

Ca si cea a fratelui ei Apollo, figura Atenei a evoluat mult in Antichitate si, in mod constant, in sensul unei spiritualizari. Doua dintre atributele ei simbolizeaza termenii acestei evolutii – sarpele si pasarea. Antica zeita a Marii Egee, ivita din cultele htoniene (sarpele), ea s-a inaltat la un loc dominant in cultele uraniene (pasarea): zeita fecunditatii si a intelepciunii; fecioara, ocrotitoare a copiilor; razboinica, inspiratoare a artistilor si fauritorilor pacii. Ea este, dupa cum spune Marie Deicourt, o foarte enigmatica persoana, acea, fara indoiala, din intreaga mitologie greceasca, a carei fiinta profunda ne ramane cea mai ascunsa. Aceasta, pentru ca imaginea ne-o faurim despre Atena condenseaza mai multe secole de istorie mitologica, traita cu cea mai mare intensitate.

Nasterea ei a fost ca o izbucnire de lumina asupra lumii, zorii unui nou univers, asemanator unei viziuni de Apocalips. Cu o lovitura de secure, facuta de el, Hefaistos, ne spune Pindar, o face sa tasneasca pe Atena din capul tatalui ei scotand un tipat puternic, iar Uranos se cutremura. ca si Glia-Muma. Aparitia ei a marcat o perturbare in istoria cosmosului si a omenirii. O ploaie de zapada de aur s-a raspandit deasupra orasului unde s-a nascut. Zapada si aur, puritate si bogatie, venind din cer cu o dubla functie, cea care fecundeaza ca o ploaie si care lumineaza ca soarele. Aceasta zapada de aur este de asemenea arta pe care o produce stiinta si care stie sa se inalte, tot mai frumoasa, fara sa recurga la inselaciune, adica la minciuna sau magie. Nu s-ar putea imagina o atmosfera mai luminoasa, asemanatoare aparitiei unei divinitati ivindu-se dintr-un munte sfant.

(Visited 428 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *