Eroii, adica personajele pozitive din povesti, pot fi oameni, fiinte fantastice sau chiar animale nazdravane. Nu conteaza daca ai sange nobil sau esti fiu de imparat, dar te ajuta, nu? Iata in cele ce urmeaza un top 10 al celor mai smechere personaje pozitive din basmele romanesti!
Cine sunt personajele pozitive din povestile romanesti?
Locul de seama pe care-l ocupa basmele in vastul spatiu folcloristic al poporului nostru se datoreaza in buna parte si alegerii maiestrite a personajelor pozitive, a virtutilor si faptelor laudabile ale acestora, care constituie dovada temeinica a unei ierarhii a valorilor extrem de bine structurata.
Evadand adesea din realitate pentru a patrunde in lumi fantastice in care orice este posibil, iubitorul basmelor are prilejul de a face cunostinta pe aceasta cale cu o gama larga de personaje ce cuceresc atat prin aspectul lor cat si prin calitatile pe care le detin in respectivul context narativ.
Dupa cum aprecia Marinela Pantazi in lucrarea sa intitulata „Numele personajelor din basmele populare romanesti” (2018), personajele pozitive din lumea basmelor romanesti au darul de „a aduce o pretioasa contributie la dezvoltarea proceselor de cunoastere, proceselor afective, la formarea trasaturilor de vointa si caracter si in general, la dezvoltarea personalitatii celor mici”.
Dar nici cei varstnici nu raman nerasplatiti intrucat „…exprimand intelepciunea si nazuintele poporului, necazurile si bucuriile sale, lupta cu fortele naturii, relatiile dintre oameni, basmele ne ajuta sa intelegem deseori complexitatea multor aspecte ale vietii”.
Ca o caracteristica aparte a personajelor pozitive regasite in basmele romanesti, se remarca insa tendinta de a le atribui nume asociate frecvent unei calitati aparte, unui dar special cu care sunt inzestrate si care le individualizeaza conferindu-le materialitate.
Trasatura superlativa atribuita personajului pozitiv variaza in functie de tipologie – de pilda pasarea fermecata este „maiastra”, zana e „cea buna”, Praslea este „voinic”, calul este „nazdravan” s.a.m.d. – astfel incat deja afland numele protagonistilor facem cunostinta nu numai cu personajul in sine, ci si cu simbolul care-i confera adanci semnificatii si/sau puteri mai mult sau mai putin iesite din comun.
10. Pasarea Maiastra
Deseori socotita de analisti drept o varianta a asa-numitei pasari „Phoenix”, regasita in mitologie (greaca, romana si chiar in miturile cosmogonice egiptene), Pasarea Maiastra din basmele populare romanesti pare sa fi fost totusi imprumutata din folclorul slav.
Ca prezenta pozitiva in depanarea firului narativ, intruchipeaza puterea si autoritatea unui spirit superior, in masura sa impuna respect si admiratie fara margini, sa asocieze zborul nazuintelor celor mai aprinse ale omului si sa-l desprinda in buna masura de planul material, asemanata fiind cu ingerii din ceruri.
9. Imparateasa Florilor
In traditia populara romaneasca, Imparateasa Florilor este denumirea atribuita deseori Sfintei Fecioare Maria, care confera fiecarei flori un simbol aparte.
In popor de pilda, Mana-Maicii-Domnului evoca momentul in care planta cataratoare a adapostit-o cand se ascundea de Irod, astfel incat Sfanta Maria i-a ingaduit sa devina tamaduitoare si parfumata, ciorchinii florilor de salcam simbolizeaza lacrimile fecioarei, iar Papucul Micii Domnului, o specie autohtona si extrem de rara de orhidee, care se regaseste doar pe teritoriul tarii noastre, protejata fiind prin decret regal inca din anul 1938, este un simbol al delicatetei, puritatii si generozitatii, deopotriva.
Nu este asadar de mirare ca atunci cand in basmul romanesc isi face aparitia Imparateasa Florilor, tot ceea ce se afla in imediata sa vecinatate capata o stralucire aparte si au loc evenimente din cele mai alese.
8. Calul Nazdravan
Calul Nazdravan isi are la randul sau o corespondenta in mitologia greaca, fiind asemanat cu Pegasul inaripat nascut din sangele Meduzei, care se sui la ceruri spre a-i sluji lui Zeus.
Calul Nazdravan din basmele romanesti poate insa si sa vorbeasca, goneste mai iute ca vantul si ca gandul si este in masura chiar si sa-i acorde calaretului sau sfaturi din cele mai intelepte, fiind inzestrat cu o inteligenta iesita din comun.
Interesant este insa un aspect original al acestui protagonist in folclorul romanesc si anume cel ce tine de hranirea acestuia cu jaratec si de posesia anumitor obiecte cu puteri magice precum „pieptanul fermecat”, „peria”, „gresia” si in anumite situatii, un „inel vrajit”, gata de a fi oferite in ajutor eroului sau eroinei ce calatoresc pe grumazul sau.
7. Sfantul Petre
In basmul romanesc, Sfantul Petre apare deseori „umbland pe pamant” sub infatisarea unui mosneag imbracat saracacios si sprijinit intr-un toiag, dar gata sa dea o mana de ajutor celor manati de ganduri bune sau dimpotriva, pedepsindu-i cu promptitudine pe cei rai.
Sfantul Petru da sfaturi intelepte, indruma eroii pe calea cea buna, ii avertizeaza in legatura cu posibilele consecinte negative ale unor decizii adoptate in pripa sau ii fereste pur si simplu „da nacaz” atunci cand socoteste el de cuviinta.
6. Ursitoarele
Ursitoarele intruchipeaza in imaginarul colectiv al poporului nostru, trei prezente feminine care isi fac aparitia la botez, in calitate de fiinte detinatoare de puteri supranaturale, ce decid soarta omului inca de la nasterea sa, asadar ziditoarele destinului: Torcatoarea, Depanatoarea si Curmatoarea.
Cele trei ursitoare nu sunt insa totdeauna „pozitive”, intrucat destinele pe care le tes pentru anumite personaje ies din matricea unei vieti fericite pe de o parte, iar pe de alta parte, indiferent de soarta lor, eroii in final sunt datori sa-si dea pana la urma ultima suflare intr-un mod sau altul.
5. Sfanta Duminica, Sfanta Miercuri si Sfanta Vineri
Sfanta Duminica, Sfanta Miercuri si Sfanta Vineri apar si ele deseori in basmul romanesc, indicand importanta unei anumite zile a saptamanii din perspectiva religioasa: duminca e sfanta ca fiind destinata rugaciunii, mersului la biserica si odihnei cucernice, miercurea si vinerea se tine post, iar in Vinerea Mare chiar, Sfanta pedepseste cu asprime pe cei ce nu respecta randuielile.
Toate cele trei sfinte, ca personaje pozitive de basm, povatuiesc cu intelepciune eroii la fapte bune, la alegeri socotite si nu de putine ori ii ajuta sa duca la bun sfarsit o anumita sarcina, pentru ca le citeste in suflet si le descopera in inimi virtuti bine placute lor.
4. Zana cea Buna
Este personajul care intruchipeaza perfectiunea feminina, detinand puteri magice, infatisare incantatoare si noblete sufleteasca deosebita, protejandu-i pe cei buni si drepti si actionand in opozitie cu personajele negative ale basmului.
Zana cea Buna inlesneste deseori evadarea din captivitate, potentiaza calitatile eroului sau eroinei care-i cer ajutor, vindeca, daruieste obiecte fermecate si nu in ultimul rand, calauzeste omul ratacit, indeplinind de fiecare data un rol stimulativ, benefic si salvator.
3. Praslea cel Voinic
Cel mai mic dintre cei trei feciori ai imparatului, este in mod surprinzator cel mai destoinic, reusind in misiunea de a pazi merele de aur din gradina tatalui sau si doborandu-l pe zmeul hotoman.
Cei doi frati mai mari ai sai il tradeaza insa si-l abandoneaza intr-o prapastie, din care Praslea reuseste cu greu sa se salveze, trecand printr-o multime de incercari dificile.
Praslea nu este doar „voinic” si destoinic, ci si curajos, chipes si perseverent, cucerind cea mai frumoasa fecioara pe care in final o ia de sotie, dupa ce imparatul ii pedepseste pe cei doi fii ai sai care uneltira impotriva fratelui lor cel mic.
Praslea cel Voinic se demonstreaza drept, cu inima buna si manat constant de bune intentii, spre deosebire de fratii sai egoisti, invidiosi si rai, dispusi chiar sa-l omoare pentru a dobandi ei gloria ce i se cuvenea de fapt acestuia.
2. Harap Alb
Fiul unui mare crai, chipes, generos, curajos si destoinic, Harap Alb se demonstreaza si ascultator, reusind ca prin urmarea povetelor tatalui sau sa depaseasca o multime de incercari extrem de dificile, dar confruntandu-se cu o situatie critica, uita de sfaturile intelepte ale parintelui sau si intrand in panica se abate de la calea cea dreapta, devenind o umila sluga.
Totusi, fondul sau caracterial este unul pozitiv, astfel incat izbuteste sa revina la statutul sau nobil dupa ce trece prin probe variate si complicate, dar care-l ajuta sa se maturizeze si sa inteleaga ca fusese pedepsit pentru neascultare, desi nu actionase din rautate, ci doar in virtutea unei naivitati si a unei inocente asociate varstei sale tinere.
1. Fat Frumos
Fat Frumos este insa cel ce se plaseaza in locul de frunte al clasamentului, ca personaj caracterizat de cele mai apreciate virtuti fecioresti – un model comportamental si fizic idealizat, catre care nazuiau prin traditie, inca din cele mai vechi timpuri, toti flacaii satelor.
El este cel ce reuseste sa iasa vesnic victorios din lupta cu Zmeul, cu Zgripturoaica sau cu Balaurii cei mai infricosatori, cucerind inima unei tinere fermecatoare, alaturi de care traieste fericit pana la adanci batraneti.
In general, Fat Frumos intruchipeaza prototipul omului de succes, cum s-ar putea spune in limbaj modern – o perspectiva care in ziua de azi se concretizeaza in buna masura prin „atingerea tuturor obiectivelor”, dar in lumea basmului romanesc, eroul este supus multor incercari dificile, din care iese schimbat, matur si intelept – consecinta a unei evidente cresteri in plan caracterial, dobandita dupa indelungi eforturi si sacrificii, fara sa fi obtinut ceva cu usurinta, oferit pe o tava de argint.
Asadar, dupa cum bine afirma o zicala plina de intelepciune, „respectul se castiga, nu se pretinde”, iar Fat Frumos este cel ce reuseste sa demonstreze cu prisosinta ca in clasamentul personajelor pozitive din basmele romanesti isi merita pe buna dreptate cea mai inalta treapta a podiumului premiatilor.
Bibliografie:
- Barlea, Ovidiu – „Istoria folcloristicii romanesti”, 1974;
- Gutanu, Nicolae – „Dictionar enciclopedic ilustrat”, 1999;
- Rotaru, Valentina – „Basmul Romanesc cult: antoligie comentata”, 2001;
- Georgiu, Grigore – „Istoria culturii romane moderne”, 2002;
- Datcu, Ioan – „Repere in etnologia romaneasca”, 2002;
- Cioanca, Cristian – „Metamorfozele eroului din basmul fantastic romanesc”, 2016;
- Pantazi, Marinela – „Numele personajelor din basmele populare romanesti”, 2018.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.