Top 10 personaje de basm romanesc

Personajele basmelor populare romanesti coboara din timpuri uitate, inventati sau imprumutati, ei fac parte din viata rurala si din traditiile vechiului sat romanesc.

Misiunea de a intocmi un top al celor mai populare zece personaje desprinse din aceasta categorie nu este tocmai usoara – ar putea fi chiar extinsa analiza intr-un spectru mult mai larg: personaje pozitive, personaje negative, personaje ancorate in lumea animalelor, personaje cu caracter duplicitar, personaje monstruoase carora li se atribuie abilitati umane – dar in acest mod lista ar putea deveni mult prea complexa. Tocmai de aceea vom continua aceasta lista cu altele asemanatoare.

Luand in calcul pe de o parte frecventa cu care regasim un anumit prototip de personaj in basmul romanesc in general, dar tinand cont si de importanta rolului care-i este atribuit acestuia, s-ar putea intocmi un clasament mai mult sau mai putin elastic in acest context.

Ne vom limita asadar in cele ce urmeaza la prezentarea unui Top 10 care lasa portile larg deschise oricaror propuneri avansate ulterior de pasionatii genului si nu numai, cu precizarea ca pozitia ocupata de fiecare personaj inclus in acest top poate suferi variatii, in functie de preferintele lectorilor:

Locul 10: Imparatul cel „colorat”

Probabil ca este unicul top in care un imparat se poate plasa pe ultimul loc, dar fie ca este vorba despre Imparatul Rosu, Imparatul Verde, Galben-Imparat, Purpura-Imparat, Imparatul Alb sau Imparatul Negru, in basmul popular romanesc, indiferent de culoare, acestuia ii revine un rol nu tocmai central.

Il regasim frecvent in introducere, ca tata al unei fiice/fiu sau al mai multor fii de la care se porneste cu depanarea firului narativ, sau pur si simplu ca autoritate ce stapaneste tinutul in care se desfasoara evenimentele istorisite si foarte rar ca personaj principal.

Interesanta este insa atribuirea unei culori specifice Imparatului, uneori asociata straielor sale (mantiile purpurii sau rosii fiind deseori prezente in tinuta suveranilor), iar alteori pur si simplu „acordata din oficiu”, desi se presupune ca galbenul ar fi asociat aurului si bogatiilor detinute in vistieriile doldora de averi ale „Imparatului Galben” de pilda.

Locul 9: Prostul si istetul satului

Iata si un loc ce ar putea fi ocupat de doua personaje concomitent: prostul si istetul satului – ca figuri ce sunt deseori inspirate din intamplari care au avut loc cu adevarat, chiar daca ulterior acestea sunt impodobite cu broderia fantezista a folcloristicii populare romanesti.

E suficient sa amintim in acest context duetul Pacala si Tandala pentru a ne forma deja o idee in legatura cu ispravile lor si cu profilul comportamental ce le este asociat.

Se spune ca orice sat isi are propriul personaj ce exceleaza in prostie, asadar nu este de mirare ca basmul romanesc a atras in vartejul sau narativ si o astfel de sursa de inspiratie care se demonstreaza din pacate cu adevarat inepuizabila (ceea ce nu se poate spune si in legatura cu istetul satului, care nu este la fel de prezent in peisaj).

Locul 8: Baba cea hidoasa sau vrajitoarea cea rea

Daca cineva se intraba cum este oare posibil ca o baba hidoasa sau o vrajitoare rea sa reuseasca sa cucereasca un prestigios loc 8 intr-un top-ten, ei bine acest lucru e cu putinta doar in contextul panopliei personajelor de basm romanesc.

Aici regasim Baba-Harca, Baba-Chioara, Cotoroanta, Muma Padurii, Muma Zmeilor, Vrajitoarea cea Rea si alte asemenea prezente feminine cu rol negativ, care isi pun totusi o importanta amprenta pe deznodamantul basmului, desi rareori reusec sa dobandeasca vreo izbanda semnificativa.

Locul 7: Vulpea cea sireata – hotomana regnului animal

vulpea animal simbol

Intruchipare a sireteniei si oportunismului, vulpea este cea mai des intalnita protagonista a basmelor romanesti atunci cand in miezul actiunii se plaseaza o vietuitoare apartinand regnului animal, caruia i se atribuie calitati si/sau defecte omenesti.

Coana Vulpe” reuseste sa se descurce iesind basma curata din orice imprejurare, in timp ce alte animale ce-i ies in cale raman cu buzele umflate, demonstrandu-se prostanace sau pur si simplu inzestrate cu o naivitate exagerata.

In ciuda faptului ca este infatisata drept un element negativ in mai toate istoriile relatate, pungasaoica tinde sa cucereasca lectorii de toate varstele pentru ca izbuteste sa obtina de fiecare data ceea ce-si propune – o abilitate de invidiat de altfel, care in vremurile moderne se plaseaza pe podiumul celor mai apreciate dotari in context concurential.

Locul 6: Lupul cel rau – spaima padurilor

Si lupul cel rau este des intalnit in basmul romanesc, dar spre deosebire de cumatra vulpe, el nu reuseste sa cucereasca vreun strop de admiratie.

Ppe de o parte execeleaza prin cruzime si brutalitate, iar pe de alta parte i se aplica patalamaua absolutei neindurari, dublate de prezenta unei metehne incurabile: placerea de a face rau fara nici un temei.

In general sfarseste prin a fi pus pe fuga sau chiar prin a fi omorat, dar in anumite basme continua la nesfarsit sa reprezinte o amenintare pentru om, pentru gospodaria acestuia si pentru celelalte animale ale padurii, deopotriva.

Locul 5: Spiridusul malefic si/sau Scaraoschi in persoana

Tot in rolul de personaj negativ regasim deseori in basmele romanesti si personajul care indeplineste rolul „spiridusului” fie el numit „Statu-Palma-Barba-Cot” sau chiar diavolul in persoana, imprumutand infatisari din cele mai bizare.

De regula insa este vorba despre un pitic rautacios care devine adversarul eroului principal, incercand sa-l corupa, sa-l deruteze sau sa-l rapuna in mod direct, iar cand nu reuseste, se straduieste in fel si chip sa-l indrepte pe „calea cea rea”, impiedicandu-l din rasputeri sa-si duca la bun sfarsit misiunea nobila pe care si-a asumat-o, oricare ar fi aceasta din urma.

Locul 4: Zana Zanelor – intruchiparea perfectiunii feminine

Iata un nou paradox: Zana Zanelor plasata pe locul patru! Fiind vorba despre un personaj femonin care in imaginarul colectiv intruchipeaza frumusetea desavarsita, bunatatea, pozitivitatea, intelepciunea si toate celelate virtuti atribuite vreodata de om unei fiinte atat de gratioase, e intrucatva surpinzator faptul ca nu se afla pe podiumul medaliatilor.

Acest lucru se datoreaza insa faptului ca Zana Zanelor apare in basmul romanesc mai degraba ca drept personaj adiacent si nu ca protagonista plasata in miezul evenimentelor.

Aparitia sa are darul de a potentia calitatile personajelor principale, de a veni in ajutorul celor buni aflati in situatii critice, fie cu un sfat, cu o sugestie sau chiar cu anumite obiecte miraculoase, in masura sa le asigure succesul intr-o anumita „mission impossible”.

Locul 3: Zmeul Zmeilor – intruchiparea raului

Daca Zmeul Zmeilor ocupa locul trei in top, surclasand-o chiar si pe Zana Zanelor, este doar pentru ca in basmul romanesc este extrem de des intalnit: orice isprava a lui Fat-Frumos isi are in opozitie o actiune a Zmeului.

Personaj negativ prin excelenta, Zmeul Zmeilor personifica rautatea si brutalitatea la fel ca si lupul, dar intr-o proiectie fantezista de proportii uriase, cu o infatisare hidoasa, inspaimantatoare, asa cum se cuvine sa fie infatisat un monstru menit sa impuna respect.

Din acest punct de vedere, basmul romanesc nu duce lipsa de epitete, Zmeul Zmeilor fiind descris in cele mai sumbre culori, de multe ori fiind confundat cu o ruda a sa apropiata – Balaurul.

Spre deosebire de Zmeul Zmeilor insa, care arunca flacari prin nari si care salasuieste in munti, in paduri sau in anumite grote ale caror incaperi tainice ce se ascund in strafundurile pamantului, Balaurul iese si din ape, din lacuri fara fund, din mare sau… din nori, asadar este asociat frecvent si elementului apa.

Locul 2: Ileana Cosanzeana

 

Ileana Cosanzeana este fara indoiala cea mai incantatoare prezenta feminina din basmul romanesc, zugravita fiind de regula ca fiind o tanara incantatoare, cu cosite lungi, de un blond luminos, ce incadreaza un chip angelic, fermecator.

Infatisarea sa atat de placuta atrage insa interesul personajelor negative, transformand-o intr-un subiect vulnerabil – Zmeul, Baba Cloanta, Imparatul cel Rau sau orice alt nume ar imprumuta personajul negativ – cazand victima uneltirilor lor intr-un fel sau altul si asteptand sa fie salvata de cel ce intruchipeaza spiritul cavaleresc desavarsit: Fat Frumos.

Locul 1: Fat Fumos

Iata dar cum se ajunge si la primul loc in clasament, gratie delicatetei si vulnerabilitatii unei gratioase eroine – Fat Frumos este eroul pozitiv incontestabil al basmului traditional romanesc.

Inzestrat cu temeritate, chipes, intreprinzator si pus pe fapte mari, Fat Frumos constituie modelul de cavalerism in straie folclorice autohtone – prototipul eroului pozitiv, destinat sa invinga raul sub toate formele lui, conducand firul narativ al basmului catre un deznodamant fericit.

Nu de putine ori, Fat Frumos este inzestrat si cu anumite calitati fantastice – „crestea intr-un an cat altii in zece” sau „era mai iute de picior decat iepurele si mai istet decat vulpea cea sireata” – reusind sa atinga obiective pe care nici un alt predecesor al sau le-a cucerit.

Desigur, Fat Frumos nu s-ar bucura nicidecum de un atat de rasunator succes daca nu s-ar raporta la randul sau personajelor negative si nici nu ar capata un portret atat de fascinant si de cuceritor daca nu ar fi asociat frumoasei sale, Ileana Cosanzeana.

Dar asta este o alta poveste, un basm romanesc ancorat intr-un univers al complicatelor tesaturi de intrigi si evenimente mai mult sau mai putin fantastice, pe care ne-am obisnuit sa le savuram inca din copilarie si al caror farmec continua sa ne imbogateasca viata pe masura trecerii anilor, pana la varste de batranete…

Bibliografie:

  1. Oprisan, I. – „Basme fantastice romanesti”, 2009;
  2. Barlea, Ovidiu – „Istoria folcloristicii romanesti”, 1974;
  3. Andrei, Alexandru – „Valori etice in basmul fantastic romanesc”, 1979;
  4. Fochi, Adrian – „Valori ale culturii populare romanesti”, Vol. II, 1987;
  5. Caraman, Petru – „Studii de folclor”, Vol. I, 1987;
  6. Rotaru, Valentina – „Basmul Romanesc cult: antoligie comentata”, 2001.

 

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 3,129 times, 1 visits today)

1 thought on “Top 10 personaje de basm romanesc”

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.