Faimos pentru statiunile sale balneoclimaterice si pentru izvoarele minerale binefacatoare care-i scalda plaiurile, judetul Covasna constituie o propunere cat se poate de interesanta pentru organizarea de vacante sau pur si simplu pentru petrecerea unui weekend de neuitat.
Desi are doar trei orase, judetul Covasna benefiaza de un relief destul de variat, de la campii scaldate de apele raurilor Olt, Siret si Raul Negru, la dealuri submontane presarate din loc in loc cu lacuri si versanti muntosi care-l inconjoara ca un brau impadurit cu conifere, avand spre centru Muntii Bodocului, cu inaltimi de peste 1200 de metri.
Astfel, potentialul sau turistic face ca judetul Covasna sa se inscrie printre cele mai valoroase zone din Podisul Transilvaniei, cu arii peisagistice de un pitoresc fara seaman, trasee incantatoare pentru drumetii si nu in ultimul rand, statiuni balneoclimaterice de exceptie, precum Baile Malnas, Biborteni, Baile Sugas, Balvanyos, Covasna, Ozunca-Bai sau Valcele.
Dar chiar si in afara acestora, panoplia sa cu destinatii interesante este cat se poate de incarcata, zece din perlele acesteia alcatuind o diadema de propuneri pe care v-o prezentam in cele ce urmeaza:
- Castelul Apor de la Turia
Se afla intr-o oaza de liniste, la Turia, departe de dinamicile efervescente ale oraselor, rezervand calatorului surpriza unui exemplu de resedinta istorica secuiasca, inzestrata cu putine decoratiuni, reprezentativa pentru tipologia de proprietati ctitorite pe aceste meleaguri de catre familiile nobiliare de odinioara.
Castelul Apor este o cladire cu o poveste aparte, ce debuteaza inca din secolul al XVI-lea, cand era doar o curie modesta, cu numai trei incaperi, pentru ca ulterior sa fie intarita, extinsa si inscrisa pe o curba de prosperitate fara precedent, de catre Apor Istvan – sustinator de incredere al familiei Habsburgice si trezorier al Transilvaniei intregi.
„Importanta acestei cladiri, in aparenta modesta, tipica pentru zonele secuiesti, consta in unicitatea spatiului interior, coplesitor prin maiestria frescelor si a tavanelor din lemn sculptat care dateaza din perioada Renasterii transilvanene”, se remarca intr-o descriere detaliata a castelului.
De remarcat boltile arcuite cu rol de acoperamat al incaperilor, marcate de penetratii si picturi murale, precum si porticul de la intrare, cu coloane puternice, regasite si la nivelul terasei laterale.
- Centrul istoric din Targu Secuiesc
Cu o forma ovala, Centrul Istoric din Targu Secuiesc este renumit la nivel european pentru aspectul sau unic, conferit de cele 73 de stradute ce pornesc dinspre punctul zero al orasului precum razele soarelui, pentru a se infunda la distante varianile de acesta.
Centrul coincide cu unica piata a orasului – Piata Gabor Aron – maiorul de artilerie a carui statuie se ridica semeata intr-un careu incojurat de verdele ornamental al unui plan peisagistic foarte bine intretinut.
Atestat documentar inca din anul 1407, cand se numara printre cele mai importante asezari mestesugaresti ale secuimii, Targu Secuiesc pastreaza azi putine din casele vechi ale Pietei, intrucat la cumpana secolelor XVIII-XIX, multe au fost mistuite de flacarile unui mare incendiu.
Orasul a reusit sa pastreze insa structura urbanistica originala a targurilor mestesugaresti din trecut, ceea ce-i confera o caracteristica pe care o mai impartasesc doar anumite zone transilvanene din Odorheiul Secuiesc si din Targu Mures.
- Muzeul Breslelor si Muzeul Farmaceutic
Cei ce ajung insa la Targu Secuiesc nu pot sa rateze ocazia de a vizita Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze Laszlo”, care gazduieste expozitii semnificative pentru noua din cele unsprezece meserii care au condus la organizarea initiala in bresle.
Partea interesanta a este legata de faptul ca fiecare exponat detine o proprie poveste, pe firul careia vizitatorul ajunge sa cunoasca fie si in mica parte, atelierele de demult ale palarierilor, tamplarilor, croitorilor, macelarilor sau turtarilor.
Tot la Targu Secuiesc poate fi vizitat si Muzeul Farmaceutic, gazduit de „Casa Finta”, expunand materiale, obiecte de mobiler si aparatura donate de catre medicul primar Dr. Boga Oliver, alaturi de alte elemente – documente, fotografii si diferite obiecte specifice provenite din alte surse sau donatii.
- Manastirea Minoritilor
Minoritii ajunsi in Transilvania faceau parte din ramura cea mai veche a Ordinului Franciscan intemeiat de sfantul Francesco d’Assisi in 1209 – din zestrea lor de edificii se mai regasesc azi doar cateva manastiri in aceasta regiune, respectiv una la Cluj, una la Lugoj si cea de la Targu Secuiesc.
Aceasta din urma a fost ridicata in anul 1740 in stil baroc, pentru ca ulterior, in anul 1828, sa i se adauge o noua aripa, cea dinspre strada, care uneste cladirea de biserica Romano-Catolica Sfanta Treime.
Cu toate ca lacasul se afla intr-un grad avansat de deteriorare, impozanta sa poarta baroca dezvaluie robustetea si frumusetea manastirii de odinioara, cladita dupa tipicul planurilor folosite de franciscani pentru acest gen de structuri impunatoare.
- Balta Dracului
Facand parte din categoria vulcanilor noroiosi, Balta Dracului se afla chiar in centrul orasului Covasna si constituie o atractie turistica ce reuseste sa imbine placutul cu utilul, intrucat gratie emanatiilor de dioxid de carbon si sulf de la nivelul acesteia, se poate beneficia de sedinte terapeutice in cadrul unor mofete special amenajate, indeosebi pentru tratarea anumitor afectiuni ale aparatului cardiovascular.
Potrivit teoriilor formulate de specialisti, fenomenul de la Balta Dracului reprezinta o manifestare naturala de tip eruptiv care a putut fi observata in repetate randuri de-a lungul istoriei la nivelul marii falii ce traverseaza Carpatii Orientali.
Dar modul in care apa minerala izvorata aici din maruntaiele pamantului se amesteca, iesind spre suprafata, cu apa panzei freatice, formand la gura de evacuare un vartej mentinut de gaze intr-o continua bolboroseala, este o curiozitate a naturii ce a devenit intrucatva emblematica pentru intregul oras.
- Dealul Ciocasului – Dealul Vitelului
Este o rezervatie naturala de tip mixt, care se intinde pe o suprafata de peste 950 de hectare, partial in judetul Covasna, partial in judetul Brasov, detinand paduri, pajisti si pasuni ce gazduiesc o varietate mare de flora si fauna, cu diferite specii protejate prin lege.
Zona este bogata in arbusti cu fructe de padure dupa care se dau in vant o multime de animale cu habitat natural de tip forestier, dar acestea sunt dublate si de alte specii – fie ele mamifere, pasari, reptile, amfibieni sau insecte care se afla pe lista rosie a Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Padurile sunt populate de lupi cenusii, cerbi si caprioare, mistreti, vulpi si viezuri, iar vazduhul este strabatut in zbor de berze negre, porumbei gulerati, macelandri, muscari, cinteze si multe alte tipuri de pasari.
Pajistile sunt la randul lor imbogatite de inflorescentele pretioase ale stanjeneilor salbatici, ruscutelor de primavara, garofitelor de stepa si a variate specii de cimbrisor, pentru a enumera numai cateva din podoabele coloristice ale zonei in anotimpul cald.
- Mestecanisul de la Reci si Baltile de la Ozun-Santionlunca
Este la randul sau o intinsa arie protejata din judetul Covasna, ce inglobeaza o enorma varietate de elemente geologice, faunistice si vegetale, de o frumusete rara.
Rezervatia este faimoasa pentru incantatoarea sa padure de mesteceni, pentru zonele cu mlastini, dar si pentru o carcateristica unica a substratului geologic compus din nisipuri aluviale, care formeaza din loc in loc veritabile dune de culoare rosiatica, ce pot atinge chiar si inaltime de pana la sase metri.
„Biodiversitatea acestei arii protejate este data de cele sapte tipuri de habitate existente, cu lacuri si mlastini eutrofe, paduri si pajisti aluviale, comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile si multiple cursuri de apa”, ne dezvaluie descrierea detaliata a rezervatiei intr-un material publicat la nivelul portalului „Romania Salbatica”.
Zona ofera turistilor trasee mai blande sau mai aventuroase, pentru plimbari pe jos, cu bicicleta sau calare, intampinandu-si oaspetii in plina primavara cu splendide pajisti presarate cu diditei si lalele pestrite.
- Castelul Daniel din Talisoara
Este unul din putinele conace de pe teritoriul judetului Covasna care si-a pastrat peste decenii linia impunatoare de odinioara, oferind si azi gazduire turistilor ce iubesc natura, istoria locului si aura nobila si misterioasa a trecutului secuiesc de pe aceste plaiuri.
Incaperile castelului sunt cu adevarat splendide prin simplitatea interioarelor care conserva in exclusivitate acele elemente cu parfum centenar, aflate in componenta arhitecturala a conacelor de prin partea locului: tavanele boltite, lemnul, zidurile masive si picturile murale.
In imediata sa apropiere, oaspetii se pot relaxa la SPA, pot vizita imprejurimile in caleasca trasa de cai si nu in ultimul rand, au privilegiul de a gusta din delicatesurile secuiesti preparate dupa retetele din batrani de mainile pricepute ale celor mai experimentati bucatari.
- Cheile Varghisului si pesterile din chei
Fac parte din rezervatia cu acelasi nume, strabatuta de valea raului Varghisu, care izvoraste din Muntii Harghitei, prezentand un interesant sector de ingustare la nivel de straturi calcaroase jurasice, cu spectaculoase prezente de fenomene exocarstice si endocarstice.
De-o parte si de alta a cursului raului se regasesc pesteri ce impestriteaza versantii, cea mai reprezentativa dintre acestea fiind cunoscuta sub numele de Pestera Orban Balazs, dupa numele sriitorului, istoricului si etnografului harghitean, nascut la Polonita, dintr-o familie de secui.
In zona pot fi admirate insa nu numai frumusetile naturale ale rezervatiei propriuzise, ci exista posibilitatea de a descoperi si alte obiective de interes turistic, cum ar fi de pilda Cetatea Dacica de la Meresti, Biserica de lemn din Varghis sau Tivonul Luci – o mlastina la nivelul careia se regaseste o specie rara de planta insectofaga: „roua cerului”.
- Turbaria Ruginosu
In comuna Zagon din Muntii Bretcului, se afla o arie la nivelul carora mlastinile turboase alterneaza cu padurile de conifere si mixte, pajisti si pasuni, toate acestea favorizand de-a lungul timpului dezvoltarea a trei tipuri de habitate, ospitaliere pentru o mare varietate de plante si animale.
Cele mai fascinante elemente regasite aici fac parte din categoria plantelor de turbarie protejate prin lege, printre acestea numarandu-se curechii de munte, omagul vanat, arnica, ruginarea, bradisorul si pedicuta.
In imediata vecinatate a acestei rezervatii naturale se regasesc si alte monumente sau atractii turistice interesante, dintre care amintim conacul „Mikes Szentkereszty” din Zagon, Cazinoul de la Comandau sau situl arheologic „Cetatea Zanelor” – una din cele mai bine pastrate cetati dacice dinafara Muntilor Orastiei, construita in secolul al II-lea i.e.n..
Bibliografie:
- Stahl, Henri – „Covasna”, 1924;
- Pisota, Ion, Mihai, Elena & Iovanescu, Maria – „Judetul Covasna”, 1975;
- Sirbu, Gheorghe & Pop, Silviu – „Covasna: ghid turistic al judetului Covasna”, 1977;
- Rosner, Herman – „Covasna”, 1978;
- Algasovschi, Alexandru – „Covasna: monografie”, 1980;
- Botond, Bartok & Cavruc, Valeriu – „Repertoriul arheologic al Judetului Covasna”, 1998.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.