Cele mai renumite obiective turistice de pe plaiurile bacauane sunt asociate indeosebi categoriei lacasurilor de cult sau reperelor muzeistice aflate la nivelul resedintei de judet, dar dincolo de granitele acesteia, meleagurile acestei zone gazduiesc multe alte atractii mai putin cunoscute.
Cei ce doresc sa strabata cararile acestor plaiuri in cautare de alte locuri demne de a fi vizitate si admirate in afara celebrelor manastiri sau a nu mai putin faimoasei statiuni Slanic Moldova, au la dispozitie o multime de alternative.
Dintre acestea, vom insirui in cele ce urmeaza zece propuneri care nadajduim sa-si castige un binemeritat loc in lista itinerariilor celor interesati in astfel de calatorii de vacanta:
- Salina Drumul Sarii – Targu Ocna
Imbinand placutul cu utilul, se poate calatori pe valea Trotusului, cu obiectivul de a vizita Salina Drumul Sarii, de la Targu Ocna – un veritabil oras ascuns in adancuri, cu spectculoase labirinturi de galerii scufundate, amenajate pentru a asigura momente de relaxare si divertisment deopotriva, dar si pentru a se dedica meditatiei, rugaciunii sau pur si simplu pentru a fare shopping.
In mina de sare se regasesc pana si spatii de joaca pentru copii, un cabinet medical, un bufet cu terasa, terenuri de mini-fotbal, baschet sau tenis handbal, mese de ping-pong si de biliard si spatii destinate exercitiilor fizice de tot felul.
Dar unul din cele mai atragatoare puncte ale salinei este cel in care poate fi admirata cascada cu apa sarata si lacul format din revarsarea acesteia – un fenomen de o frumusete aparte, pentru care merita din plin popasul la Targu Ocna.
- Castelul Rosu – Lilieci
Localitatea Lilieci se afla pe malul drept al Bistritei, in vecinatatea nordica a orasului Bacau si gazduieste o atractie aparte, reprezentata de un edificiu cunoscut sub denumirea de „Castelul Rosu”, din pricina materialului din care a fost construit: o caramida rosiatica ale carei proprietati coloristice nu s-au alterat de-a lungul timpului.
Castelul se afla in incinta Parcului Dendrologic al asezarii – un spatiu verde ideat de Christian Adof in 1880, care a fost ulterior imbogatit cu o multime de alte specii de plante si arbori care inconjoara cladirea impozanta ce apartinea odinioara vistiernicului Costache Pascanu.
Castelul Rosu a fost construit in perioada 1864-1866 si constituie un reper arhitectural impresionant pentru meleagurile bacauane, cu ferestrele sale boltite, balcoanele ornamentate in stil baroc si decoratiunile pilastrilor sai impozanti si a turnului de supraveghere cu arcade si sculpturi de un mestesug cu totul si cu totul deosebit.
- Palatul Stirbei – Darmanesti
Se afla la circa 3 kilometri de Darmanesti, pe un platou situat la o altitudine de aproximativ 600 de metri si a fost ctitorit de catre printul Gheorghe Stirbei si Elisabeta Baleanu cu scop de resedinta familiala spre sfarsitul secolului al XIX-lea – inceputul secolului XX.
Palatul detine o ampla arie verde pe post de parc, ce se continua cu padurea naturala ale carei trasee conduc catre colinele muntelui Nemira.
Construit pe baza proiectelor arhitecturale realizate de Nicolae Ghika Didesti, palatul prezinta patru nivele si o terasa de acces semicirculara, cu scari ample si ziduri masive din piatra.
- Lacul Poiana Uzului
Pe cursul inferior al apelor raului Uz se regaseste un lac de acumulare antropic, avand o arie de peste 330 de hectare, cu un baraj inalt de circa 80 de metri si o lungime de peste 500 de metri.
Lacul nu este foarte cunoscut amatorilor de drumetii, dar frumusetea lui este cu totul si cu totul deosebita, iar istoria legata de nasterea acestuia dezvaluie o drama cu adevarat cutremuratoare: localnicii mai varstnici isi amintesc de povestirile potrivit carora cu peste un secol in urma, pe fundul actualului lac exista o asezare denumita Poiana.
Din motive misterioase, satul ar fi fost mistuit de flacari, iar cele peste 200 de familii care-l locuiau au ramas pe drumuri, cerand sprijin faimoasei familii Stirbei pentru a-si intemeia o asezare noua, intrucat satul distrus se afla pe unul din domeniile stirbeiene.
La vremea respectiva, membrii familiei Stirbei detineau o importanta exploatare de pertrol si gaze in zona, astfel incat a propus tinerilor dispusi sa-si intemeieze o familie dupa incendiu, sa fie improprietariti cu teren, iar in schimb acestia sa pazeasca exploatarea de hoti.
Gurile rele sustin ca Stirbeii ar fi incendiat pe ascuns cu buna stiinta satul, pentru ca sub vatra acestuia s-ar fi aflat enorme zacaminte de aur si alte minerale pretioase pe care intentionau sa le exploateze, dar odata cu demararea proiectului construirii barajului, toate aceste bogatii au sfarsit in adancurile lacului de acumulare, unde zac si in ziua de azi.
Casele de vacanta si pensiunile din zona isi deschid larg portile in toate cele patru anotimpuri ale anului, iar peisajul din jurul lacului ofera privelisti cu adevarat de neuitat.
- Rezervatia naturala Nemira
Arie protejata de interes national, rezervatia Nemira constituie un colt salbatic de natura ce se intinde pe o suprafata de peste 3400 de hectare, la nivelul careia se regasesc bogate paduri de conifere si numeroase specii de flori rare, ocrotite prin lege.
Turismul ecologic este infloritor la randul sau in aceasta zona, calatorii putandu-se bucura dsi de apele zglobii ale Barzautei, pline de pastravi, de padurea care rasuna toamna de boncanitul cerbilor si de admirarea „sclipetilor” – flori care se regasesc in exclusivitate pe aceste meleaguri, cunoscute fiind si sub denumirea populara de „ochii soricelului”.
Biodiversitatea specifica acestei rezervatii naturale este cu adevarat uimitoare, oferind loc de tihna pentru numeroase specii de vietuitoare – de la pasari la mamifere si de la reptile la amfibieni, pesti sau insecte deosebite.
- Lacul Lilieci
Se regaseste pe teritoriul a doua comune – Itesti si Hemeius – acoperind o arie de aproximativ 250 de hectare si facand parte din patrimoniu rezervatiei avifaunistice care-i poarta numele.
Lacul este faimos indeosebi pentru multitudinea speciilor de pasari aflate pe cale de disparitie, care au dobandit in aceasta zona un habitaclu protejat, in masura sa le asigure perpetuarea: rata motata salbatica, micul cormoran, acvila codalb si alte astfel de zburatoare rare, dupa care se dau in vant amatorii de birdwatching, naturalistii si cercetatorii, deopotriva.
Lacul Lilieci ofera insa zone splendide si pentru pasionatii de pescuit, liniste si relaxare in mijlocul naturii, intr-un cadru desprins parca din povesti.
- Palatul Ghika – Comanesti
Fosta resedinta de vara a boierului Ghika, palatul din Comanesti adaposteste 22 de sali largi, amplasate pe doua nivele, conform planurilor arhitecturale eclectice ce amprentau cultura europeana spre sfarsitul secolului al XIX-lea, realizate fiind de insusi Albert Galleron, care a semnat de altfel si proiectul Ateneului Roman din Bucuresti.
Edificiul se regaseste in inima unei gradini nu mai putin deosebite, socotita fiind la vremea respectiva drept una din cele mai frumoase din intreaga tara si mandrindu-se cu cele doua orangerii ale sale, alaturate serelor cultivate cu plante exotice si stropite de apele unor cascade, havuzuri si canaluripe de-al lungul carora se puteau organiza pana si plimbari cu barca.
Din pacate, dupa 1946 parcul si-a pierdut splendoarea iar in prezent Palatul Ghika a devenit gazda a Muzeului de Etnografie si Arta „Dimitrie N. Ghika-Comanesti”, in incinta caruia se regasesc colectii etnografice apartinand microzonei Trotusului de munte, dar si lucrari de pictura contemporana romanesca.
- Asezarea fortificata de pe dealul Titelca
Dateaza inca din epoca bronzului mijlociu se se regaseste la nivelul vetrei fostului sat Mandrisca, descoperirile arheologice locale aducand in prim-plan dovezi ale existentei a trei straturi de locuire si a unei necropole apartinand culturii Monteoru.
Sapaturile arheologice au dezvaluit aici un bogat si interesant material de studiat, incluzand unelte din os, nuclee de silex, toporisti din piatra si sapaligi de corn, dar si vase din ceramica intregi, cu ornamente si incizii.
Cele mai interesante obiecte sunt reunite insa in colectia de arta plastica antropomorfa, cuprinzand circa douazeci de figurine intregi sau fragmentate, un scaunel de cult si cateva figurine zoomorfe specifice asezarilor precucuteniene.
- Conacul Rosetti-Tescanu din beresti Tazlau
Este faimos indeosebi pentru povestea de dragoste dintre George Enescu si Maruca Cantacuzino, care s-a aflat la originea splendidei opere Oedip, semnate de marele nostru compozitor.
Conacul face parte de altfel din ansamblul muzeal „George Enescu” si pastreaza si in prezent in totalitate mobilierul de odinioara care a apartinut compozitorului si sotiei acestuia.
Parcul ce-l inconjoara confera edificiului linistea si armonia unui loc special, in care inspiratia enesciana a zamislit o veritabila nestemata pe portativ – un spatiu cultural aparte, in care Enescu ar fi dorit sa-si doarma somnul de veci, dar care a fost donat statului in momentul instaurarii regimului comunist.
In prezent la conac se organizeaza si evenimente deosebite si intalniri de creatie plastica, desi cladirea principala ar avea nevoie de ceva lucrari de restaurare.
- Cazinoul din Slanic Moldova
Am plasat cu buna stiinta pe acest loc Cazinoul din Slanic Moldova, intrucat reprezinta un obiectiv al carui nume sugereaza mai degraba un loc de distractie pentru cei pasionati de jocul de noroc, dar cladirea in sine detine un trecut istoric deosebit de interesant, pentru care merita privita cu un ochi atent.
Este vorba despre un monument istoric datand din 1894, din timpul domniei regelui Carol I, proiectat in stil Art Nouveau, atat neorenascentist cat si neoromanesc, de catre arhitectul George Sterian, cu o suprafata construita de 1847 mp.
Edificiul este structurat pe doua nivele, dispunand de doua turnuri impozante si pavilioane-terasa, cu decoratiuni sculptate in lemn, de un rafinament aparte, insotite de panouri ornamentale din piatra.
Parerile specialistilor sunt impartite in privinta unei chestiuni ce vizeaza cronologia constructiilor de acest tip, o buna parte din acestia sustinand ca acesta ar fi primul cazinou romanesc si cel de-al cincilea de pe intreg Batranul Continent.
Bibliografie:
- Popescu-Tintesti, D. Ch. – „Calauza tuturor drumurilor din Romania (Muntenia, Moldova si Dobrogea) cu o harta a Romaniei si un index alfabetic al comunelor”, 1912;
- Antonescu, Eugenia – „Muzeul de Arta din Bacau”, 1969;
- Lupu, N.N., Vacarasu, Iulia & Brandus, C. – „Judetul Bacau”, 1972;
- Ichim, Dorinel – „Zona etnografica Bacau”, 1987;
- Opris, Ioan – „Muzee si colectii din Romania: mica enciclopedie”, 2002.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.