Iubitorii plajelor insorite de pe malul Marii Negre, care s-au obisnuit sa poposeasca in miez de vara in aceste locuri pentru a se delecta cu bai de soare si de valuri inspumate, sunt de multe ori mai putin informati cu privire la multitudinea obictivelor turistice pe care le gazduiesc meleagurile judetului Constanta.

Persoanele care nu se multumesc insa sa se rezume la clasica vacanta pe plaja sau pe malul faimosului lac Techirghiol, pot descoperi cu placuta surpriza o serie intreaga de alte atractii fantastice pe plaiurile constantenilor, chiar si dincolo de limitele resedintei de judet.

De altfel, judetul Constanta detine poate unul din cele mai bogate sipete cu nestemate de tip arheologic din intreaga tara, care atesta dinamicile antice ale procesului de intemeiere al cetatilor de la Tomis, Histria si Callatis, cu scop colonizator de catre eleni, pe litoralul Marii Negre.

Iata in cele ce urmeaza zece astfel de propuneri menite sa inscrie momente speciale in itinerariul turistic al calatorului curios sa descopere frumusetile deosebite sau reperele cu statut de monument istoric ce fac parte din acest bazin incarcat de legende pline de farmec.

 

  1. Cheile Dobrogei

Oaza salbatica neintinata de prezenta umana, Cheile Dobrogei se disting in categoria rezervatilor naturale romanesti atat prin peisajele sale care sugereaza un salt in timp intr-o perioada preistorica in care dinozaurii dominau vastele spatii deschise, cat si prin biodiversitatea pe care o gazduieste defileul, incluzand numeroase specii de pasari sau plante protejate de lege.

Cea mai indicata perioada a anului pentru vizitarea acestui colt de natura deosebit este ori in miez de primavara, ori toamna, cand frunzele incep sa imprumute nuanta auriu-aramie a apusului de soare.

Formatiunile de calcar eixstente la nivelul rezervatiei dateaza din era mezozoica – perioadele Jurasic si Cretacic – conservand in maniera spectaculoasa dovezi ale existentei unor vietuitoare preistorice in aceasta regiune, precum mamutii sau rinocerii spinosi.

La nivelul pesterilor Gura Dobrogei si La Adam au fost descoperite si fosile apartinand unor exemplare umane care ar fi populat zona cu mai bine de 100 de mii de ani in urma, in epoca de piatra.

 

  1. Pestera Limanu

Pestera Limanu este una din cele mai bizare panze de labirinturi dobrogene sapate in calcarele de stratificatie orizontala, cu un aspect atat de surprinzator incat sugereaza ca ar fi fost realizate de mana omului: galeriile pesterii sunt taiate dupa un profil rectangular uniform, dificil de regasit in natura.

Este vorba despre ceea ce speologii numesc „structuri tabulare”, similare celor regasite in pestera Mammoth din Kentucky (SUA), la care se adauga o serie de tuneluri cioplite cu adevarat de om in anumite segmente de galerii, datand din neolitic sau din perioada dacica.

Pestera este asociata de altfel unor legende potrivit carora familia regala a lui Dapix s-ar fi refugiat in acest loc cu totate avutiile detinute, pentru a se salva de la atacurile inamicilor.

 

  1. Adamclisi

Taram al carui istorie relateaza incrancenatele batalii de acum doua milenii dintre geto-daci si legiunile romane, Adamclisi pastreaza inca vestigii emblematice ale acelei epoci indepartate, in memoria careia a fost inaltat faimosul monument triunfal „Tropeum Traiani”.

Cetatea care isi inalta odinioara zidurile semete pe aceste meleaguri era una din cele mai infloritoare centre comerciale, politice si sociale ale anticei Dobroge romane, detinand totodata un numar important de edificii religioase care-o distingeau in randurile asezarilor similare din aceasta zona a Europei.

Cercetarile arheologice sistematice desfasurate la Adamclisi au fost incununate de succes, aducand la lumina numeroase repere in masura sa dezvaluie carcateristicile unei societati autohtone puternic influetntata de amprenta romana in secolele I-IV.

 

  1. Herghelia Mangalia

Pentru a face un salt intr-un loc in care divertismentul imprumuta note echine, Herghelia Mangalia deschide larg portile vizitatorilor sai inca din 1926, invitandu-i la admirarea unora dintre cele mai apreciate rase de cai din intreaga lume: pursange arab, semigreu sau ponei.

Gazduind un Hipodrom care acopera o suprafata de aproximativ 19 hectare, Mangalia este in prezent unica localitate romaneasca la nivelul careia se pot organiza spectaculoasele curse de galop, dar si alte importante competitii de calarie.

In incinta structurii hipodromului se practica echitatia la nivel elevat, dar turistii pot beneficia de relaxare efectuand plimbari de agrement pe malul marii, in saua calului sau cu trasura.

 

  1. Castrul roman Carsium – Harsova

Ruinele castrului roman Carsium de la Harsova sunt de fapt in mica masura relevante pentru perioada in care trupele romane si-au stabilit aici un punct strategic, dar se afla intr-o arie la nivelul careia au fost puse ulterior temeliile unei asezari medievale cu o serie intreaga de obiective sub care se afla fundatiile originale ale constructiilor romane.

Dar acestea din urma dateaza inca din anul 103 e.n. potrivit unui izvor epigrafic de tip inscriptional, descoperit de arheologi in zona, care precizeaza faptul ca acest castru a fost construit de catre trupele diviziai a II-a Hispanorum, sub comanda lui Fabius Postuminus.

carsium constituia un nod important din punct de vedere strategic pentru Moesia Inferioara, cu o istorie impresionanta si cu incarcatura legendara deosebita, relevanta pentru semintiile antice si viata lor pe aceste meleaguri.

 

  1. Cetatea Histria

Vechea colonie greaca de la Histria a constituit cea dintai asezare a colonistilor din Milet pe malul Marii Negre, in secolul al VII-lea (circa 657 i.e.n.), cu un rol deosebit de interesant in procesul revolutionar indreptat impotriva regelui macedonean Lisimah si impotriva Bizantului, deopotriva.

Vestigiile anticei cetati au fost descoperite de catre antropologul francez Ernest Desjardins (1823-1886), ale carui cercetari initiale au fost aprofundate ulterior de istoricul si arheologul roman Vasile Parvan (1882-1927).

Ruinele se regasesc pe malul lacului Sinoe, care in antichitate detinea accesul la mare sub forma unui golf spatios si extrem de bine pozitionat pentru a permite intemeierea unui important centru comercial, politic, strategic si social in aceasta zona.

Aria poate fi vizitata, cu intreaga sa zona destinata ritualurilor sacre si cu platoul ce cuprindea odinioara locuintele arhaice.

 

  1. Situl arheologic de la Albesti

Cuprinde vestigiile asezarii fortificate ce detinea rol de aparare, dar si de exploatare agricola de catre populatia greaca si autohtona din vecinatatea Callatis-ului, datand dintr-o perioada plasata cu aproximatie de specialisti intre secolele IV-III i.e.n..

Arheologii au recoltat in aceasta zona o bogata zestre de obiecte antice, cuprinzand amfore si alte vase de uz casnic, obiecte din os, statuete, monede si unelte metalice, obiecte de podoaba din bronz, dar si fragmente ceramice semnificative din punct de vedere spiritual pentru populatia rurala a asezarii.

Toate elementele identificate demonstreaza caracterul greco-indigen al asezarii fortificate existente odinioara la Albesti, intrucat alaturi de reperele grecesti au fost identificate si obiecte getice si scitice, deopotriva.

 

  1. Pestera Casian

Persoanele care isi indreapta pasii catre faimoasa manastire Casian, nu pot pierde ocazia de a explora un alt obiectiv turistic interesant, reprezentat de pestera cu acelasi nume, care se regaseste undeva in dreapta lacasului de cult, la capatul unei poteci cu numeroase trepte.

Pestera prezinta o intrare destul de stramta, care poate fi accesata doar dupa ce se urca pe o scarita metalica sprijinita de peretele versantului stancos, iar la interior are doua galerii si o sala aflata chiar la intrare, pastrand bine intiparite urmele etapelor ce au marcat formarea naturala a cavitatii in sine.

 

  1. Muzeul Axiopolis – Cernavoda

Se regaseste in incinta fostei case a pionierilor, reamenajata in scopul expunerii vestigiilor istorice provenite din situl arheologic al anticei cetati Axiopolis, fondata de Lisimach, regele Traciei, in secolul al II-lea i.e.n. si ale carei ruine nu pot fi vizitate in prezent.

Din pacate, in aria vechii cetati a functionat in timpul Primului Razboi Mondial, un depozit de munitii, din pricina caruia s-au pierdut sau au fost alterate reperele originale ale asezarii antice.

Muzeul Axiopolis din Cernavoda gazduieste insa repere datand din epoca neolitica, elemente ale culturii Hallstatt, exponate relevante din epoca romana timpurie, din cea romano-bizantina, dar si provenind din perioada societatii feudale si a celei moderne, contemporane.

 

  1. Complexul rupestru Basarabi-Murfatlar

Descoperit in anul 1957, ansamblul de incaperi si galerii sapate in dealul calcaros din vechea vale Carasu pare sa fi servit in vremuri de mult apuse drept loc de ctitorie a unei prime biserici insotite de cateva chilii, ce indica locul drept prima structura cu valente manastiresti de pe intreg cuprinsul tarii.

Ansamblul, care se intinde pe o suprafata de aproximativ 3 hectare, este format insa din sase bisericute astfel amenajate, cu galerii si morminte crestinesti, datand din anul 992 potrivit inscriptiilor descoperite de arheologi la nivelul naosului unuia din lacasurile de cult din interior.

Situl este deosebit de interesant, iar cei ce sunt pasionati de astfel de repere stravechi au inca sansa de a-l vizita inainte sa se degradeze complet, procesul de deteriorare fiind destul de accelerat, fara tentative de restaurare a vestigiilor din partea autoritatilor competente.

Mai mult decat atat: o structura cu rol de protectie a fost partial cladita pentru a acoperi circa o patrime din ansamblul rupestru total, dar lucrarile au fost abandonate din lipsa de fonduri, lasand pana si segmentul respectiv fara aerisire.

Lipsa de interes din partea Directiei Monumentelor Istorice pentru acest complex a condus la tristul fenomen de distrugere de catre musafirii nepoftiti a multora din scrierile originale aflate pe peretii bisericilor, iar galeriile au suferit si ele un proces de degradare considerabila, dupa ce una din arcade s-a prabusit.

 

 

Bibliografie:

  1. Adam, Ioan – „Constanta pitoreasca: cu imprejurimile ei”, 1908;
  2. Radulescu, Ion & Herbst-Radoi, Athena – „Judetul Constanta”, 1974;
  3. Cucu, Vasile & Stefan, Maria – „Romania, ghid-atlas al monumentelor istorice”, 1974;
  4. Stanciu, Marin – „Din tezaurul documentar dobrogean”, 1988;
  5. Pauleanu, Doina – „Constanta: spectacolul modernitatii tarzii: 1878-1928”, Vol I, 2005;
  6. Zaharide, Mihail – „Scythia Minor: A History of a Later Roman Province (284-681)”, 2006.

(Visited 150 times, 1 visits today)