Misterul mormantului lui Alexandru cel Mare a generat o veritabila isterie in randurile aventurierilor, cautatorilor de comori si sustinatorilor celor mai bizare teorii corelate, fascinand deopotriva si cercetatorii, istoricii si arheologii, insetati de a cunoaste cat mai mult despre acest loc atat de controversat.

Noua serie Mythologica intitulata sugestiv “Indiana Jones” ne poarta astazi pe drumurile celui mai mare rege-razboinic al Antichitatii. Incercam sa aflam unde este mormantul si bogatiile lasate de Alexandru cel Mare.

Potrivit multor studiosi ai istoriei omenirii, Alexandru cel Mare ar fi fost cea mai faimoasa personalitate a intregii antichitati, fiind considerat chiar un zeu pentru extraordinarele sale realizari: i s-au dedicat temple, statui, festivitati, culte, poeme si ode fara egal si continua sa fie studiat, dezbatut sau admirat pana si in zilele noastre, de mai toate popoarele lumii.

Oamenii se straduira din rasputeri sa identifice adevaratul loc in care ar fi fost inmormantat trupul acestui faimos lider visator-intreprinzator, care la numai 33 de ani a cucerit cam tot ceea ce se putea cuceri in timpurile sale din teritoriile cunoscute ale lumii.

 

Cum a murit Alexandru cel Mare?

Lunga istorie a trupului lipsit de viata al lui Alexandru cel Mare ar corespune unei epopei tot atat de plina de evenimente surprinzatoare, pe cat de extraordinara a fost viata sa.

Totul porni din Babilonia. moartea suveranului – o alta chestiune misterioasa si controversata – survenita intr-un moment in care acesta se afla pe culmile gloriei sale, lovi precum un trasnet lumea intreaga.

Razboinicul neodihnit, cu duzina de rani acumulate in batalii, care a impartasit toate suferintele soldatilor sai de-a lungul miilor de kilometri parcursi in marsul triumfal al cuceririlor si care a izbutit sa se sustraga tuturor tentativelor de asasinat, febrei din India si desertului ucigator al Gedrosiei, pieri rapus de o cauza necunoscuta in numai cateva zile.

S-au formulat o multime de ipoteze, de la otravire si pana la exces de opium, alcool sau o boala misterioasa cu care s-ar fi capatuit in lungul sau periplu catre casa, dar unicul lucru sigur este ca Alexandru cel Mare a lasat in urma sa un imperiu ce urma sa fie compromis de ambitiile locotenentilor sai, care nu intarziara sa poarte acea mareata ctitorie pe drumul crizei si conflictelor.

Atat de puternice erau tensiunile intre comandantii candidati la succesiunea tronului, incat inca din primele clipe de dupa moartea lui Alexandru, trupul sau lipsit de viata fu dat complet uitarii, fiind abandonat pe catafalc in plina vara, zile intregi.

Abia dupa ce se ajunse la o fragila intelegere gratie careia Perdicas obtinu regenta, isi amintira cu totii ca ar fi cazul sa se ocupe de decedat, dar nu mica le fu surpriza cand constatara ca trupul sau era intact, in ciuda climei toride din acea perioada.

 

Unde este mormantul lui Alexandru cel Mare?

Generalii se precipitara sa dispuna mumificarea trupului, polemizand asupra locului in care ar fi trebuit sa-l depuna ulterior pentru odihna vesnica, eliminand din start Babilonia, ca fiind mult prea „barbara” pentru gustul macedonenilor care nu impartaseau ideile ecumenice de fuziune culturala ale vizionarului lor defunct.

Se avansa idea alegerii necropolei regale de la Aigai, dar calatoria pana la periferia anticei capitale din Pella ar fi fost mult prea lunga pentru a satisface exigentele organizarii unui cortegiu funerar pe masura importantei celui decedat.

Acesta fu motivul pentru care Perdicas irosi doi ani pentru a proiecta transferul trupului lipsit de viata al lui Alexandru in teritoriile sale natale, incepand prin construirea unui car nemaivazut, despre care istoricul Diodoros Sikeliotes afirma trei secole mai tarziu:

„…un sarcofag placat cu aur, in care trupul defunctului fu depus alaturi de o multime de plante aromatice menite sa-i conserve aspectul si parfumul, desi nu parea sa aibe nevoie (…), fu acoperit cu un capac forjat in aur masiv, drapat cu matase de purpura brodata cu aur, iar deasupra acesteia, armura…”.

Perdicas porunci ca pana si carul sa fie dotat cu o cupola invesmantata in aur, avand la extremitati clopotei, astfel incat prezenta acestuia sa fie semnalata de la distanta de clinchetele lor, impodobit cu coloane si ornamente magnifice ce straluceau orbitor in razele soarelui si pietre pretioase de o frumusete nemaivazuta.

 

Carul si sarcofagul de aur furat: din Babilon in Siria si Egipt

Pe masura trecerii timpului, trupul lipsit de viata al lui Alexandru cel Mare si carul sau mortuar devenira relicve nepretuite, ravnite  de toti generalii care nazuiau sa dobandeasca autoritate asupra unei proprii regiuni, indeosebi de catre Ptolemeu, care nu ezita sa profite de faptul ca Perdicas era mult prea prins cu problemele giganticei mosteniri imperiale, astfel incat delega sarcina transportarii defunctului generalilor sai.

Ptolemeu captura carul in Siria si transporta rapid sarcofagul in Egipt, depunandu-l in antica si prestigioasa capitala din Memphis.

In zadar se manie Perdicas: generalii sai, exasperati de o situatie mult prea complicata din care nu vedeau iesirea, il asasinara si incheiara un pact temporar cu Ptolemeu, care se demonstra un abil om politic, manifestand ambitia de a-si lega pe vecie numele de cel al lui Alexandru, spre a-si legitima suprematia asupra vastelor teritorii acaparate si a-si spori prestigiul.

In acest scop transfera corpul mumificat al fostului sau suveran la Alexandria – loc pe care il considera extrem de promitator ca centru cultural, intuind ca aici va inflori o asezare puternica, mai stralucitoare decat oricare alta in lume.

 

Inlocuirea sarcofagului de aur

In anul 89 i.e.n., cand Egiptul cunoscu un val de decadenta politica fara precedent, Ptolemeu Alexandru al X-lea porunci sa fie inlocuit sarcofagul de aur in care era depusa mumia lui Alexandru cel Mare, cu unul mult mai putin costisitor, cunoscut sub denumirea de „yaline” (alabastru), topind aurul pentru a-l folosi in scopuri personale.

Aceasta initiativa se afla la originea actiunii de distrugere a unei opere de arta ce azi ar avea o valoare istorica de mii si mii de ori mai mare decat cea pur financiara, dar suveranul isi justifica decizia cu necesitatea de a-si plati mercenarii angajati intr-o nesfarsita lupta cu propriile sale rude.

Pentru gestul sau fu insa dispretuit si pierdu tronul dupa circa un an, in favoarea fratelui mai mare, Ptolemeu al IX-lea, care nu se bucura nici el de o prea mare apreciere ca suveran.

Trista faima a Ptolemeilor era atat de raspandita, incat in anul 30 i.e.n., cand Augustus vizita Alexandria si dori sa omagieze locul de veci al lui Alexandru cel Mare depunand pe capacul acestuia o coroana de lauri faurita din aur, i se propuse de catre curteni sa arunce o privire si asupra mormintelor dinastiei Ptolemeilor, dar acesta le taie scurt entuziasmul, declarand cu raceala:

Am batut atata drum ca sa vad un rege, nu niste morti”.

Episodul il determina insa pe Augustus sa indeparteze ulterior toate celelalte morminte din necropola macedoneana in care se afla mumia lui Alexandru cel Mare, pentru a impiedica pe viitor intinarea memoriei acestuia, dar si pentru a-si pune amprenta personala intr-un teritoriu pe care dorea sa-l transforme in proprietate privata si in loc de pelegrinaj pentru cele mai stralucite personalitati ale lumii antice.

 

Blocarea accesului la mormant

Odata cu declansarea problemelor cunoscute in istorie sub nefasta denumire de „Criza secolului al III-lea”, imparatul roman Septimius Severus porunci ca accesul la mormant sa fie blocat pentru public, sigiland incaperea in care depozita si o serie intreaga de documente ce cuprindeau informatii privitoare la acesta.

Nu este limpede daca aceasta masura fu adoptata din ratiuni de siguranta sau din motive obscure, pe care numai suveranul insusi le cunostea; cert este insa ca dupa decenii, Alexandria fu devastata de o serie de conflicte religioase ce precedara colapsul deplin al magnificei asezari de aodinioara.

Intr-un ambient plin de teroare, vescovul Teofil al Alexandriei (385-412) dispuse sa fie distruse toate templele orasului sau sa fie transformate in lacasuri de cult crestine: in tumultul acela se pierdura in mod tragic o multime de opere de arta, faimoasa Biblioteca a Alexandriei si nu in ultimul rand… urma necropolei care gazduia trupul mumificat al lui Alexandru.

 

Ce s-a intamplat cu trupul lui Alexandru cel Mare?

Nu putini fura istoricii, cercetatorii si arheologii care se straduira sa regaseasca urmele acestui tulburator loc de veci, formulandu-se ulterior trei ipoteze plauzibile in legatura cu existenta acestuia:

  1. Mormantul si mumia marelui conducator ar fi putut fi distruse in epoca de inceput a crestinatatii pentru a elimina din peisaj un loc ce ar fi intarit rezistenta paganilor prin puternica sa semnificatie spirituala;
  2. Mormantul ar fi putut fi distrus, dar mumia ar fi fost recuperata de pagani si ascunsa intr-un alt loc, in mare taina;
  3. Mormantul ar fi fost transformat, asemeneau multor altor monumente, in lacas de cult crestin, dupa ce trupul lui Alexandru disparu fara urma.

 

In 828 e.n., cand Alexandria devenise de circa doua secole oras musulman, cativa negutatori venetieni sustrasera in taina relicvele Sfantului Apostol Marcu pentru a le transporta la Venetia si a le depune in splendida Biserica San Marco.

Potrivit anumitor istorici, ramasitele respective ar fi apartinut insa lui Alexandru cel Mare si nu Sfantului Apostol Marcu – trupul se afla si azi in orasul lagunelor, sustinand teoria prin integritatea sa, intrucat nu este decapitat, asa cum ar fi trebuit sa fie cel al apostolului (potrivit marturiilor contemporanilor sai, capul Sfantului Marcu ar fi ramas la Alexandria).

 

Investigatii in epoca moderna

Un grup de specialisti din cadrul Hellenic Research Institute of the Alexandrian Civilisation, condus de Calliope Limneos-Papakosta, au efectuat in 2019 sapaturi arheologice sub orasul modern al Alexandriei din Egipt, descoperind la o adancime de peste 10 metri, ceea ce potrivit arheologolor greci, ar trebui sa fie unul din cele mai controversate obiective: mormantul lui Alexandru cel Mare.

Papakosta sustine ca situl arheologic a dezvaluit un intreg cartier general al Alexandriei antice, cuprinzand si o statuie din marmura a marelui conducator macedonean care ar indica tocmai faptul ca acest loc ar fi servit drept incapere pentru depunerea sarcofagului.

Cu ajutorul vechilor harti si apeland la tehnologii moderne precum tomografia de impedanta electrica (ERT – electrical impedance tomography), specialista a reusit sa identifice in profunzimi o intreaga strada antica si resturile unui impozant edificiu care ar fi tocmai mausoleul maretului suveran.

Declaratiile sale nu au convins insa in totalitate comunitatea stiintifica internationala coagulata in jurul proiectului de descoperire a mormantului si trupului mumificat al lui Alexandru cel Mare, multi cercetatori continuand cu inversunare sa urmareasca propriile piste in vederea atingerii acestui deziderat.

 

 

Bibliografie:

 

  1. Adriani, Achille & Bonacasa Nicola – „La tomba di Alessandro: realtà, ipotesi e fantasie”, 2000;
  2. Chugg, Andrew Michael – „The Lost Tomb of Alexander the Great”, 2004;
  3. Randall, Bernard – „Alexander the Great: Macedonian King and Conqueror”, 2004;
  4. Massaiu, Alberto – „La misteriosa storia della tomba di Alessandro il Grande”, 2018;
  5. Huber, Traugott M. – „Pharaoh Alexander the Great – his Tomb, his Sarcophagus and his Mummy”, 2019.

 

 

(Visited 87 times, 1 visits today)