De la Stairway to Heaven al celor de la Led Zepellin la Bohemian Rhapsody de Queen, trecand prin clasici, muzica a fost intotdeauna acolo. Insa ne-au ramas fragmente istorice de muzica chiar din timpul lui Ghilgames sau al Marii Piramide. Haideti sa ascultam impreuna cele mai vechi cantece din lume regasite si refacute!

Aruncand o privire catre orizonturile cele mai indepartate din istoria omenirii, muzica si cantecele apar drept elemente de o importanta deosebita pentru desemnarea unui mod fundamental de exprimare a propriilor trairi, care-i confera omului originalitate.

 

Care sunt cele mai vechi cantece din lume?

 

De la formele cele mai rudimentare de muzica, provenind din timpuri preistorice, cand omul primitiv isi plangea semenii plecati dintre cei vii si inalta imnuri neintelese catre ceruri, sau isi sporea energia combativa prin ritualuri si dansuri razboinice si de vanatoare, muzica a cunoscut o evolutie cu adevarat spectaculoasa, insotind omul in toate aventurile sale marete.

Ce anume s-a mai pastrat insa din stravechile cantece ale stramosilor nostri drept marturie pentru modul in care creativitatea muzicala a omului a dat glas unor poeme, unor ode inchinate zeilor sau pur si simplu unor cantece care acompaniau viata de zi cu zi a omului de rand?

Nu putine sunt frescele care infatiseaza instrumente muzicale stravechi manuite cu pricepere de cei ce le stapaneau secretele – laute, lire, harpe, cornuri, flaute, tambururi – dar sunetele acestora s-au disipat in timp si spatiu, ca o efemera incantare destinata sa se stinga in vremea in care a luat nastere.

 

10. Imnul hurian al zeitei livezilor – Nikkal

Cu circa 1400 de ani inaintea erei noastre, stravechiul oras sirian Ugarit pare sa fi fost printre cele dintai asezari din lume care au avut parte de un imn inchinat unei zeitati – protectoarea livezilor si gradinilor inmiresmate, Nikkal.

Nikkal era fiica lui Khirkhibi – zeul verii – si soata zeului lunar Yarikh si se bucura de o adanca pretuire din partea hurienilor ce populau nordul Mesopotamiei in epoca bronzului, influentand din plin intreaga mitologie a hititilor.

Arheomuzicologul britanic Richard Dumbrill a reprodus in format modern partitura corespunzatoare celor 12 tablite de lut regasite in 1950 in vechiul Canaan, reusind sa readuca astfel la lumina vremurilor noastre o compilatie realizata pentru lira, de o frumusete aparte.

 

9. Oda Epopeii lui Ghilgames

Protagonistul faimoasei serii de poeme sumeriene – Ghilgames – nu putea sa nu inspire aezii vremurilor de demult in a compune piese muzicale asociate epopeei sale eroice.

Lautele sumeriene cu grif lung erau conoscute sub denumirea de „nefer”: prevazute cu corzi mesterite din intestine, generau sunete mai putin puternice decat instrumentele similare din zilele noastre, precum setarul iranian sau saz-ul turcesc.

Dar muzicianul canadian Peter Pringle s-a aventurat sa reconstituie aceasta zestre lirica avand radacinile adanc infiripate in indepartatul 2100 i.e.n., realizand o versiune cat mai apropiata de original, cu ajutorul unei laute cu grif lung si trei corzi, denumita „ghishgudi”.

 

8. Shaduf Chant – imnul sclavilor egipteni

In vremurile Egiptului antic, sclavii insarcinati cu irigarea culturilor campului utilizau in acest scop un dispozitiv mecanic realizat din lemn, cunoscut sub denumirea de „shaduf” – un soi de parghie mobila fixata pe un suport din trunchiuri, la capatul careia era legat un vas pe care-l umpleau cu apa din canalele Nilului.

Era o munca istovitoare, destinata prizonierilor de razboi transformati in sclavi si familiilor acestora – o truda care genera insa asa-numitul imn al irigatorilor – „Chaduf Chant” – oarecum asemanator cantecelor intonate de sclavii de culoare, cultivatori de bumbac, pe plantatiile sudistilor de peste secole.

 

7. Cantecele Tarii Soarelui Rasare: Mikagura

Despre anticile traditii ale popoarelor asiatice s-au pastrat peste milenii fresce, vase si picturi de o delicatete uimitoare, oglindind personaje in ipostaze ce sugereaza interpretarea unor cantece si utilizarea anticelor instrumente muzicale.

Migakura” este socotita cea mai veche forma de muzica de pe taramul Tarii Soarelui Rasare, interpretata la flautul vechi cu scopul de a purifica spatiul in care urma sa se desfasoare ceremonia unui anumit ritual.

 

6. Cea mai veche melodie din Grecia antica

Epitaful Seikilos reprezinta un vechi document muzical din Grecia antica, alcatuit din 12 randuri de text, din care 6 sunt insotite de notari alfabetice elene ce indica o melodie in „modo frigio”, in opt masuri, sculptate pe suprafata unei pietre funerare din marmura.

Relicva a fost descoperita la Aydin, in Anatolia, in anul 1883, stabilindu-se ulterior faptul ca dateaza aproximativ din secolul al II-lea i.e.n., asadar a fost considerat cel mai vechi document muzical complet, spre deosebire de numeroasele fragmente recuperate in alte parti ale lumii.

Epitaful este expus in cadrul Muzeului National al Danemarcei din Copenhaga, alaturi de alte pretioase relicve din vremuri imemorabile.

 

5. Filosofie si muzica in Roma antica

Opera a filozofului si senatorului roman Severino Boezio, „De consolatione philosophiae” este scrisa in cinci carti si dateaza din anul 523 e.n., cand autorul se afla in inchisoarea din vecinatatea orasului Pavia, in asteptarea pedepsei capitale, ce fu adusa la indeplinire in anul 525 e.n., acuzat fiind de a fi complotat impotriva regelui ostrogotilor, Theodoric cel Mare, care s-a aflat la carma teritoriilor italice dupa caderea Imperiului Roman de Apus.

Poemul cuprinde o ampla interogatie pe tema suferintei din pricina naturii raului, a existentei fericirii absolute si a liberului arbitru si-i fu asociat ulterior un suport muzical pentru frangmentele cele mai induiosatoare, in care Boezio invoca lupta dintre bine si rau:

Daca un Dumnezeu exista,

De unde rasar atat de multe nelegiuiri?

Si daca Dumnezeu nu e,

De unde naste oare bunatatea?”

 

Piesa fu intitulata tocmai „Cant de consolare filozofic”, fiind compusa intr-o cheie melodica specifica perioadei medievale timpurii, cand instrumentul cel mai potrivit pentru reproducerea unui astfel de poem muzical era considerat flautul.

 

4. Ora de religie: Oda Sfantului Bonifaciu

Un grup de cercetatori si muzicieni contemporani desavarsira in 2014 o lucrare deosebita, menita sa reproduca primul exemplu cunoscut in istorie de muzica polifonica”, gratie unui manuscris regasit in candrul British Library din Londra: „Oda Sfantului Bonifaciu”.

Este vorba despre o piesa scrisa pentru cor, ce pare sa dateze din perioada de inceput a secolului al X-lea, dedicata fiind protectorului Germaniei, Sfantul Bonifaciu, descoperita de Giovanni Varelli, un doctorand italian din cadrul St. John’s College, specializat in scriere muzicala antica.

Aceasta este cea dintai incercare a muzicienilor de odinioara de a crea muzica polifonica si constituie cu adevarat o surpriza, dezvaluind momentul de rascruce pentru evolutia muzicii religioase, incatusata in trecut de lanturile unor reguli rigide, care nu permiteau explorarea unor noi trasee compozitionale”, remarca cercetatorul.

 

3. Codex Runicus si visul de la miezul noptii

Faimosul „Codex Runicus” – manuscrisul medieval din anul 1250, care contine „Legea Ecleziastica din Scania”, a fost redactat pe pergament din piele de vitel, in 202 pagini inscriptionate cu simboluri runice specifice perioadei civilizatiei vikinge, dar in corespondenta deplina cu literele alfabetului latin.

Surprinzator este si faptul ca acest impresionant document include la final si o sectiune dedicata unora din cele mai vechi notatii muzicale scandinave, intr-un stil aritmic, pe un portativ cu patru linii. 

Piesa se intituleaza Am avut un vis aseara” si constituie o metafora muzicala dedicata celor ce se refugiaza intr-o lume mirifica atunci cand dorm, visand la o viata lipsita de griji, dar care se demonstreaza doar in aparenta stralucitoare, intrucat ascunde capcane chiar mai periculoase decat cele ale existentei omului de rand.

 

2. Cantecele seculare ale britanicilor

Cel mai vechi cantec britanic dateaza insa din prima jumatate a secolului al XIII-lea (circa 1225 e.n.) si se intituleaza „’Merry it is while summer lasts”.

Este vorba totusi doar de un fragment regasit din intamplare intr-o carte cu care nu avea nicio legatura, dar care a reusit sa dezvaluie o minunata piesa muzicala dedicata luptei crancene pe care omul o dadea in perioada medievala pentru a depasi iarna – anotimpul care se putea demonstra cu adevarat nemilos, atat pentru om cat si pentru natura, in general.

O, viata e dulce cat timp este vara

cu canturi de pasari in cer rasunand,

Dar azi iata vantul cel rece se-abate

puternic in noaptea de iarna sufland;

O noapte mai lunga nicicum sa se afle –

durere si doliu si foame-aducand…

 

 

1. Prima piesa muzicala generata de un computer

Chiar daca nu constituie o relicva datand din vremuri ancestrale, prima piesa muzicala generata de un computer isi merita partea ei de atentie: este vorba despre o isprava care a apartinut lui Alan Turing (1912-1954) – matematician, criptanalist, logician si filozof cu o influenta covarsitoare in domeniul informaticii – inregistrata fiind in 1951.

Melodia, generata la calculator, a fost produsa cu ajutorul unei gigantice masinarii proiectate de Turing insusi – dispozitiv care a deschis drumunei largi varietati de instrumente muzicale moderne, printre care se numara si sintetizatorul.

Referindu-se la omul care a devenit celebru la nivel global mai degraba pentru ca a descifrat faimosul cod „Enigma” in timpul Celui de-al Doilea Razboi Mondial, Jack Copeland si Jason Long – cercetatori in cadrul Universitatii din Canterbury, remarcau:

Munca de pionierat a lui Alan Turing, dinspre sfarsitul anilor ’40, directionata spre transformarea unui computer intr-un instrument muzical a fost trecuta cu vederea mult prea usor; in realitate ii datoram foarte mult si din aceasta perspectiva”.

Compozitiile muzicale asistate de calculator din vremurile noastre si-ar putea avea originile tocmai in aceste eforturi privite azi cu un zambet usor mijit in coltul gurii, gandindu-ne la rolul decisiv pe care tehnologia il detine in prezent in domeniul muzical si la modul in care o aplicatie poate transforma din rarunchi structura oricarei melodii.

Turing a intuit ca desi creatia muzicala pare sa nu fie complementara utilizarii calculatoarelor, omul detine cheia algoritmizarii melodice intr-un mod care e in masura sa stimuleze deopotriva creativitatea si originalitatea compozitorilor fara sa stirbeasca valorile conferite de sensibilitatea artistica intrinseca a acesteia.

 

 

Bibliografie:

  1. McWhirter, Norris – „Guinness Book of World Records”, pag. 223, 1985;
  2. Daniels, Cora Linn & Stevans, C.M. – „Encyclopaedia of Superstition, Folklore and the Occult Sciences”, 2003;
  3. Marini, Stephen A. – „Sacred Song in America. Religion, Music and Public Culture”, 2003;
  4. Dumbrill, Richard J. – „The Archaeomusicology of Ancient Near East”, 2005;
  5. The Concise Garland Encyclopedia of World Music. Africa, South America, Mexico, Central America and the Caribbean, The United States and Canada, Europe, Oceania”, Vol I, 2008.

 

 

(Visited 77 times, 1 visits today)