Ce cred anticii despre suflet?

Toate fiintele au suflet? Ce se intampla cu sufletul dupa moarte? De la inceputurile omenirii aceste intrebari au ocupat o mare parte din preocuparile religioase, filosofice si metafizice. Chiar si oamenii de stiinta au incercat sa-l studieze. Conceptul de suflet este foarte vechi. Credintele despre el pot fi gasite in toate culturile antice din lume.

Credinta despre suflet este legata de constientul uman

suflet antichitateRecunoasterea sufletului a aparut in credinte odata cu aparitia constientului. Probabil prima a avut nevoie de ajutorul limbajului. Asadar, primele conceptii despre suflet au fost probabil formulate acum 200.000 de ani. Oamenii experimentau o explozie culturala care se manifesta in arta, imbracaminte si evident in religie.

Grecii antici si viziunea lor despre suflet

Ideea ca oamenii pot avea suflet poate fi intalnita in multe religii, in special in lumea antica. Filosofii greci ca Platon vedeau lumea ca o fiinta spirituala. Ideea ca lumea ar avea suflet purta numele anima mundi.

In poemele homerice invatam ca sufletul este ceva ce putea fi riscat in batalii si pierdut in moarte. Pe de alta parte, la sfarsitul vietii sufletul calatoreste spre lumea de apoi unde va continua ca o umbra sau imagine a persoanei decedate.

Mai tarziu oamenii n-au mai fost atat de convinsi de lumea spirituala. Odata cu lumea creata a venit si pacatul, iar separarea lumii de divin i-a costat sufletul.

Artistii Renasterii reinvie conceptul de suflet

suflet antichitateIn timpul Renasterii conceptul de suflet a fost readus la viata. Lucrarile artistice incercau sa transmita un mesaj. Acela ca exista o conexiune spirituala intre lume si creatiile ei.

In timp ce crestinismul incerca sa impuna diviziunea intre lumesc si spiritual, artistii vedeau proportii sacre in mediul profan.

Sufletul in Egiptul antic

Egiptenii antici credeau ca sufletul omului era alcatuit din 5 parti: Ren, Ba, Ka, Sheut, Ib. In plus aparea si corpul uman. Sufletul era o parte foarte importanta a vietii in Egiptul antic. Unul dintre aspectele esentiale ale sufletului era Ib sau inima. Inima era cheia sufletului. Umbra unei persoane era Sheut, intotdeauna prezenta in viata oamenilor. Umbra era reprezentata la egiptenii antici ca o figura a mortii, un servitor al lui Anubis, zeu asociat cu mumificarea si viata de apoi in religia Egiptului antic. Umbra era descrisa grafic ca o mica figura umana neagra.

Ca parte a sufletului, numele unei persoane – ren – era dat la nastere. Egiptenii antici credeau ca omul va trai atat timp cat numele este spus. Aceasta dovedeste eforturile facute de a proteja numele mortilor si practica de a-l scrie in cartuse magice, protectoare.

Ba era partea sufletului ce dadea individualitate, unicitate fiecarui om. Era similar cu notiunea de personalitatea. Ka era conceptul egiptean similar cu esenta vitala, ce facea diferenta intre un om mort si unul viu.

Egiptenii antici credeau ca moartea se intampla cand ka parasea corpul. Ceremoniile conduse de preoti dupa moarte includeau ceremonialul “deschiderii gurii”. Acesta tintea sa elibereze Ba atasat de corp. Asta ii permitea lui Ba sa se reuneasca cu Ka in viata de apoi, creand entitatea cunoscuta ca “Akh” insemnand “cel intreg”.

Triburile vanatorilor de capete si sufletul-substanta

Potrivit unor misionari olandezi ce lucrau in Indonezia in 1890, triburile de vanatori de capete credeau ca dusmanii ucisi in lupta sunt trofee. Capetele lor contineau sulfet-substanta. Aceasta putea fi transferata de la o persoana la alta. Acest suflet-substanta putea fi comprimat si folosit de intreaga comunitate pentru a putea fi mai puternica.

Vanatoare de capete sporea sulfetul-substanta al unei familii, comunitati sau sat. Satul devenea mai fertil, recoltele mai sanatoase si productive, animalele mai mari si puternice. Totul se imbunatatea, iar viata devenea mai buna. Fara extra suflet-substanta castigat in batalii recoltele mureau, satenii se imbolnaveau, iar comunitatea intra in colaps.

Conceptul legat de suflet ramane si pana astazi un puzzle nerezolvat. In timpuri moderne, oamenii uita complet de el sau se intorc la spiritualitate cu o sete ferventa. Probabil si demitizarea lumii si tehnologizarea excesiva conduce la asta. Singuratatea, anxietatea sociala conduc la tot felul de excese – spirituale sau de alta natura. Existenta sufletului ramane contestata de stiinta. In acest moment nu exista dovezi stiintifice cu privire la suflet. Au fost scrise multe carti si multi experti au vorbit despre asta. Credinciosii continua sa creada.

Puteti citi mai multe despre:

Reincarnarea

 

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 1,641 times, 1 visits today)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.