Celebrul film Blade Runner a devenit cu timpul un adevarat cult. Insa inspiratia pentru acesta se regaseste in cartea lui Philip K. Dick numita “Viseaza androizii oi electrice?”
Filmul Blade Runner (1982) cu Harrison Ford
Filmul a devenit un succes. Poate din cauza intrigii, a soundtrackului de Vangelis, a viziunii futuristice a Los Angelesului. Un oras ruinat de poluare, androizi, uriase panouri publicitare plutitoare. Blade Runner este un amestec de SF si noir.
Ridley Scott, omul din spatele Alien, a regizat Blade Runner – Vanatorul de recompense – cu aceeasi incredibila si ametitoare atentie la detalii. Dar pana la Blade Runner, SF-urile erau pline de actori in costume ciudate si tragand cu laserele. Aparitia unui fel de justitiar, a unui detectiv imbracat in trenchcoat parca inspirat de Humphrey Bogart in The Maltese Falcon a schimbat totul.
Scott a impins stilul noir la limite: umbrele, motivul femeii fatale. Insa, mai presus de toate, de efecte si SF, Blade Runner este un film despre idei. Identitatea umana, credinta religioasa, fiabilitatea memoriei, natura dragostei adevarate sunt problemele abordate.
Deckard este angajat sa “pensioneze” sase replicanti. Acestia sunt androizi, asemanatori oamenilor, creati ca sclavi muncitori pentru a asista colonizarea noilor planete. Replicantii insa s-au intors pe pamant pentru o misiune disperata – viata lor este limitata la patru ani. Vor ca cel care i-a creat sa le dea mai mult timp.
In timp ce Deckard ii vaneaza, incepe sa se intrebe cat de mare este diferenta dintre oameni si oamenii creati de oameni. Avand aceleasi atribute, chiar nu conteaza daca ne nastem intr-un pantec sau artificial.
La toate astea se adauga fraze celebre spuse si scrise de Rutger Hauer si o pleiada de talente actoricesti: Joanna Cassidy, Brion James, Joe Turkel, Edward James Olmos.
Cartea “Viseaza androizii oi electrice?” de Philip K. Dick
Daca punem filmul langa carte mai trebuie sa ne gandim. Cartea “Viseaza androizii oi electrice?” il prezinta pe vanatorul de recompense Rick Deckard urmarind androizi intr-un alt viitor. O lume unde animalele aproape au disparut in totalitate din cauza poluarii. Desi intriga seamana, de aici tonul si obiectivul povestii se schimba.
In aceasta lume poti alege chiar si starea emotionala pe care o preferi. Deckard convinge androizii sa dea un test de empatie care ar spune daca sunt sau nu umani. Nici el nu esti sigur in totalitate daca este android sau om. Nici macar sfintii nu sunt ceea ce par.
In aceasta maniera cartea devine destul de complicata. Desi foloseste accente noir, Dick nu a vrut niciodata sa scrie o poveste despre detectivi. Desi a existat aceasta intentie, cartea si filmul nu pot fi comparate. Dick a incercat sa scrie despre un viitor pentru a ilumina prezentul. Bigotismul este o tema importanta caci vedem cum androizii sunt zelos distrusi intr-o lume unde viata aproape nu reuseste sa supravietuiasca.
Androizii sunt si ei o alegorie a existentei suburbane ce atinge paroxismul. Blade Runner filmul duce viziunea lui Dick la alt nivel si produce ceva traditional. In fond, cele mai bune adaptari cinematografice dupa o carte (a se vedea Shining) nu trebuie sa fie copii neaparat.
Cartea este scrisa in 1968 si se desfasoara pe doua planuri. Primul, cu Rick incercand sa distruga modelel Nexus-6 de androizi. Iar al doilea il urmareste pe John Isidore, un om ce ii ajuta pe androizi.
Dupa “World War Terminus” atmosfera iradiata de praf a pamantului obliga Natiunile Unite sa incurajeze emigratia in masa pe alte colonii de pe alte planete. Pentru a prezerva integritatea genetica a umanitatii se ajuta de androizi, servitori robotici identici cu oamenii. Pe Pamant, a detine animale vii este un adevarat simbol al statusului din cauza extinctiei in masa. Totul a dus spre o religie bazata pe tehnologie numita Mercerism.
Cei saraci isi pot permite doar animale electrice. Mercerismul foloseste “cutii ale empatiei” pentru a lega simultan utilizatorii la o realitate virtuala colectiva. Religia lor este centrata in jurul unui martir numit Wilbur Mercer, un tip ce urca continuu un deal in timp ce este lovit de pietre. Un motiv demn de Sisif.
Daca ne gandim putin, societatea descrisa de Dick este in mod clar o societate a viitorului. Nu este doar SF, este exact locul spre care ne indreptam vertiginos: poluare, radiere, exacerbarea tehnologiei.
Filmul Blade Runner 2049 (2017) continuarea
Filmul din 2017 va fi continuarea celui din 1982. Regia va fi a lui Denis Villeneuve, iar scriitorii sunt Hampton Fancher si Michael Green. In film vor juca Ryan Gosling, Ana de Armas si se reintoarce Harrison Ford.
La 30 de ani dupa evenimentele din primul film, un nou vanator de recompense, Ofiterul K (Ryan Gosling) dezgroapa un secret de mult ingropat. Acesta are potentialul sa arunce ce a mai ramas din societate in haos. Descoperirea lui il duce spre Rick Deckard (Harrison Ford), fostul erou.
A existat mult timp o dezbatere atroce: este sau nu Rick un android? Desi in carte nu este vorba de asa ceva, filmul lasa niste urme destul de ciudate. Exista dovezi pentru ambele cazuri. Dar va lasam pe voi sa va decideti.
Vizionare si lectura placute!
Citit si vizionat de #mythologica
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.