Mitologia filipineza este o colectie de povestiri si superstitii legate de fiinte magice cunoscute ca zeitati si stramosi ce controleaza lumea. Parte a folclorului, mitologia filipineza apare in literatura, obiceiuri, credinte si jocuri, ghicitori bugtong), proverbe (salawikain), cantece si altele. Povestile sunt in proza si versuri. Apoi sunt impartite in categorii precum:
- povesti folclorice sau kuwentong bayan, pura fictiune
- legende sau alamat, presupuse a fi adevarate
- mituri, crezute a avea personaje care au existat in trecutul indepartat.
Ce este mitologia filipineza?
Miturile povestec despre originea lumii, crearea omenirii, aparitia mortii, originea animalelor, trasaturi geografice sau alte fenomene. Si aici apar aventurile zeilor, fiinte supranaturale bune sau rele, cu o anumita functie. Unele apropiate de oameni, altele in Lumea de Sus
Ca sursa de informatii vorbim de relatarile cuceritorilor spanioli. Unele provin de la Miguel de Loarca. Ei ne spun ca vechii tagalogi, locuitori ai Filipinelor, credeau intr-un zeu creator. Dar nu aveau puterea de a comunica cu el. De aceea erau necesari intermediari.
Acestia puteau fi spiritele rudelor decedate sau alte zeitati de rang inferior. Vechile zeitati erau venerate in forme sculptate de likha, iar stramosilor le erau oferite mancare si alte ofrande de aur in forma unor imagini din lemn numite anito.
Vechii locuitori venerau si animale precum crocodili, crezand ca au suflet uman. O pasare tigmamanukan ce iti zbura in cale era considerat un semn prevestitor in functie de directie.
Zeii supremi si zeitati minore din mitologia insulelor Filipine
Bathala, zeul suprem al vechilor filipinezi
Cunoscut ca Abba, este cel mai mare zeu filipinez. Este descris ca “may kapal sa lahat,” creatorul tuturor lucrurilor. Originile sale sunt necunoscute, dar numele sugereaza influente hinduse. Poate insemna “nobil lord”.
El locuieste in cer intr-un palat numit Kawalhatian. De aici priveste in jos la omenire. Este bucuros atunci cand oamenii ii urmeaza legile. Le ofera tot ce isi doresc, chiar ii rasfata pentru asta. Dar aceasta zeitate atotputernica poate sa fie si extrem de crud. El trimite fulgere si tunete asupra celor care pacatuiesc impotriva lui.
Alte regiuni il considera pe Lumawig zeul suprem, creator a toate. Mai tarziu, zeul a avut doua fete frumoase: Bayan, zeita romantismului si Obban, zeita reproducerii.
Mai exista si Apo ca inalta zeitate sau Kabunian. Ultimul locuia in a 5-a regiune a universului. Era ajutat de alti zei minori. Printre ei:
- Tayaban, lordul-licurici al mortii,
- Gatui, zeul glumelor, acuzat de pierderile sarcinelor
- Hidit, zeii ritualurilor de pedepsire pentru cei ce incalca un taboo
- Bulol, zeul orezeului venerat in forma de mici statui de lemn asemanator cu stramosii
Alte zone vorbesc despre Malayari ca mare zeu. Ca si la tagalogi, acest zeu creator ii binecuvanteaza pe supusii sai cu bogatii si recolte. Pe cei rai ii pedepseste cu foamete si boli.
Il asista si alti zei:
- Akasi, zeul sanatatii si bolii
- Manglubar, zeul ce impaca inimile ranite
- Mangalabar, ingerul gardian al gratiei
Idianale, zeita agriculturii
Bathala era zeul suprem, iar celelalte zeitati din cer erau zei minori. Adica asistentii sai. Fiecare dintre aceste zeitati se ocupau de un anumit domeniu. Aveau anumite responsabilitati.
Idianale (cateodata Idiyanale sau Idianali in alte surse) este zeita muncii si a faptelor bune.
Exista diferite relatari pentru domeniile in care lucra. Ea era venerata ca zeita a agriculturii sau patroana a animalelor domestice.
Idianale se marita cu Dumangan, zeul recoltelor si da nastere la doi zei. Anume Dumakulem si Anitun Tabu.
Dumangan, zeul cerului
Dumangan era zeul cerului si al recoltelor. Era sotul zeitei Idianale.
Dumangan face orezul sa incolteasca si sa creasca recoltele. Indigenii credeau ca acest zeu mai are trei frati la fel de puternici ca el.
Deasemenea, este asimilat unor mai vechi zeitati ale orezului. Kalasakas care face bobul sa se coaca, Kalasokus care il face galben, Damulag care protejeaza pretioasele flori de uragane.
Anitun Tabu, zeita ploilor
Anitun Tabu era la anticii filipinezi zeita vantului si ploilor. Este unul dintre cei doi copii ai lui Dumangan, zeul cerului si Idianale, zeita agriculturii.
Legenda spune ca zeita a fost la un moment dat o zeitate importanta. Insa devenise atat de aroganta incat marele zeu i-a micsorat rangul ca pedeapsa.
Ei i se ofereau cele mai bune ofrande in timpul recoltei. Sacrificiile erau cunoscute ca mamiarag.
Dumakulem, gardianul muntilor
Dumakulem era fiul lui Idianale si Dumangan, frate cu zeita vanturilor Anitun Tabu. Vechii filipinezi il venerau ca puternic si abil vanator.
Mai tarziu, acest zeu s-a legat de o alta zeitate majora, Anagolay, zeita lucrurilor pierdute. Casatoria a produs doi copii: Apolaki, zeul soarelui si Dian Masalanta, zeita indragostitilor.
Ikapati/Lakapati, zeita controversata a fertilitatii
Ikapati (sau Lakapati) este probabil cea mai controversata zeita din mitologia filipineza. Ea este interpretata ca zeita a fertilitatii. Este descrisa ca zeita a pamantului cultivat. Deasemenea, ea ofera oamenilor mancare si prosperitate, fiind benevolenta.
Unele surse o descriu ca androgina, hermafrodita sau chiar ca zeu intre genuri. Unele imagini o descriu ca zeita hermafrodita cu parti masculine si feminine.
Inainte de a se planta un camp nou, vechii filipinezi ofereau sacrificii zeitei Lakapati. In secolul al XVII-lea exista o relatare de la o misiune franciscana. Parintele Pedro de San Buenaventura ne povesteste. Este vorba de un fermier care oferea tribut zeitei fertilitatii. El tinea un copil sus zicand: “Lakapati pakanin mo yaring alipin mo; huwag mong gutumin” (Lakapati, hraneste dar sclavul tau si nu-l lasa sa flamanzeasca”.)
Lakapati era una dintre cele mai binevoitoare si indragite zeite. Ea era iubita si respectata de toti. S-a casatorit cu zeul sezoanelor, Mapulon. A devenit astfel mama zeitei Anagolay, zeita lucrurilor pierdute.
Mapulon, zeul anotimpurilor
In mitologia filipineza, Mapulon este zeul sezoanelor. Mapulon este descris de relatari ca una dintre zeitatile secundare.
Treaba lui este sa il asiste pe marele zeu, Bathala. Nu se cunosc prea multe despre aceasta zeitate. El s-a casatorit cu zeita fertilitatii si a avut o fiica.
Anagolay, zeita lucrurilor pierdute
Daca o mitologie are o zeita a lucrurilor pierdute e clar ca lumina zilei ca oamenii din imprejurimi nu prea erau atenti la el. Filipinezii din epoca pre-coloniala apelau la aceasta zeita in cazurile disperate. Daca in alte culturi se apela la vraci, samani, vrajitori sau babe, filipinezii au inventat o divinitate. Anagolay era fiica a doi zei majori: Ikapati, zeita fertilitatii si Mapulon, zeul anotimpurilor.
Cand a ajuns la varsta potrivita, zeita s-a maritat cu vanatorul Dumakulem. A dat nastere la alti doi zei: cel al soarelui si cea a indragostitilor. In prezent, chiar si un asteroid ii poarta numele.
Apolaki, zeul Soarelui si Legenda Lunii
Apolaki este corespondentul filipinez al zeului roman Marte. Sau al grecului Ares, zeu al razboiului. Apolaki apare in cateva mituri antice. Apolaki era venerat ca zeu al soarelui si patron al razboinicilor. El impartaseste aceleasi calitati cu Aring Sinukuan, zeu solar al razboiului si mortii din alta regiune filipineza.
Popoarele antice din Filipine credeau ca Apolaki le vorbeste. In vechile timpuri cand dintii negri erau considerati un standard in materie de frumusete, unii dintre acesti indigeni credeau si o alta poveste. Anume ca Apolaki ii certa si ii prefera pe nou venitii cu dinti albi.
Se crede ca numele vine de la “apo” care inseamna “lord” si “laki” care inseamna “barbat” sau “viril”, adica “lordul viril”.
Apolaki, in alte povesti, apare ca fiul zeului suprem, Bathala. Exista o poveste in care soarele creste in intensitate si devine mai stralucitor ca luna. In aceasta poveste, Bathala are doi copii cu o muritoare: soarele Apolaki si luna Mayari.
Fiecare copil avea ochii atat de stralucitori incat au devenit sursa de lumina pentru intreaga lume. Cand a murit Bathala, Apolaki si Mayari au vrut amandoi sa-l urmeze la tron. A inceput o mare si sangeroasa cearta intrucat niciunul nu dorea sa renunte la tron de bunavoie. Sfada a degenerat ducand la lupta. Cu o bata de lemn, Apolaki i-a scos un ochi lui Mayari. Pana la urma s-au convins si s-au pus de acord ca fiecare sa conduca pe rand. Apolaki pe timpul zilei, iar Mayari, zeita lunii, pe timpul noptii. De aceea lumina lunii este mereu mai slaba ca a soarelui.
Dian Masalanta, Afrodita filipinezilor
Daca grecii o aveau pe Afrodita, stramosii filipinezilor o aveau pe Dian Masalanta. Ea este zeita patroana a indragostitilor si nasterilor. Aceasta zeitate este sora zeului solar.
Pentru ca nasterile sa decurga bine ii erau aduse sacrificii. Zeita avea si alti asistenti care se ocupa de alte domenii specifice. Printre acestea, Mankukutod, protectorul cocotierilor, Haik, zeul marii onorat de navigatori, Uwinam Sana, zeul padurii.
Amanikabli, zeul marii si vanatorii
In functie de surse, Amanikable sau Aman Ikabli, apare fie ca zeul antic al vanatorii sau ca zeu al marii.
Fiecare ofera prazi bune navigatorilor si vanatorilor, pe domeniul sau. Ei sunt rugati sa ofere trecere sigura. Ca zeu al marii el este cel la care apelezi cand arunci primul navod. Se credea ca este tatal lui Sinaya, cel care a inventat undita si echipamentul de pescuit.
Amanikabli este, in alte privinte, zeu asistent pentru marele Bathala. Era considerat a avea un temperament aprig. El uraste omenirea de cand o muritoare frumoasa pe nume Maganda i-a respins iubirea. De atunci, turbulentul zeu trimite valuri urate si vreme oribila pentru a distruge barcile si a ineca oamenii.
Depending on what book you read, Amanikabli (Amanikable or Aman Ikabli in other sources) could either be the ancient Tagalog patron of hunters or god of the sea.
Mayari, Hana si Tala: luna, dimineata si stelele
In vremurile trecute, Bathala, zeul suprem, s-a indragostit de o femeie muritoare. Aceasta a murit dupa ce a nascut. Astfel, au aparut trei fete frumoase. Ca sa nu li se intample nimic rau, Bathala le-a adus cu el in ceruri sa locuiasca cu el.
Celor trei semi-zeite li s-au dat domenii specifice: Mayari, Hana si Tala au devenit zeitele antice ale lunii, diminetii si stelelor.
Zeita lunii era descrisa ca cea mai frumoasa zeita de la curtea lui Bathala. Alte mituri nu o descriu deloc asa. Alte mituri incearca sa prezinte originea soarelui, lunii si stelelor. Povestea incepe cu un zeu atotputernic numit Ama. El da un palat inflacat fiecaruia din cei doi fii ai sai: Agueo “soarele” si Bulan “luna. Acesti zei vor trece cu palatele lor prin lume oferind lumina omenirii.
Agueo si Bulan sunt comparati cu Cain si Abel din Biblie. Intre cei doi, Bulan era cea mai rea. Cand a auzit un grup de hoti ce isi doreau intuneric in lume ca sa provoace pagube, Bulan a fost incantata. I-a ceut lui Agueo sa paraseasca pamantul, dar acesta a refuzat. Stiind ce se intampla, Bathala era maniat pe Bulan. Din cer a aruncat o stanca imensa. Stanca a distrus palatul lui Bulan in doua. Fragmentele au devenit stele. Bulan nu i se mai poate alatura fratelui ei si apare doar noaptea pentru a-i ghida pe hoti.
Lakanbakod, Lakandanum si Lakambini, zeitatile populare
Nu toate zeitatile din mitologia filipineza traiau in cer cu Bathala. Unele dintre ele traiau cu anticii filipinezi. Ele puteau fi invocate in timpul ceremoniilor religioase conduse de un catalonan.
Spaniolii au numit aceste fiinte anito, agentii lui Bathala insarcinati cu anumite functii. Trei dintre acestia au chiar nume care rimeaza. Lakanbakod este “lordul gardurilor”, protectorul recoltelor, Lakambini era chemat la durerile de gat, iar alteori ca zeu al apelor sub forma de sirena-sarpe (naga). Inainte de venirea spaniolilor li se ofereau ofrande pe malurile raurilor. Daca nu faceai asta te trezeai cu o cumplita seceta pe cap. In timpul sezonului secetos se faceau sacrificii zeului apei pentru aducerea ploii. Cand ploaia incepea insemna ca zeul s-a intors.
Noul An Baung Danum inseamna chiar “apa noua” si a inceput ca o sarbatoare in onoarea sal. Cand a venit crestinismul s-a transformat in Sf. Ion sau Sf. Petru.Galang Kaluluwa and Ulilang Kaluluwa.
Galang Kaluluwa si Ulilang Kaluluwa, zeii primordiali
In unele mituri legate de creatie, Bathala nu era singurul zeu care traia in univers inaintea umanitatii. El impartea lumea cu alte doua fiinte puternice: zeul-sarpe Ulilang Kaluluwa “spiritul orfan” ce traia in ceruri si zeul ratacitor numit Galang Kaluluwa.
Ulilang Kaluluwa dorea universul si pamantul pentru sine. Asadar, a pornit la lupta cand a aflat ca Bathala vrea acelasi lucru. Dupa zile neintrerupte de lupta doar Bathala a ramas in picioare. Cadavrul lui Ulilang Kaluluwa a fost ars.
Cativa ani mai tarziu, Bathala si Galang Kaluluwa s-au intalnit. Cei doi au devenit prieteni. Bathala l-a invitat sa ramana in regatul sau. Dar viata lui Galang s-a curmat rapid din cauza unei boli. La cererea prietenului sau, Bathala l-a inmormantat fix in locul in care arsese sarpele.
Din acest mormant a crescut curand un copac misterios. Fructele si frunzele sale in forma de aripi ii reaminteau lui Bathala de prietenul sau. Iar trunchiul ciudat avea aceeasi infatisare si calitati ca sarpele rau. Copacul s-a dovedit a fi copacul vietii – cocotierul.
Importanta sa e atat de mare in cultura filipineza incat se credea ca Bathala le-a oferit primilor oameni o casa din trunchiul si frunzele sale. Iar nuca de cocos este folosita ca hrana. Si avea si alte daruri ascunse: din frunze se pot face covoare si rogojini, maturi, iar fibrele puternice pot deveni franghii.
Haliya si Bakunawa, luna si sarpele
Haliya este zeita lunii ce coboara periodic pe pamant pentru a se scalda in apele sale. Ea apare in diferite regiuni ale Filipinelor. Legenda spune ca acum mult timp lumea era luminata de sapte luni. Giganticul sarpe de mare numit bakunawa, o creatura mitica, a devorat celelalte luni.
In unele mituri, luna a ramas doar dupa interventia zeilor. Acestia au pedepsit monstrul marii. Alte povestiri vorbesc de Haliya ca ultima luna ce a facut zgomot teribil cu tobe si gonguri pentru a alunga monstrul.
Filipinezii din epoca pre-coloniala il invinuiesc pe Bakunawa de eclipsa. Numele sau inseamna “sarpe indoit”. Numele era practic sinonim cu eclipsa si foarte inradacinat in cultura filipineza.
Unii indigeni credeau ca sarpele traieste intre cer si nori sau intr-un pasaj subteran, langa marile rauri. Ca sa evite eclipsa, indigenii faceau zgomote lovind cu piciorul in podea su cu tobe si alte instrumente.
Sitan, Mangagaway si Mansisilat, raul si demonii sai
Vechii filipinezi credeau in viata de apoi chiar inainte de sosirea spaniolilor. Un obicei este acela al pabaon, inmormantarea cu bijuterii, mancare sau chiar sclavi.
Iadul si raiul modern aveau si in acea vreme corespondente. Cei buni ajungeau in Maca, un loc al pacii eterne si fericirii. Pacatosii rai ajungeau in satul suferintei, numit Kasanaan.
Kasanan este casa pedepselor. Este condusa de Sitan. Acesta seamna izbitor cu Satana. Dar este posibil sa fie o forma a arabicului Saitan.
Ca si marele Bathala, stapanul domeniilor de dedesubt, al lumii de apoi, avea asistenti. Unii mortali. Primul era Mangagaway, un schimbator de forma vicios. El purta cranii la gat si putea ucide sau vindeca cu bagheta sa magica. Putea prelungi moartea cuiva cu luni intregi legand prin vrajitorie un sarpe cu o potiune de incheietura persoanei.
Alt agent terifiant este Mansisilat. Aceasta era distrugatorul din mitologia filipineza. Era zeita caselor distruse si a casniciilor ruinate. Se deghiza in cersetor batran sau vindecator. Apoi isi folosea farmecele sa bage vrajba in sanul familiei.
La fel de infricosatori erau Hukluban si Mankukulam. Hukluban este cea mai puternica vrajitoare. Poate ucide doar daca te saluta. Este un shapeshifter teribil. Poate da foc unei case doar prin cuvinte.
Mankukulam rataceste pe langa sate pretinzand ca este preot-doctor. O vrajitoare ce apare noaptea punand focuri ce nu puteau fi stinse. Alteori se scalda in mizeria de sub case doar sa imbolnaveasca locatarii.
Monstri si creaturi magice in folclorul filipinez
Bungisngis: ciclop filipinez. Traieste in paduri. O creatura binevoitoare si jucausa, cunoscut ca Mahentoy.
Aswang: schimbator de forma in pasare uriasa neagra cu limba lunga sau liliac, pisica, porc si caine negru. Apare noaptea si ataca drumetii, adormitii si femeile insarcinate. Ii place mult ficatul de om.
Berberoka: spirit al apei ce isi ucide victimele. Le atrage la apa secand iazul si le inghite.
Diwata: driade si spiritele ale naturii in paduri, mari, munti. Locuiesc in marii copaci acacia. Ei aduc binecuvantari sau blesteme.
Duwende: goblini, elfi si pitici. Sunt mici creaturi ce pot aduce noroc sau ghinion. Erau numit mangalo si locuiau peste tot. Vechii filipinezi spunea “tabi-tabi po” pentru a-si cere scuze ca ii deranjeaza.
Tiktik: este un om asemanator unei pasari ce noaptea isi cauta victime. Cauta sangele noilor-nascuti. Arata ca niste harpii, ii poti auzi doar in aer.
Kapre: un fel de Bigfoot local, un gigant nespalat ce sperie copii. Miroase a tigari. Daca esti prins te face sa te invarti in cerc. Povestile de copii spun ca trebuie sa-ti intorci camasa pe dos pentru a scapa.
Naga sau marinaga sunt sirenele de apa dulce. Dar au coada de sarpe. Sunt protectorii apelor, aduc ploaie si fertilitate, dar si inundatii. Foarte curiosi, sunt neplacuti cu oamenii, dar atenti la copii. Sunt si gardieni ai comorilor. Cel mai puternic naga este Bakunawa.
Malakas si Maganda: versiuni ale lui Adam si Eva. Apar dintr-un bambus.
Manananggal: demon ce poate zbura. Prefera copii si baga limba prin acoperis dupa ei. Poate fi si vrajitoare. Pentru a o goni se pune in casa sare, usturoi si cenusa. Alteori, orez.
Manaul: un rege mitic ce a devenit pasare. Se crede ca a pornit razboiul intre ceruri si ape. Asa s-au format insulele Filipine.
Mangkukulam: vrajitori rai cu magie neagra. Folosesc insecte.
Multo: fantoma din Filipine, inseamna “mort”, viziteaza rudele.
Nuno sa punso: goblinii colinelor ce traiesc in dealuri. Cand trec de o movila, superstitiosii cer permisiunea.
Sarangay: un imens taur musculos ce are in ureche bijuterii.
Sarimanok: o pasare magica ce aduce noroc oricui o prinde. O pasare nespusa de frumoasa si venerata, semn al norocului. Apare in legenda creatiei cu Adam si Eva.
Tikbalang: cal-demon, un om cu cap si copite de cal. El violeaza femeile. Apare in munti si paduri facandu-te sa ai halucinatii. Poti scapa daca calci usor si ii ceri permisiunea.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
5