Traditiile si superstitiile primaverii se impart in doua categorii: cele dedicate femeilor si cele dedicate barbatilor. Traditiile si superstitiile primaverii legate de sarbatorile femeilor sunt ziua Martisorului, ziua femeii si zilele dedicate Babei Dochia. Urmeaza apoi cele dedicate barbatilor precum Mosii, Sfintii Mucenici si Sambata Mortilor. Desi unele dintre aceste sarbatori pot parea la suprafata crestine, ele sunt la origine sarbatori pagane inradacinate in spatiul rural.
Babele Iernii si Mosii Primaverii
Exista 9 Mosi ce reprezinta vremea buna, luminoasa, a primaverii. De obicei ei sunt antiteza Babelor, ce reprezinta vremea urata, intunecata, a iernii. Ultima zi a Babelor in popor este 9 Martie. Aceasta zi coincide si cu prima zi a Mosilor.
In Romania, in mediul rural, au aparut multe traditii si obiceiuri dedicate acestor Mosi. Unul dintre ele este ca cei care fac descantece sa bata pamantul cu batele pentru a alunga gerul. Mamele ciobanilor fac turte pentru a proteja turmele. In Oltenia, se afuma casele pentru a fugi raul si a proteja animalele. Traditia spune ca aceasta zi ne arata cum va fi vremea in restul anului. Aceasta zi ne arata daca iarna pleaca sau revine. Tot in aceasta zi este bine sa te feresti de lupi, probabil o veche traditie.
Pe 9 martie, de ziua Sfintilor Mucenici, se coc cele 40 de turte, numite “mucenici”. Desi calendarul ortodox seteaza aceasta sarbatoare crestina, substratul ei tine de deschiderea mormintelor si cerurilor. Ritualuri magice de dezghetare a pamantului si alte practici ca saritul peste foc si aratul simbolic sunt uzuale in anumite regiuni ale tarii. In aceasta zi se determina calendarul anului.
25 martie: Ziua Cucului
Aceasta zi mai este cunoscuta in popor si ca Buna Vestire (Blagovestenie). Ziua cucului este foarte importanta pentru calendarul precrestin. Ea este vestitoarea adevarata a primaverii. In zonele din Maramures are loc “Noaptea Focurilor”, focuri mari fiind inaltate peste tot.
Vremea din aceasta perioada va detemina vremea din ziua Pastelui. In aceasta perioada, se aseaza pe prag paine si sare. Obiceiul spune ca aceste ofrande sunt pentru hrana ingerilor, pentru a le cere protectia. Insa acest obicei poate fi o reminiscenta a altor spirite protectoare.
Sambata Mortilor
In aceasta zi nu se toarce pentru ca se crede ca mortii se vor intoarce de la poarta raiului. Numita si sambata Floriilor, in regiunea de sud, se merge cu Vaiul, un fel de colind religios practicat de fete impodobite cu salcie. Fiecare regiune are o poveste diferita despre Lazar
Aici apar si cantarile despre Lazar. Fetele care colinda se impodobesc cu flori in par. Lazarita se imbraca in mireasa, probabil o amintire a vechii uniuni si a traditiei conform careia tinerii nu trebuie sa moara necasatoriti. In aceasta perioada, salcia este la mare pret. Ea folosea pentru binecuvantarea copiilor si a pomilor fructiferi. In aceste zone se practica si vechi obiceiuri pagane: fetele foloseau apa fiarta cu busuioc si ciucurii de la naframa unei virgine decedate pentru a se spala pe cap. Se pare ca obiceiul este la origine bulgaresc, inregistrat indeosebi in zonele din sud, probabil de la descendentii bulgari veniti aici in timpul cuceririi otomane.
Se credea ca Lazar era fratele fetei care s-a casatorit cu Dragobete. Acest ritual era realizat doar de fete. “Lazarita se plimba cu pasi domoli, inainte si inapoi, in cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile, urcarea in copac pentru a da animalelor frunza, moartea neasteptata prin caderea din copac, cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui, aducerea acasa, scaldatul ritual in lapte dulce, imbracarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.
Lazarita sau Lazarica este un vechi ritual inchinat unei zeite a vegetatiei. Aceasta reprezenta reinnoirea timpului. In cultul mortilor, salcia era folosita pentru curatirea mormintelor, alungarea demonilor si vindecare.
Babele si Baba Dochia
Legenda Babei Dochia, unul dintre miturile importante ale poporului roman, ne vorbeste despre fiul ei, Dragobete. Baba Dochia ne apare prezentata aici ca zmeoaica cea rea sau ca mama vitrega. Ea isi pune nora sa indeplineasca sarcini imposibile: sa innegreasca lana alba la rau, apoi sa o faca la loc. Fata a primit ajutor de la Dumnezeu si Sf. Petre. Apoi, convinsa ca vine primavara, Baba Dochia s-a urcat pe munte imbracata cu 9 cojoace (cele 9 zile ale Babei). Dand cojoacele jos s-a transformat in stana de piatra. De aceea se spune ca alegerea Babei potrivite in aceasta perioada dicteaza cum va fi vremea in restul anului.
Exista si varianta legendei “Traian si Dochia”, unde Dochia este fiica imparatului Traian de care s-a indragostit insusi Decebal. Si ea este transformata in stana de piatra.
In aceasta perioada exista multe sarbatori populare precum Vinerea Sântoaderului, Caii lui San Toader, pe 1 si 10 martie.
Observam, in general, o deprindere si inclinare a taranilor romani in a ghici vremea si capriciile ei in functie de anumite superstitii si legende locale.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
5
Pingback: Duminica Floriilor – traditii, obiceiuri si superstitii | Mythologica.ro
Pingback: Baba Yaga, cea mai infricosatoare creatura din folclorul rusesc | Mythologica.ro