Serialul Vikingii de la History Channel este astazi printre cele mai populare. Chiar daca nu are dragoni, nu? Si asta se datoreaza unor personaje unice, incluse in spectacol, mai mult sau mai putin reale. Oameni care poate au trait si au devenit legende! Unul dintre acestea este Floki.
Insa ce stim despre Floki? A fost Floki un personaj istoric real? Cat de real? A fost Floki cu adevarat prieten si contemporan cu marele si legendarul Ragnar Lodbrok.
Daca sunteti interesati de serialul Vikingii, acest video Youtube explica totul.
Hrafna-Flóki Vilgerdarson, omul care a numit Islanda
Genialitatea din partea scenariului seriei Vikingii de pe History Channel este ca povestile unor vikingi celebri au fost adunate pentru a crea un mit. O legenda care se desfasoara chiar in fata noastra.
Aceste figuri istorice sau legendare au trait in vremuri diferite. Regizorul si scenaristii au afirmat clar ca nu au fost interesati de precizia istorica.
Pana la urma, este vorba despre un act artistic. O poveste spusa prin ochii lui Ragnar Lodbrok, fondatorul unei dinastii. Si, apoi, prin fiii sai.
Iar moartea lui Ragnar a fost unul dintre motivele principale pentru care a fost adunata Marea Armata Pagana. Si asa s-a ajuns la invadarea Angliei.
La fel ca Rollo, duce de Normandia, Floki este un alt personaj interesant. Insa cand Floki era doar un baietel, Ragnar ar fi fost deja batran.
Numele lui Vilgerðarson provine de la mama lui, Vilgerd, si Hrafna sau Ravna este o porecla care înseamna “corb” .
Floki este cunoscut ca primul nordic care a pornit deliberat spre insula pe care o stim astazi drept Islanda. Asadar, Floki a fost al treilea explorator viking.
Floki Vilgerdarson si Islanda
Exista o carte din Islanda ce relateaza sosirea vikingilor in Islanda in secolul IX. Cartea se numeste Landnamabok.
Cartea ne vorbeste despre calatoria lui Floki in Islanda. Islanda a mai fost vizitata inainte de doi vikingi care au ajuns acolo din greseala. Insula primise numele de “Pamantul Zapezilor” inainte. Curajosul Floki si-a pus animalele si bunurile in barca si a calatorit spre insula orientandu-se doar dupa luna si stele.
Este foarte interesant ca vikingii calatoreau in special primavara si toamna, anotimpuri de migratie pentru pasari, pentru a le urmari zborul si a se orienta.
Dar Floki chiar a luat pasari cu el pentru a se orienta. Trei corbi care i-au adus porecla “Corbul” – Ravna. Floki si oamenii sai au petrecut o iarna cumplita si de aici s-a inspirat si filmul.
Moartea lui Floki
Potrivit lui Landnamabok , Floki Vilgerdarson s-a intors in Islanda si a murit acolo. A avut o fiica pe nume Thjodgerd si trei fii: Trond, Torlak si Staff
Niciunul dintre copiii lui Floki nu s-a numit Angrboda (numele pe care Floki si Helga il dau in serial fiicei lor dupa giganta dîn mitologia norvegiana).
Floki, Ivar Boneless si Bjorn Ironside
Floki a construit cu adevarat un car pentru Ivar Boneless (iata si articolul despre Ivar cel Dezosat).
Helga este un personaj fictiv, numele sotiei lui Floki fiind Groa Gro Bjornsdottir.
Deasemenea, este foarte putin probabil ca Floki sa fi luptat cu Lagertha sau sa fii calatorit cu Bjorn Ironside
L-a ucis Floki pe Athelstan?
Multe dintre personajele serialului Vikingii sunt inspirate din realitate, dar Aethelstan nu este unul dintre ele.
Floki este interpretat de actorul suedez, genial as putea adauga, Gustaf Skarsgard.
Marea Armata Pagana si cucerirea Angliei
Raidurile vikinge erau o parte semnificativa in viata oamenilor normali din secolul IX. Imaginati-va ca traiti pe coastele Angliei. Raidurile vikinge faceau diferenta intre viata si moarte. Biserica ii portretiza pe vikingi ca demoni si salbatici, urgia Domnului, pedeapsa celui de Sus pentru pacatele celor de jos.
Insa Marea Armata Pagana nu a fost doar o adunatura de vikingi pusi pe prada si jafuri. Aveau un scop! RAZBUNAREA!
Marea Armata Vikinga sau Marea Armata Daneza cum a mai fost cunoscuta, a fost o coalitie a celor mai buni razboinici vikingi ai timpului.
Ei au invadat Anglia in secolul IX dupa spusele Cronicii Anglo-Saxone. Dar invazia este descrisa si in saga nordica, Povestea fiilor lui Ragnar.
Marea Armata Pagana a debarcat in 866 in estul Angliei.
Inamicul fiind dezbinat, Marea Armata Pagana a reusit sa ingenuncheze cea mai mare parte din tara.
Povestea fiilor lui Ragnar ne spune ca invazia a pornit pentru razbunarea legendarului conducator viking, Ragnar. Dupa un raid in regatul Northumbria condus de Regele Aella, vikingii au fost infranti, iar Ragnar a fost capturat. Aella l-a executat pe Ragnar aruncandu-l intr-o groapa cu serpi veninosi.
Cand fiii lui Ragnar au primit vesti despre teribila moarte a tatalui lor, au jurat imediat sa se razbune.
Dar cronicile anglo-saxone si cele vikinge trateaza diferit aceasta invazie. Vikingii vorbesc despre Ivar ca intemeietorul asezarii Jorvik, adica orasul York de mai tarziu.
Ivar the Boneless, Ivar fara Os a fost un bun strateg si militar. El si-a adunat in jurul sau vecinii anglo-saxoni. Deasemenea, cand a devenit suficient de puternic si-a chemat fratii pentru a-si razbuna tatal. Regele Aella a fost invins si vulturul sangeros i-a fost “sapat” in spate. Dupa aceea, Ivar a continuat sa conduca Northumbria.
Cronicile engleze nu pomenesc de aceasta tortura ci doar de luptele din Mercia in 868. Regele Merciei a cerut ajutorul Wessexului si impreuna, coalitia anglo-saxona, i-a asediat pe vikingi la Nottingham. Fara o victorie concludenta, regatul Mercia si vikingii au incheiat pace. Vikingii s-au retras la York si au ramas inca un an.
Unde este adevarul istoric si unde incepe legenda?
Marea Armata Pagana, cunoscuta de catre anglo-saxoni si ca Marea Armata Daneza a fost o coalitie de razboinici nordici, originari din Danemarca. Dar aceasta armata includea si fratii razboinice din Norvegia si Suedia care s- au reunit sub o comanda unificata pentru invadarea celor patru regate anglo-saxone care au constituit Anglia în anul 865 d.Hr.
Biserica ii portretiza pe vikingi ca demoni si salbatici, urgia Domnului, pedeapsa celui de Sus pentru pacatele celor de jos.
Insa Marea Armata Pagana nu a fost doar o adunatura de vikingi pusi pe prada si jafuri. Aveau un scop! RAZBUNAREA!
Înca de la sfârsitul secolului al VIII-lea, vikingii s-au angajat în raiduri asupra zonelor bogate si a manastirilor din Anglia. Marea Armata Pagana s-a diferentiat de aceste raiduri care aveau ca scop prada si jaful. Se crede ca armata avea ca scop cucerirea unor teritorii mai mari.
Numele este derivat dintr-o cronica anglo-saxona din 865. Legenda spune ca expeditia a fost condusa de patru dintre cei cinci fii ai lui Ragnar Lodbrok, printre care Hvitserk, Ivar, Bjorn Ironside si, eventual, Ubba . Campania de invazie si cucerire împotriva regatelor anglo-saxone a durat 14 ani. Sursele nu ofera nicio indicatie ferma a numarului lor, dar a fost printre cele mai mari forte de acest fel.
Invadatorii au debarcat initial în Anglia de Est, unde regele le-a furnizat cai pentru campania lor în schimbul pacii. Au petrecut iarna anilor 865-66 la Thetford, înainte de a merge spre nord pentru a captura Yorkul în noiembrie 866.
Anglia era divizata in patru regate:
- Anglia de Est
- Mercia
- Northumbria
- Wessex
Inamicul fiind dezbinat, Marea Armata Pagana a reusit sa ingenuncheze cea mai mare parte din tara.
Insa exista foarte multe intrebari fara raspuns in cazul Marii Armate Pagane!
A fost sau nu a fost razbunarea lui Ragnar motivul principal? Povestirile nordice raspund clar si raspicat “DA”, dar anglo-saxonii sustin in cronicile lor ca a fost doar un alt raid, dar la o scara mai mare.
Unde gasim urmele armatei vikinge? La Torksey, Lincolnshire (872-873). si un mormant recent descoperit la Derbyshire.
Cat de mare era “Marea” Armata Pagana?
Istoricii furnizeaza estimari diferite pentru dimensiunea Marii Armate Pagane. Unii conservatori cred ca armata poate sa fi fost mai mica decât se credea initial. In cronici apare denumirea de “forta vikinga”.
Unele scrieri din Wessex din anul 694 vorbesc despre un raid ce putea contine treizeci si cinci de razboinici. Poate parea extrem de putin, dar acestia loveau coastele dur si eficient. Pe deasupra, vikingilor nu le era frica de moarte. Poate carturarii au facut confuzie intre armata invadatoare si raidurile vikinge obisnuite in epoca. Alti istorici sustin ca ar trebui sa existe diferente intre fratiile razboinice puse pe jafuri si o forta militara organizata.
Avem cercetatori care aproximeaza armata vikingilor la 1.000 de razboinici cu navele lor. Alte surse ne vorbesc de cateva mii, insa este loc de dezbateri.
Armata s-a dezvoltat probabil în urma campaniilor din Franta. În Francia cum era numita atunci, a existat un conflict între împarat si fiii sai, iar unul dintre fii a cerut sprijinul unei flote vikinge. Pâna la încheierea razboiului, vikingii au descoperit ca manastirile si orasele situate pe râurile navigabile erau vulnerabile la atac. În 845, un atac asupra Parisului a fost împiedicat de o recompensa imensa in argint platita catre vikingi (se crede ca insusi Ragnar Lodbrok fusese autorul). Oportunitatea pentru bogatii a atras alti vikingi în zona, iar pâna la sfârsitul deceniului toate râurile principale din vestul Frantei erau patrulate si infestate de flotele vikinge. În 862, regele Frantei de Vest a raspuns vikingilor, fortificându-si orasele si aparându-si râurile. Schimbarile din Franta ingreunanadu-le atacurile, vikingii si-au îndreptat atentia asupra Angliei.
În timpul anului 867, armata a intrat adânc în Mercia si a invadat în Nottingham. Mercienii au cazut de accord cu armata vikinga, care s-a mutat înapoi în York pentru iarna anilor 868–69. În 869, Marea Armata a revenit în Anglia de Est, cucerind-o si ucigandu-le regele.
În 871, vikingii au trecut in Wessex, unde Alfred cel Mare i-a platit sa plece. Armata a pornit apoi la Londra pentru iarna. În urmatorul sezon de campanie, armata s-a mutat mai întâi la York, unde a adunat întariri. Apoi au supus o mare parte din Mercia. Burgred, regele din Mercia, a fugit peste mari si Coelwulf, descris în Cronica anglo-saxona drept „un rege nebun” a fost impus în locul sau. Armata a petrecut iarna urmatoare la Repton, dupa care armata pare sa se fii împartit. Un grup pare sa se fii întors în Northumbria, unde s-au stabilit în zona, un alt grup pare sa se fii întors pentru a invada Wessex.
Pâna în acest moment, numai regatul Wessex nu fusese cucerit. În mai 878, Alfred cel Mare a învins vikingii la batalia de la Edington si a s-a convenit un tratat prin care vikingii ramaneau in continuare sa controleze o parte din nordul si estul Angliei.
Cronica anglo-saxona nu mentioneaza motivul acestei invazii, poate pentru ca raidurile vikinge au fost destul de obisnuite în acea perioada de timp. Povestea fiilor lui Ragnar, pe de alta parte, mentioneaza ca invazia Angliei de catre Marea Armata Pagana avea ca scop razbunarea mortii lui Ragnar Lodbrok, un legendar conducator viking al Suediei si Danemarcei. În saga vikinga, se spune ca Ragnar a efectuat o incursiune in Northumbria în timpul domniei regelui Ælla. Vikingii au fost învinsi si Ragnar a fost capturat de Northumbrieni. Apoi regele l-a executat pe Ragnar aruncându-l într-o groapa de serpi veninosi. Când fiii lui Ragnar au primit vesti despre moartea tatalui lor, au decis sa se razbune pe el.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
5
3.5