Copiii cu dificultati de invatare reprezinta o categorie aparte, despre care uneori se evita sa se vorbeasca in mediu pedagogic, ca din teama de a nu zgandari un subiect delicat, de sub carapacea caruia ar putea rasari monstri.
Copiii cu dificultati de invatare: patologie, capriciu sau geniu in devenire?
Noi termeni precum “terapie comportamentala”, “neurofeedback” si “autism virtual” au intrat in vocabularul nostru recent. Autismul devine atipic, la fel ca si
In realitate, ignorand chestiunea nu se diminueaza existenta ei, ci doar se risca interpretarea eronata a unor tipare comportamentale, incadrandu-le in categoria capriciilor, sau si mai grav, in categoria unor patologii incurabile.
David Grossman afirma intr-una din prozele sale pentru copii, ca persoanele ar putea dobandi o anumita corespondenta geometrica: „exista persoane rotunde, copii triunghiulari – de ce nu – si exista… exista copii in zig-zag(…)”. Poate ca aceasta ultima particularitate descripriva se apropie cel mai mult de profiul copiilor cu dificultati de invatare.
In literatura stiintifica de specialitate, dificultatile de invatare sunt definite in limba engleza drept „Specific Learning Disorders”, respectiv tulburari care influenteaza in mod considerabil viata scolastica a anumitor copii integrati in invatamantul de masa.
Este vorba despre un gen de tulburari care nu afecteaza functionamentul intectiv general, ci vizeaza numai un grup restrans de abilitati corelate competentelor de invatatura.
Ce este autismul? Definitia autismului si simptomele autismului
Autismul se caracterizeaza prin:
- probleme de cumunicare si limbaj
- probleme de socializare si comportamentale repetitive
- lipsa interesului legat de persoane sau activitati
Simptome in cazul autismului:
- deficitul de atentie
- tulburarile de limbaj
- lipsa zambetului
- lipsa contactului vizual
- lipsa interesului fata de alte persoane
- interes special pentru anumite obiecte folosite insa cu alte scopuri decat cele normale
- preferinta pentru activitati si jocuri repetate, tipare
Bolnavi, capriciosi sau geniali?
In mod eronat, copiii cu dificultati de invatare sunt catalogati drept afectati de anumite boli psihice sau sunt considerati rasfatati si capriciosi.
Deseori, problemele comportamentale de acest tip sunt ignorate de parinti pentru ca, nealterand in vreun fel capacitatea relationala afectiva a copiilor, nu ies in evidenta cu usurinta in familie.
Precocitatea identificarii problemelor de acest tip si intervenirea prompta si justa in educatia copiilor afectati, reprezinta factorii cei mai importanti pentru echilibrarea situatiei, atat la nivel familial, scolastic si mai tarziu, la locul de munca si in societate in general.
O serie intreaga de studii de specialitate au relevat modul in care copiii cu dificultati de invatare tind sa dezvolte un concept de sine negativ, cu efecte considerabile asupra increderii in propriile forte si a capacitatii de concentrare, motiv pentru care sunt vesnic nelinistiti, manifesta slab interes pentru asimilarea de cunostinte si abandoneaza temele la primele dificultati intampinate.
Dupa ani si ani de insuccese inregistrate in palmares si dificultati la nivelul grupului de colegi de scoala, isi deterioreaza progresiv imaginea de sine, intrand deja in perioada adolescentina cu un handicap major.
Este momentul in care riscul marginalizarii sociale sporeste, inadaptabilitatea tinde sa puna stapanire pe intreaga lor existenta si suferinta psihologica se poate transforma in psihopatologie.
Iata de ce este necesar ca acolo unde nu a putut fi evitat, cercul vicios in care se regaseste antrenat copilul cu dificultati de invatare, sa fie frant inainte ca insuccesul scolatic sa se transforme in insucces existential.
In mod paradoxal, personaje celebre ale lumii artististice sau din ambient stiintific, desi afectate in copilarie de anumite forme de dificultati de invatare, au demonstrat la maturitate calitati geniale in diferite domenii de activitate.
De pilda, spre norocul tuturor celor ce indragesc muzica si pictura, dislexia nu l-a impiedicat pe John Lenon sa devina o legenda Beatles si nici pe Pablo Picasso sa picteze genialele sale tablouri.
Se presupune ca Albert Einstein, care avea o memorie atat de slaba incat nu reausea sa tina minte nici macar lunile anului, ar fi fost afectat la randul sau de o anumita forma de dislexie, dar in fata genialitatii sale matematice, a trebuit sa fie intreaga lume cea care sa amuteasca, plina de admiratie.
Cititi mai multe despre:
Scrisorile lui Einstein
Si Steven Spielberg a declarat intr-un interviu acordat presei americane, ca a fost victima bulismului colegilor sai de scoala din pricina dislexiei, dar aceasta trista experienta l-a inspirat mai tarziu sa realizeze scenariul si productia filmului „The Goonies” – un veritabil cult pentru generatia anilor ’80 si l-a stimulat sa realizeze multe alte splendide filme, care au incantat publicul de pe toate meridianele lumii.
Premiat cu Nobelul pentru literatura in anul 1923, poetul irlandez William Butler Yeats (1865-1939) a fost diagnosticat la o varsta frageda cu sindromul lui Asperger, dar opera sa a fost descrisa de catre membrii comitetului de acordare a prestigiosului premiu drept „o poezie vesnic inspirata, a carei forma artistica superioara reuseste sa exprime spiritul unei intregi natiuni”.
Dar lista este lunga, cuprinzand muzicieni de renume mondial precum Mozart, Tchaikovsky sau Beethoven, pictori si sculptori faimosi – Michelangelo, Van Gogh, Raffaello sau Andy Warhol, oameni de stiinta – Galileo Galilei, Charles Darwin, Newton, Tesla sau Marconi, oameni politici si sefi de state care si-au pus amprenta pe istoria omenirii, precum Washington, Iulius Cezar, J.F. Kennedy sau Napoleon Bonaparte, scriitori al caror talent indiscutabil a generat lucrari de exceptie – Jules Verne, Mark Twain, Victor Hugo, Emile Zola sau Agatha Christie, actori celebri precum Dustin Hoffman, Robin Williams, Harrison Ford, Silvester Stallone sau Tom Cruise si nu in ultimul rand, sportivi cu performante uimitoare, precum Jackie Stewart, Greg Louganis sau Muhammad Ali.
Desigur, asta nu inseamna ca toti subiectii afectati de o forma sau alta de dificultati de invatare vor deveni genii la maturitate, ci demonstreaza doar ca orice copil cu astfel de probleme poate depasi fara indoiala, neajunsurile cu care se confrunta, dand frau propriei creativitati si cultivandu-si pasiunile dupa cum socoteste de cuviinta.
Cititi mai multe despre:
Mituri despre personalitati multiple
Spune-mi cum te poticnesti, ca sa-ti spun cine esti
Dificultatile de invatare la copii se manifesta in diferite moduri, dar specialistii au identificat patru categorii distincte de astfel de afectiuni: dislexia, disortografia, disgrafia si discalculia.
Dislexia se manifesta prin dificultati de citire, disortografia prin erori ortografice multiple si repetate, disgrafia este rezultatul unor tulburari ale exprimarii scrise (caligrafie dezordonata si organizare defectuoasa a paragrafelor), iar discalculia se manifesta prin tulburari la o materie considerata de multi dificila, complexa si obositoare: matematica.
Ce copil nu se confrunta la varste fragede cu una, daca nu cu toate aceste forme de tulburari, veti spune, dar asta nu face din ei subiecti cu dificultati de invatare.
Daca pentru anumite persoane dificultatile de invatare pot aparea drept o povara covarsitoare, exista o serie intreaga de specialisti care sustin contrariul.
De pilda, expertii apreciaza ca o calitate precum capacitatea dislexicilor de a-si imagina si percepe propriul gand, propriile idei, ca pe o realitate personala, constituie o resursa deosebit de pretioasa si un excelent atù profesional pentru arhitecti, ingineri si proiectanti, dar si pentru cei ce desfasoara anumite activitati ancorate in universul fashion, fie ei creatori de moda, stilisti sau bijutieri.
In domeniul artistic, resursele dislexice pot constitui un optim suport pentru actori, fotografi, regizori, solisti, scenaristi sau costumisti.
Pentru activitatile sportive si/sau cele de pilotaj, exista chiar anumite avantaje in paleta caracteristicilor dislexice, mai cu seama in sporturile in care se concureaza individual, precum golful, tenisul, gimnastica sau sariturile la trambulina, dar cu o pregatire de specialitate bine structurata, astfel de subiecti pot sa exceleze si in jocurile de echipa, indeosebi pe post de portari sau in executia loviturilor de la 11 metri in fotbal.
Specialistii in materie apreciaza ca subiectii afectati de tulburari de invatare in copilarie, pot manifesta odata cu trecerea anilor, o evolutie de tip compensativ a multor altor calitati, imbunatatindu-le potentialul de comunicare si relationare intr-un mod unic: capacitatea lor de a observa si distinge cu usurinta la semenii lor anumite stari sufletesti si anumite variatii comportamentale imperceptibile pentru ceilalti, ii fac excelenti colaboratori in domeniul profesiunilor ce implica suport psihologic: medic, trainer, mediator, negociator sau chiar asistent social.
Caracterizati de o sete necontita de cunoastere si de explorare, plini de curiozitate si dorinta de a pune in aplicare chiar si cele mai fanteziste idei, subiectii afectati de anumite forme de dislexie constituie pivotul central al afirmatiei lui Albert Einstein: „ne-am obisnuit sa credem ca anumite lucruri sunt cu neputinta de infaptuit, pana ce vine unul care nu stie asta si le realizeaza”.
Cititi mai multe despre:
Genii, criminali si psihopati – mituri si adevaruri
Solutiile pe care le identifica dislexicii pentru rezolvarea anumitor probleme sunt deseori inovative si complet in afara schemelor traditionale de interpretare a parametrilor in chestiune – aceasta particularitate poate fi transformata intr-o excelenta resursa in domeniul informatic, in activitatile grafice computerizate, dar si in ambient tridimensional, dedicat celor mai variate proiecte.
Un fenomen din cele mai interesante a fost semnalat in 2002 de catre revista de cultura economica americana Fortune, care sublinia faptul ca in ultimii ani, „tulburarile lingvistice reprezinta numitorul comun al unui numar din ce in ce mai mare de oameni de afaceri de succes”.
Este vorba despre nume faimoase in ambientul business, precum John Chambers – fondatorul CISCO, Paul Orfalea – fondatorul Kinko’s, Charles Schwab – cel ce a inventat sistemul de discount brokerage si care nu a avut habar ca este dislexic pana in momentul in care copilul sau a fost diagnosticat cu acest gen de tulburare, Richard Brandson – titularul Virgin Records si Virgin Atlantic Airways si multi altii.
Exista asadar persoane care au reusit sa transforme un aparent neajuns intr-o veritabila oportunitate de crestere in plan personal si, refuzand sa cada prada tentaculelor prejudecatilor legate de felul lor mai aparte de a fi, au demonstrat ca omul este o fiinta uimitoare, capabila de lucruri cu totul si cu totul iesite din comun.
Daca acesta este un dar deosebit, destinat unor persoane speciale, sau este rezultatul propriilor lor eforturi de a „renaste din cenusa”, aceasta e greu de stabilit, dar si intr-un caz si in altul, omenirea nu poate fi decat recunoscatoare plutoanelor de genii dislexice care i-au daruit opere de o valoare inestimabila, descoperiri surprinzatoare si lucrari artistice de o frumusete fara seaman.
Bibliografie:
- https://www.psychiatry.org/patients-families/specific-learning-disorder/what-is-specific-learning-disorder
- http://www.donodislessia.it/difficolta-e-successo.html
- https://quelchenonsapevi.it/personaggi-famosi-dislessici/
- https://www.dislessia-adhd-discalculia.com/articoli/37-caratteristiche-comuni-della-dislessia/
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
5
Pingback: Mituri pe care ni le spuneau parintii cand eram copii | Mythologica.ro
Pingback: Cum e sa traiesti cu boala oaselor de sticla? | Mythologica.ro
5