Civilizatia tolteca a dominat centrul Mexicului in perioada post-clasica, din aproximativ 900 pana in 1150 e.n. Totul s-a intamplat din orasul lor central, capitala Tollan (Tula). Aveau o viata religioasa foarte bogata, iar apogeul civilizatiei lor este marcat de raspandirea cultului lui Quetzalcoatl, Sarpele cu Pene. Societatea tolteca a fost dominata de cultul razboinicilor si de practica sacrificiilor umane ca un mijloc de a obtine favoarea zeilor.
Civilizatia tolteca si locul mitologiei
Toltecii erau o cultura mesoamericana majora care s-a ridicat spre a deveni cea mai importanta din zona dupa caderea Teotihuacanului in 750 e.n. Chiar si dupa caderea Teotihuacanului, triburile chichimeca din centrul Mexicului si ramasitele maretei civilizatii au inceput sa se coalizeze in orasul Tula. Acolo ei au dezvoltat o civilizatie puternica care se va extinde de la Atlantic pana la Pacific printr-o retea avansata de comert, state vasale si razboi. Influenta lor a ajuns pana la peninsula Yucatan, unde descendentii civilizatiei mayase au imitat arta Tula si religia.
Toltecii erau o societate bazata pe razboi si condusa de preoti-regi. Pana la 1150, civilizatia lor a intrat in declin, iar Tula a fost distrusa si abandonata. Tribul Mexica (Aztecii) si cultura azteca i-a considerat pe maretii Tula cel mai inalt punct al civilizatiei si pretindeau a fi descendentii regilor tolteci.
Viata religioasa in Tula si incintele sacre
Societatea tolteca era foarte militarizata, iar religia juca un rol egal sau secundar in fata armatei. Astfel, societatea lor era foarte similara cu cea azteca. Totusi, religia era extrem de importanta pentru tolteci. Regii si conducatorii toltecilor adeseau serveau ca preoti ai lui Tlaloc, stergand linia din datoriile civile si cele religioase. Cele mai multe dintre cladirile din centrul magnificului oras Tula aveau functii religioase.
Religia si zeii erau importanti pentru tolteci. Maretul oras Tula era dominat de incinte sacre, un complex de piramide, temple, terenuri de joc si alte structuri axate in jurul unei piete imense centrale.
Piramida numita “C” este cea mai mare din Tula. Aceasta nu a fost inca complet excavata si a fost pradata de mai multe ori chiar inaintea de sosirea spaniolilor. Ea impartaseste anumite caracteristici cu Piramida Lunii din Teotihuacan, inclusiv orientarea spre est. Era odata acoperita cu reliefe ca si Piramida B, dar cele mai multe au fost furate sau distruse. Dovezile existente inca ne indica ca aceasta piramida ar fi putut fi inchinata marelui zeu Quetzalcoatl.
Piramida B, localizata intr-un unghi drept peste piata fata de mareata Piramida C, este casa celor patru mari statuete razboinice pentru care Tula este asa de faimoasa. Patru pioni mai mici contin reliefe sculptate ale zeilor si regilor tolteci. O sculptura din templu se crede ca l-ar reprezenta pe insusi Quetzalcoatl in aspectul sau ca Tlahuizcalpantecuhtli, zeul razboinic al stelei diminetii. Unii arheologi chiar cred ca Piramida B era un sanctuar privat religios pentru dinastia conducatoare.
Terenurile de joaca, cel putin trei din ele care existau in Tula, erau strategic asezate. Prima era aliniata cu Piramida B pe cealalta parte a pietei, iar cea mai mare era pe partea vestica a incintei sacre. Jocul mesoamerican avea importanta simbolica si religioasa pentru tolteci si alte civilizatii mesoamericane. Cei care pierdeau jocul cu pelota erau sacrificati zeilor.
Alte structuri religioase din incinta sacra includ cladiri cu importanta si semnificatie religioasa. Doua asa-zis “Palate Arse” se crede ca erau odata locul in care traia familia regala. Acum se crede ca indeplinea scopuri religioase mai importante. “Palatul lui Quetzalcoatl”, situat intre cele doua piramide majore, era crezut a fi rezidential, insa acum se crede ca ar fi un fel de templu, posibil pentru familia regala. Exista un mic altar in mijlocul pietei centrale, ca si ramasitele unui tzompantli – un raft al craniilor pentru victimele sacrificate.
Cititi si despre:
Mitologia si zeii azteci
Ehecatl, zeul-sarpe inaripat temut de azteci
Istoria Mexicului: olmeci, mayasi. azteci
Religia mayasilor si mitologia mayasa
Toltecii si sacrificiile umane
Exista dovezi ample la Tula care arata clar ca toltecii erau practicanti dedicati ai sacrifciilor umane. Pe partea vestica a marii piete, exista acel tzompantli, raft de cranii special destinat acestei indeletniciri mortale. Acest spatiu nu este departe de al doilea teren de joaca, iar asta nu este o coincidenta. Craniile victimelor sacrificate erau asezate aici pentru a fi aratate. Este unul dintre cele mai timpurii tzompantli cunoscute, si probabil cel care va servi drept model pentru azteci.
Inauntrul Palatului Ars, trei statui Chac Mool (statuete identificate cu zeul Tlaloc, ploaia si tunetul) erau asezate in varful altarului din centrul pietei. Exista descrieri la Tula de cateva cuauhxicalli – vase uriase in forma de vultura ce erau folosite pentru sacrificiile umane. Inregistrarile istorice sunt de acord cu arheologii, surse de dupa cucerirea spaniola repovestec legende aztece ale toltecilor din Tula conform carora Ce Atl Topiltzín, legendarul intemeietor si fondator al orasului Tula, ar fi fost fortat sa plece din cauza ca adoratorii lui Tezcatlipoca doreau sa creasca numarul de sacrificii umane.
Zeii toltecilor si mitologia tolteca – mostenirea mitologiei aztecilor
Civilizatia tolteca antica avea multi zei, seful lor suprem fiind Quetzalcoatl. Tezcatlipoca si Tlaloc erau si ele figuri de seama in panteonul toltec. Quetzalcoatl era insa cel mai important, iar reprezentarile sale abunda in toata Tula.
In timpul apogeului civilizatiei toltece, cultul lui Quetzalcoatl s-a raspandit in intreaga Mesoamerica. A atins chiar si pamanturile ancestrale ale mayasilor, unde similaritati intre Tula si Chichen Itza includeau maretul Templu al lui Kukulcan, cuvantul mayas pentru Quetzalcoatl. In siturile oraselor toltece importante precum El Tajin si Xochicalco, exista temple importante inchinate Sarpelui cu Pene. Se crede ca fondatorul mitic al civilizatiei toltece – Ce Atl Topiltzín Quetzalcoatl – putea fi o persoana reala ce mai tarziu a fost zeificata.
Tlaloc este zeul ploii, adorat la Teotihuacan. Ca si succesori ai maretei culturi din Teotihuacan, nu este o surpriza ca toltecii l-au venerat pe Tlaloc. O statuie de razboinic imbracat ca Tlaloc a fost descoperita la Tula. Ea indica probabil prezenta unui cult razboinic inchinat lui Tlaloc.
Tezcatlipoca, Oglinda Fumeganda, era considerat un fel de frate al lui Quetzalcoatl. Exista anumite legende care au supravietuit din cultura tolteca ce ii includ pe amandoi. Exista o singura reprezentare a lui Tezcatlipoca la Tula, pe una din coloanele din varful Piramidei B. Poate imaginile au fost furate sau distruse inainte.
Exista si alte descrieri si reprezentari ale zeilor la Tula, incluzandu-l pe Xochiquetzal si Centeotl, dar venerarea lor a fost mai putin raspandita decat cea a lui Tlaloc, Quetzalcoatl si Tezcatlipoca.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.
4.5