Viata pe Marte sau pe Venus?

Despre explorarea spatiala a planetei Marte s-a vorbit destul de mult in ultima perioada. Dar noile cercetari ne arata ca ar trebui sa ne indreptam atentia asupra altei planete. Mai precis asupra norilor lui Venus. Pentru ca aici putem gasi raspunsuri pentru originile vietii!

 

Originea vietii prin norii planetei Venus

O stiti pe Venus? Zeita frumusetii in Grecia antica, desigur! Dar Venus, planeta nu zeita, mai are si alte secrete! Nedescoperite inca!

Se stie ca planeta Pamânt are o vechime de aproximativ 4,54 miliarde de ani si ca viata de pe planeta noastra dateaza de acum cel putin 3,5 miliarde de ani. Cu toate acestea, în ciuda faptului ca au stiut când a aparut prima data viata pe Pamânt, oamenii de stiinta înca dezbat modul în care viata a început efectiv si daca semintele vietii au provenit din alta parte a universului. De curand a aparut un loc nou în care oamenii de stiinta pot cauta raspunsuri despre aparitia vietii pe Pamânt. Este vorba despre norii planetei Venus. Norii lui Venus sunt departe de planeta noastra, dar, credeti sau nu, acesti nori de gaz îndepartati ar putea raspunde la întrebari esentiale despre începuturile vietii pe Pamânt.

Aceasta mare întrebare a fost abordata recent de prof. Jane Greaves, de la Universitatea Cardiff din Tara Galilor. Raspunsurile ei sunt prezentate într-o noua lucrare publicata în revista Nature Astronomy. Studiul a examinat în mod stiintific norii de gaz din atmosfera lui Venus si, potrivit BBC Science, noile cercetari au explorat idei legate de posibilitatile unei “forme de viata extraterestra complexa”, care ar fi putut evolua în lumi extraterestre.

Norul gazos din jurul planetei Venus este format din fosfina (PH3), un gaz incolor si exploziv care miroase a usturoi sau a pesti în descompunere. Pe Pamânt, fosfina este produsa în mod natural prin descompunerea materiei organice si a microbilor din intestine, care traiau în medii sarace în oxigen, precum mlastinile. Atunci cum putem explica acest gaz detectat de prof. Jane Greaves care pluteste la aproximativ 50 de kilometri deasupra suprafetei lui Venus? Clar nu gasim in spatiu pesti morti.

Daca fosfina exista în jurul planetei Venus, concluzia logica este ca Venus trebuie sa fi sustinut la un moment dat viata organica pe suprafata ei. Dar cum a ajuns acolo? Este o ramasita a calatorilor în timp a extraterestrilor Anunnaki sau a vizitatorilor din Pleiade care au locuit pe Venus? Unii ar putea ajunge si la teorii legate de extraterestrii antici.

Aceasta ultima lucrare stiintifica analizeaza posibilitatea ca molecula PH3 sa aiba „origini naturale, non-biologice”.

 

Cum ar putea exista viata pe Venus?

Asadar, a aparut intrebarea logica: cum ar putea exista viata pe planeta Venus in trecut? Sau mai degraba cum ar putea exista in jurul planetei Venus care este atat de incinsa?

Pâna acum, fosfina din jurul lui Venus a fost privita ca provenind dintr-o sursa vie. Pâna în prezent, stiinta nu a reusit sa dovedeasca o origine fizica viabila pentru fosfina, spre deosebire de o sursa biologica. Dr. William Bains, biochimist la MIT, a declarat în New York Times ca norii de fosfina din Venus constau în aproximativ 75-95% acid sulfuric. Si pentru ca PH3 sa fi rezistat efectelor de descompunere ale acestui nor de acid sulfuric „microbii venusieni purtati de aer” ar fi trebuit sa se bazeze pe o „biochimie radical diferita” sau au evoluat pentru a avea un „fel de armura”.

Ar trebui clarificat aici ca cercetatorii nu sustin ca s-a gasit viata pe Venus. Adevarata provocare aici este gasirea modalitatilor chimice fizice si geologice necunoscute care ar fi putut duce la producerea fosfinei în norii din jurul planetei Venus. Discutând despre ideea vietii antice pe Venus, dr. Bains a spus ca, „În principiu, viata bazata pe apa s-ar putea ascunde în interiorul unui anumit tip de învelis protector în picaturile de acid sulfuric”. El spune ca toate aceste intrebari se nasc din paradox: cum ar putea supravietui viata pe o planeta atat de fierbinte?

 

Ce se întâmpla daca viata a început pe Pamânt si nu în spatiul profund?

Acest lucru nu înseamna ca nu exista viata organica acolo în spatiul imens, ci ca probabil nu va fi gasita pe Venus. Implicatia este chiar opusa daca ne gândim la asta. Daca acesti oameni de stiinta gasesc o origine fizica pentru fosfina, aceasta ridica întrebarea daca viata de pe Pamânt ar fi putut evolua si din geologie. Prin urmare, întrebarea ascunsa este: A aparut viata pe Pamânt, nu în spatiu?

Având în vedere lipsa noastra de întelegere privind originile umane, trebuie sa lasam deoparte raspunsul folosit pana acum:  “viata extraterestra”. Luati în considerare faptul ca Thor al mitologiei nordice, Seth din cosmologia egipteana si Vahagn al folclorului armean si alti zei ai fulgerului au fost vazuti într-o lumina diferita în 1772 când Benjamin Franklin a demonstrat cum furtunile au creat electricitate.

Poate ca în viitor descendentii nostri vor privi înapoi si vor râde de cât de departe ne-am cautat originile, când ne vom da seama ca oamenii s-au târât de sub stânci ca toate celelalte creaturi si ca stramosii nostri erau geologici. Si au aparut aici, pe Pamant. Iar primul indiciu pentru aceasta dilema veche pot fi chiar norii de gaz care înconjoara Venus.

 

  • Author Posts
Editor-in-Chief Archaeologist Mythologica
Autor si cercetator independent, specializat in istoria religiilor, mitologie, istorie antica si religie comparata, cu studii la Universitatea din Pennsylvania, Catalin ne arata calatoria rasei umane si cum sa intelegem mitologia prin ochii stramosilor nostri.

Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.

 

(Visited 902 times, 1 visits today)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.