Intrand in categoria vechilor provincii istorice Oltenia si Muntenia, actualul judet Olt se afla pe cursul inferior al raului de la care si-a imprumutat numele, dominat de sesuri si formatiuni de podis si incluzand o buna parte din vasta Campie Romana si din Lunca Dunarii.
Acoperind partial platforma deluroasa a Oltului, judetul este strabatut axial de apele acestuia, pentru a cobara bland spre sud, pana sub cota de 150 de metri, spre a se pierde trepatat in campia Dunarii.
Faimoasele sale codruri de stejari au saracit din pacate in epoca moderna, transformandu-se in modeste palcuri cocotate pe dealurile mai inalte si la nivelul catorva povarnisuri din Valea Oltului, dar chiar si asa, teritoriul oltenesc nu duce lipsa de frumuseti deosebite.
Dealurile cultivate cu vita de vie si podgoriile oltenesti medaliate la nivel international pentru vinurile obtinute din soiurile locale atrag turisti de pe toate meridianele lumii, iar vestigiile istoriei impanzesc teritoriul judetului cu variate repere.
Chiar si ocolind municipiul resedinta de judet – Slatina, multe din cararile oletenesti rezerva turistilor surpize din cele mai placute, din categoria carora enumeram in cele ce urmeaza zece propuneri cat se poate de interesante:
- Cetatea Sucidava din Corabia
Pe teritoriul fostului sat Celeiu se regasesc ruinele cetatii dacice Sucidava – veche capitala a tribului sucilor – amplasata pe terasa superioara a Dunarii, pentru a strajui imprejurimile din cele opt turnuri ale sale ce dominau odinioara intinderile.
Arheologii au scos la lumina in acest loc monede, obiecte de podoaba si ceramice datand din vremuri de mult apuse, dar elementul cel mai intrigant descoperit la nivelul anticei cetati este constituit de asa-numita „fantana secreta” – o nepretuita resursa, ce avea rolul de a asigura aprovizionarea cu apa pe durata asediilor indelungate.
„Din punct de vedere arheologic, monedele descoperite la Sucidava atesta o prezenta a neintrerupta de la Aurelian (270-275) la Teodosiu al II-lea (408-450). Dovezile arheologice descoperite demonstreaza ca in anul 443 sau 447, orasul a fost devastat de atacul hunilor. Orasul a fost reconstruit de Iustin I în 518-527 ori de Iustinian I cel Mare in 527-565. In jurul anului 600 insa, bizantinii se pare ca au parasit orasul”, mentioneaza specialistii.
- Teatrul National din Caracal
Dateaza din 1896, ca data a fixarii temeliilor unui edificiu cu adevarat impunator din punct de vedere arhitectonic pentru vremea respectiva, in pas cu tendinta europeana din acea perioada, de a construi cladiri impozante cu destinatie artistico-teatrala.
In monografia orasului Carcal se regaseste un capitol dedicat tocmai acestei realizari deosebite de la sfarsitul secolului al XIX-lea – inceputul secolului XX: „Prin vointa edililor vremii si din dragostea pentru teatru a locuitorilor, Caracalul si-a construit un teatru la fel de frumos si impunator, incadrat in acelasi curent arhitectonic european, ridicat, nu intamplator, in zona istorica a orasului, in vecinatatea ruinelor Curtii Domnesti a lui Mihai Viteazul”.
Edificiul a fost cladit din caramida, iar la realizarea ferestrelor si usilor s-au folosit sine inguste de cale ferata pentru intarituri, in timp ce spatiile interioare au fost dispuse astfel incat sa se accentueze aspectul monumental al holului principal si scarii de onoare prezente la nivelul acestuia.
Personalitati de seama ale universului stiintelor, literaturii si artei au pasit pragul acestui edificiu in cadrul unor evenimente deosebite, premiere, conferinte sau spectacole organizate aici, printre care se numara si Octavian Goga, Nicolae Titulescu, Vasile Parvan sau Nicolae Iorga.
- Ruinele Curtii Domnesti – Caracal
Desemneaza un important monument istoric, asociat locului in care au avut resedinta mai multi domnitori de seama ai tarii, de la Mihai Viteazul la Matei Basarab si Constantin Brancoveanu.
Curtea domneasca din Caracal a fost ctitorita spre sfarsitul secolului al XVI-lea cu toata atentia si grandoarea ce se cuveneau unui edificiu de o asemenea importanta, dar pe masura trecerii timpului, cea mai mare parte a constructiilor ce alcatuiau complexul s-au distrus.
In momentul de fata din vechile structuri ce alcatuiau ansamblul curtii domnesti mai exista doar o parte din zidurile de imprejmuire si lacasul Bisericii Domnesti Ovidenia ce poarta hramul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului, ctitorita de Neagoe Basarab – biserica zidita cu blocuri de piatra provenind din ruinele cetatii romane Romula, care se aflau la circa 6 kilometri de Caracal.
- Manastirea Brancoveni
La circa 20 de kilometri de Slatina se regaseste si Manastirea Brancoveni, atestata documentar inca din vreamea stolnicului Constanton Cantacuzino, la inceputul secolului al XVII-lea, desi zidirea acestui lacas de cult a avut loc cu mult inainte.
Familia boierilor Brancoveni a construit aici inca din secolul al XV-lea un loc de refugiu pentru vremuri de restriste, hrisoavele ingalbenite de vreme mentionand si anul in care jupanita Celea, strabunica domnitorului Matei Basarab, a poruncit ridicarea pe locul actualului paraclis a unei mici bisericute din lemn.
Potrivit istorisirilor din vechime, izvorul din incinta manastirii ar fi avut darul vindecarii suferintelor lui Matei Basarab si nepotului sau Preda Brancoveanu, care au hotarat ca in semn de multumire Celui de Sus, sa refaca in totalitate manastirea in perioada 1634-1640.
- Lacul Strejesti
Se regaseste in vecinatate localitatilor Proaspeti, Curtisoara, Teslui si Cherlestii din Deal, fiind cel mai mare lac de acumulare de pe Olt, acoperind o arie de peste 1300 de hectare si beneficiind de statutul de arie protejata pentru caracteristicile sale speciale avifaunistice.
Rezervatia naturala Lacul Strejesti favorizeaza conditiile optime pentru hrana si cuibarit a numerose specii de pasari migratoare, de pasaj sau locale, dintre care o mare parte sunt ocrotite prin lege.
Lacul si imprejurilile sale ofera calatorului pasionat de drumetii pe carari oltenesti surpriza unor peisaje cu adevarat incantatoare, demne de a fi imortalizate cu aparatul de fotografiat in itineriile sale de vacanta.
- Valea Oltetului
In vecinatatea limitei teritoriale cu judetul Gorj, pe o suprafata de 900 de hectare, se intinde rezervatia naturala Valea Oltetului, care-si imprumuta numele de la cursul unuia din afluentii de dreapta al Oltului.
Aceasta zone este caracterizata de prezenta mai multor tipuri de habitate naturale, ce variaza de la padurile de lunca la plajele cu nisipuri fine si intinderi aluvionale, pajisti si cursuri de apa ce transforma privelistea intr-un cadru desprins parca din poveste.
Luncile si padurisurile sunt strabatute de caprioare, apele sunt pline cu pesti, iar poienele cu flori din cele mai deosebite, multe din acestea fiind incluse pe lista speciilor ocrotite prin lege, de la stanjenelul de balta la nufar si de la garofita salbatica la trifoiul de balta.
Din categoria speciilor faunistice protejate regasite in aceasta rezervatie face parte si micul liliac cu potcoava, din ce in ce mai rar intalnit in Europa.
- Orasul roman Romula din Resca
In actuala comuna Dobrosloveni, aproape de Caracal, se regasesc vestigiile unuei antice asezari romane, cunoscute odinioara sub denumirea de Romula, cu fortificatii ce dateaza inca din secolele II-III e. n., ridicate in timpul domniei imparatului Hadrian, pe temeliile unei si mai vechi cetati dacice – Malva.
„Astazi, situl arheologic cuprinde edificii in diferite stadii de conservare: ziduri de piatra si caramida, canal cu pod roman, porti ale orasului, terme romane, curia. Totusi, o varietate de artefacte sunt expuse in Muzeul Romanatiului din Caracal”, se precizeaza in descrierea oficiala a sitului.
Potrivit scrierilor istorice, orasul roman Romula a inregistrat dinamici sociale intense pana in intervalul cuprins intre secolele IV si V e.n., cand intreaga regiune a Dunarii de Jos a fost marcata de maxima tensiune creata intre vlumea barbara si cea romana – etapa ce atras dupa sine distrugerea multor asezari romane din vechiul teritoriu dacic.
„Cel mai tarziu dupa primul deceniu al al secolului V, orizontul roman tarziu inceteaza, dupa cum se intrerupe si circulatia monedei de bronz, si aceasta nu numai la Dunarea Inferioara, ci si in tot spatiul nordic al Dunarii de Jos. Sunt indicii importante pentru pentru prabusirea intregului sistem de fortificatii romane tarzii de la Dunarea olteana (…)”, scria Radu Harhoiu in lucrarea sa intutulata „Dunarea de Jos in epoca romana tarzie si in epoca migratiilor” (2008).
- Manastirea Caluiu
Nu departe de Craiova, in imediata vecinatate a unei localitati binecunoscute pentru frumoasele sale ceramici populare – comuna Oboga, se regaseste Manastirea Caluiu – lacas de cult ortodox invaluit in legenda, care poarta de-a lungul secolelor amprenta maretiei unui domnitor fara seaman: Mihai Viteazul.
Potrivit istorisirilor din batrani, pe locul in care a fost ctitorita manastirea, calul lui Mihai Viteazul ar fi izbit cu copita in pamant, facand astfel incat de pe urma loviturii primite, pamantul sa se despice, lasand sa tasneasca afara apa limpede a unui izvor.
Dar intr-o etapa anterioara, intre 1516 si 1521, pe vremea domniei lui Neagoe Basarab, banul Vlad si fratii sai, Dumitru si Balica, puruncira ca in acest loc sa fie zidit asezamant monahal sub hramul Sfantului Nicolae – constructie care fu insa completata mai tarziu de catre familia boierilor Craiovesti si de catre fratii Buzesti, in 1588.
„In curtea manastirii se afla turnul-clopotnita care dateaza din secolul al XVII-lea. In vremurile de restriste aici a fost cetate. Manastirea era in acea vreme foarte bogata, avand in stapanire nu mai putin de 30 de sate. De aceea, multe puteri au ravnit-o de-a lungul timpului”, sustin oamenii de prin partea locului.
- Conacul Neamtu din Olari
Locuinta a familiei boieresti a lui Constantin C. Neamtu – unul din fondatorii Bancii Comertului de odinioara, din Craiova, mosia pe care se afla conacul din Olari apartinea in jurul anului 1600 altor boieri – Hamzea si Calplea, trecand ulterior din proprietar in proprietar pana cand Primaria i-o vandu lui Constantin C. Neamtu.
Mostenitorii acestuia reusira sa redobandeasca proprietatea dupa revolutia din 1989, dar o donara la randul lor Uniunii Arhitectilor din Romania (UAR), impunand contractual conditia ca edificiul sa fie restaurat si pastrat in buna stare.
Partea interesanta este ca din pricina nerespectarii acestei clauze, donatia fu ulterior revocata, ceea ce spune multe despre interesul acordat de UAR acestui dar neasteptat.
- Muzeul Campiei Boianului – Traian Zorzoliu
Se afla in localitatea Draganesti-Olt si a fost inaugurat in 1981, expunand in buna parte colectiile de obiecte donate de catre profesorul Traian Zorzoliu pentru alcatuirea fondului de baza (circa 2500 de piese cu valoare istorica deosebita).
Dar muzeul detine nu numai cladirea propriuzisa ce adaposteste exponatele, ci si un parc amplasat pe terenul mosiei care a apartinut odinioara Conacului Polihronie: Arheoparcul; la nivelul acestuia a fost organizata o expozitie in aer liber cuprinzand o asezare neolitica de tip Gumelnita, un bordei taramesc din perioada feudalismului timpuriu, o casa taraneasca din lemn executata dupa modelul medieval si o troita.
Aceste elemente il impun ca obiectiv unic in categoria institutiilor muzeale din intreg judetul Olt, detinand in salile structurii centrale si colectiile cu specific etnografic, istoric si de arta, asemenea celorlalte muzee din Slatina sau Caracal.
Bibliografie:
- Filitti, Ioan C. – „Notite oltenesti”, 1934;
- Alimanestianu, Pia – „Raiuri oltenesti”, 1938;
- Minca, Aurelia & Butoi, Mihail – „Monumente istorice si de arta din judetul Olt”, 1984;
- Teodorescu, Dorin – „Cartea veche romaneasca din judetul Olt (1801-1830)”, 2002;
- Harhoiu, Radu – „Dunarea de Jos in epoca romana tarzie si in epoca migratiilor”, 2008;
- Smarandache, Florentin – „Popasuri scriitoricesti pe Olt si Oltet”, 2013;
- Stahli, Walter – „Imagini etnografice din Oltenia de odinioara. Portul popular, constructii satesti si obiecte artizanale ilustrate pe baza de carti postakle si fotografii vechi”, 2020.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.