Taram romanesc idilic si fascinant deopotriva, Maramuresul este incarcat de cetati, manastiri, rezervatii naturale si monumente arhitecturale traditionale impresionante, constituind una din cele mai interesante regiuni ale tarii din punct de vedere al potentialului sau turistic.
In cadrul acestui material ne-am propus sa aducem in prim-plan o serie de astfel de atractii care nu se afla in resedinta de judet – Baia Mare – ci pe alte carari maramuresene, lasand totodata de-o parte si alte celebre zone de relaxare cu statut de statiuni aflate in acest teritoriu, sau nu mai putin faimosul Cimitir Vesel de la Sapanta, care bate intr-un mod cu totul si cu totul original, moartea cu umorul.
Fara a descuraja turistii care intentioneaza sa petreaca vacante de neuitat in statiuni precum Borsa, Mogosa, Tasnad, Ocna Sugatag sau sa se delecteze pe partia de schi de la Cavnic, iata in cele ce urmeaza zece propuneri complementare, care merita din plin sa fie inscrise pe itinerariul calatorului interesat sa descopere farmecul plaiurilor maramuresene:
- Castelul Apafi din Costiui
Dateaza inca din 1686 si a fost construit ca drept castel de vanatoare pentru voievodul Mihai Apafi I (1632-1690) – conducator de necontestat al Transilvaniei intr-o perioada in care a avut un rol fundamental ca oponent al imparatului Leopold I mai intai, pentru ca intr-o faza succesiva sa duca tratative incununate de succes cu acesta pentru a i se recunoaste pe deplin autoritatea in aceasta regiune.
Castelul a fost cladit pe trei nivele si are un aspect sobru, rectangular si oarecum croit dupa un plan arhitectuaral pe cat de simplist pe atat de robust, care nu poarta nici pe departe urme din impozanta si amploarea edificiilor sau cetatilor feudale romanesti de odinioara.
Numeroasele sale incaperi, precum si beciurile largi au facut astfel incat cladirea sa dobandeasca de-a lungul timpului variate destinatii, de la inchisoare la resedinta a proprietarilor de mine din zona si pana la surprinzatoarea utilitate din zilele noastre, cand edificiul functioneaza pe post de scoala cu clasele I-VIII.
- Lacul Albastru din Baia Sprie
Unic pe intregul cuprins al Batranului Continent, Lacul Albastru din Baia Sprie s-a format in urma prabusirii unei galerii miniere de pe filonul „Domnisoara”, in anii 1919-1920, intr-un punct incarcat de compusi chimici gratie carora isi schimba culoarea apei in functie de anotimp, de intensitatea luminii si de unghiul din care este ajuns de razele soarelui.
Se regaseste in inima unei zone naturale protejate care-i poarta numele, impadurite cu goruni, pe versantul de nord al Dealului Minei, la o altitudine de aproximativ 500 de metri, intinzandu-se pe o arie de circa 0,5 hectare.
- Biserica de lemn din Budesti Josani
Este socotita cu adevarat uimitoare din punct de vedere al stilului constructiv, raportandu-ne la perioada in care a fost cladita – 1643-1644, purtand hramul Sfantului Nicolae.
Stravechi edificiu de cult crestinesc, biserica de lemn din Budesti Josani prezinta trei incaperi traditionale ample, decorate cu picturi murale populare si icoane datand dintr-o perioada succesiva (1762), cu acoperis din sindrila, streasina dubla si turn de clopotnita cu foisor in arcade.
Biserica adaposteste si un reper cu valoare istorica aparte pentru aceasta zona legendara: un fragment din camasa de zale a haiducului Pintea Viteazul – figura importanta a trecutului tumultos ce a marcat existenta populatiei maramuresene pe aceste plaiuri.
- Mocanita din Viseul de Sus
Ar fi pacat sa calatorim pe cararile maramuresene si sa nu ne ingaduim o plimbare de neuitat cu mocanita, pe vechea cale ferata forestiera din Viseul de Sus, chiar la frontiera cu Ucraina.
Vizitatorii se pot delecta cu peisaje de un verde cu adevarat energizant, pe Valea Vaserului, calatorind de-a lungul unui traseu ce face parte din zestrea nepretuita a Parcului Natural Muntii Maramuresului – zona ocrotita prin lege la nivel european.
- Cascada Cailor din Muntii Rodnei
Cu un traseu spectaculos si o cadere de ape zglobii si zgomotoase deopotriva, Cascada Cailor se regaseste in imediata vecinatate a statiunii turistice Borsa, strabatand un versant calcaros abrupt in multiple trepte, atingand o inaltime de circa 90 de metri.
Este de altfel cea mai mare cascada din tara noastra, pentru care merita fara indoiala strabatuta poteca dinspre Borsa, de la limita superioara a circuitului de telescaune, spre Podul Cailor.
In maxim 15 minute, vizitatorul ocazional are prilejul de a se regasi cu respiratia taiata dinaintea unei frumuseti naturale fara egal, intr-un colt de splendida salbaticie, impadurit cu conifere, unde lectia plamadirii de miracole ale Terrei se absoarbe cu privirea.
- Monumentul martirilor romani de la Moisei
A fost ridicat in memoria victimelor masacrului de la Moisei, din 14 octombrie 1944, savarsit de catre trupele armatei maghiare ce se retrageau de pe teritoriul de nord al Transilvaniei, pe Valea Izei, ucigand 29 de persoane in calea lor.
Este vorba de fapt despre un ansamblu monumental realizat de sculptorul baimarean Gheza Vida (1913-1980), alcatuit din 12 figuri din piatra dispuse in cerc, infatisand doua chipuri omenesti si zece masti traditionale maramuresene, fiecare din acestea din urma purtand un mesaj simbolic dedicat.
Masca 1: sa nu se mai traga in persoane nevinovate; Masca 2: sa nu se mai cotropeasca hambarele si livezile locuitorilor; Masca 3: sa nu mai fie trimisi la razboi feciorii; Masca 4: sa nu mai fie inchisi oamenii in tarcuri precum animalele; Masca 5: sa nu mai fie rechizitionate animalele din gospodarii; Masca 6: sa nu mai fie violate tinerele; Masca 7: sa nu mai fie brazdata tarina cu transee si sarma ghimpata; Masca 8: sa nu mai piara oameni purtati in prizonierat; Masca 9: sa nu se mai incendieze locuintele; Masca 10: sa dispara pentru totdeuna lagarele mortii.
- Palatul Cultural Astra din Sighetul Marmatiei
Impresionantul Palat al Culturii din Sighetul Marmatiei constituie o atractie deosebita pentru calatorul interesat sa cunoasca ceva mai mult despre maramureseni si zestrea lor de obiective turistice deosebite: este vorba despre un edificiu cladit in timp record, in perioada 1912-1913, pe baza proiectului semnat de catre arhitectul Sandy Gyula (1868-1953).
Cladirea serveste in prezent ca gazda a trei institutii culturale, aflandu-se sub umbrela administrativa a Primariei orasului, dar beneficiind de o istorie zbuciumata si de o emblematica amprenta arhitectonica, isi pasteaza cu strasnicie impozanta si importanta ca centru de cultura reprezentativ pentru maramureseni.
- Castelul Teleki din Coltau
Este un edificiu construit in stil baroc din ordinul contelui Teleki Iosif spre mijlocul secolului al XVIII-lea, in inima Coltaului – ase–are atestata documentar inca din anul 1405, in documentele oficiale ale Conventiei de la Leles.
Pentru localnici, cladirea poarta si o nota idilica asociata faptului ca a constituit loc de petrecere a lunii de miere pentru marele poet maghiar Petofi Sandor, ce a ales acest colt de rai, de iubire, armonie si profunda inspiratie, pentru a-i servi drept leagan al celor mai frumoase versuri ale sale: „Sfarsit de septembrie”.
De pe terasa existenta pe partea de nord vest a castelului, ochiul insetat de frumuseti al vizitatorului curios descopera o splendida panorama catre Calea Lapusului si Muntii Gutai.
- Castelul Blomberg din Gardani
Pe malul drept al Somesului, in comuna Gardani, se afla un alt castel, edificat in perioada 1780-1820 conform dispozitiilor contelui Blomberg – general de prim rang in cadrul armatei fostului Imperiu Habsburgic.
Domeniul acopera o suprafata de peste 4,5 hectare si se mandreste printre altele si cu un arbore maiestuos Ginko Biloba, adaptat perfect la conditiile climatice din tara noastra, inalt de peste 20 de metri, cu diametrul trunchiului de circa un metru si a carui varsta depaseste doua secole, inscris la randul sau pe lista monumentelor naturii de catre specialistii Academiei Romane.
- Stalpul Tatar din Cavnic
Cum bine zice un percept Biblic cu valoare de postulat, „cei de pe urma vor fi cei dintai” – o formula care justifica pe deplin faptul ca am lasat la urma o surpiza mai putin cunoscuta din punct de vedere al valorii sale istorice pe meleagurile Maramuresului: „Stalpul Tatar”.
Este vorba despre un monument istoric sub forma de obelisc din piatra, ce se regaseste la Cavnic – asezare la nivelul careia a fost stavilita ultima invazie a tatarilor in tara noastra, in anul 1717.
Obeliscul are o inaltime ce depaseste 7 metri si poarta o inscriptie pe cat de scurta si de concisa, pe atat de cutremuratoare si plina de semnificatii pentru populatia locala: „Anno 1717 usque hic fuerunt tartari”, in romaneste insemnand „In anul 1717 pana aici au ajuns tatarii”.
In realitate, in culisele acestei ultimei invazii tataresti s-a aflat mana sultanului Ahmed al II-lea, care nadajduia sa ofere pe aceasta cale o lectie usturatoare imparatului Carol al VI-lea de Habsburg, bazandu-se pe „talentul” hoardelor hanului Agiami Ghirai in materie de jaf, incendiere si prapad, pentru a dobandi o autoritate cat mai extinsa in teritoriile de nord.
„Insusi feciorul hanului a pornit in gios spre Somesul Mare catra Betlen (Beclean) si catra Reteag si de acolo a trecut prin Vidicul Lapusului catra Baia Mare, catra Satmar, catra Chioar… pretutindeni arzand si robind, si fiind ca toti locuitorii erau pre-acasa, pe foarte multi nobili au prins cu muierile, cu pruncii lor impreuna”, scria cronicarul Gheorghe Sincai in a sa „Cronica Romanilor”.
Documentele istorice ale vremii relateaza cum romanii au rostogolit de pe inaltimi bolovani si trunchiuri masive de copaci asupra cotropitorilor, strivindu-i impreuna cu caii lor, iar generatiile care au urmat nu au uitat acele clipe cutremuratoare, ridicand in memoria victimelor acestei cumplite batalii obeliscul de la Cavnic.
Bibliografie:
- Petranu, Coriolan – „Muzeele din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures: trecutul, prezentul si administrarea lor”, 1922;
- Mendrea, Sandu – „Maramures”, 1982;
- Givulescu, Razvan – „Flora fosila a miocenului superior de la Chiuzbaia (Judetul Maramures)”, 1990;
- Pop, Grogor P. – „Transilvania, Banat, Crisana si Maramures. Caracteristici geografice”, 2003;
- Stef, Dorin – „Antologie de folclor din Maramures”, 2007.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.