Fiecare coltisor din teritoriul judetului Timis respira istorie: resedinta de judet – Timisoara – este una din cele mai atractive localitati romanesti din punct de vedere al obiectivelor si monumentelor istorice, dar si dincolo de limitele acestui oras, Timisul abunda in astfel de nestemate.

Lista cu atractii turistice demne de inscris in itinerariul calatorului ocazional este cu adevarat dificil de intocmit atunci cand optiunile sunt restranse pentru a ocupa doar zece pozitii, astfel incat propunerile prezentate in cele ce urmeaza constituie doar un aperitiv in materie.

Cosul cu bunatati poate fi indestulat cu multe alte repere, fara indoiala, in functie de pasiunile, interesul si curiozitatea fiecaruia in parte.

Dar iata cum se prezinta topul nostru, care exclude Timisoara nu din lipsa de consideratie, ci doar pentru ca acest municipiu in sine este deja faimos la scara internationala, atat ca centru urbanistic european de un elevat calibru cultural-universitar, cat si de divertisment, deopotriva:

 

  1. Buzias

Nu multe persoane cunosc faptul ca Buziasul – capitala de odinioara a plasii Buzias din judetul interbelic Timis-Torontal – este atestat documentar inca din secolele XIV-XV, prezent fiind insa si in istorisirile anticilor romani sub denumirea de Ahibis.

Climatul sau bland si bogatia de izvoare minerale au facust astfel incat localitatea sa fie apreciata inca din cele mai vechi timpuri pentru resursele sale de natura balneara, astfel incat nu este de mirare ca pe masura trecerii timpului a devenit o statiune deosebit de apreciata pentru tratarea a numeroase patologii.

Buziasul detine insa si un parc deondrologic de o frumusete aparte, ce acopera o suprafata de circa 20 de hectare, incluzand o serie intreaga de arbori rari, iar arhitectura orasului impresioneaza prin particularitatile sale bizantine, unice pe intreg cuprinsul tarii noastre.

 

  1. Castelul Karatsonyi din Banloc

Realizat in stil Renaissance, Castelul familiei Karatsonyi din Banloc a fost cladit in 1793 pe temeliile unui edificiu mult mai vechi, din ordinul contelui Lazar Karatsonyi, ca pentru a strajui cu impunatorul sau profil un parc de o frumusete deosebita, pe care nobilul latifundiar si-l dorea asemenea unui veritabil colt de rai, desprins parca dintr-o lume de de poveste.

Lucrurile au urmat calea nazuintei sale pana spre sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand ocupatia sarba declansa inceputul sfarsitului pentru epoca de aur a acestei proprietati de exceptie, dand startul devastarii sale treptate, dupa ce fu achizitionat de insasi regina Elisabeta a Greciei, care o renova complet, purtand-o pe culmile splendorii.

„Castelul isi ridica zidurile cu linie gotica indulcita, cu varful de sageata ascu?ita, in fata parcului. A fost zidit pe temelii batrane, in 1783. […] Sunt adapostite aici o sumedenie de antichitati, tablouri rococo, pretioase picturi in miniatura, sculpturi in marmora, executate de celebri sculptori italieni si o frumoas? colectie de arme. O curiozitate deosebita o prezinta colectia de caricaturi, mumia adusa din Egipt si un arc de care se leaga o intreaga poveste…”, descria parintele Ioan B. Muresan edificiul.

Toate aceste splendori au fost insa vandalizate, iar cladirea s-a transformat mai intai in sediu al Gospodariei Agricole de Stat, apoi al Ocolului Silvic, devenind ulterior Casa de Batrani si respectiv orfelinat, apoi scoala cu clasele I-X.

Doar in perimetrul parcului, din loc in loc, se mai regasesc ceva statui mutilate, ca triste marturii ale unor vremuri glorioase.

 

  1. Conacul San Marco din Comlosu Mare

A apartinut familiei contelui Nako Janos, construit fiind in anul 1840 dupa un plan arhitectonic impresionant, ce includea doua pavilioane masive, despartite de o poarta monumentala din fir forjat, purtand blazonul familiei mosierilor la partea superioara.

Conacul detinea si o sala de teatru, cladiri cu destinatie administrativa si anexe, precum si un parc splendid, care acoperea o suprafata de aproximativ zece hectare, acesta din urma constituind darul de nunta din partea imparatului Franz Josef pentru contele Nako, reproducand in detaliu particularitatile unei faimoase gradini vieneze, cu romdouri si piatra maruntita din marmura alba.

In incinta acestui parc se regaseste in prezent si bustul celui dintai ziarist profesionist banatean – Iulian Grozescu – nascut chiar in Comlosu Mare, in 1839.

Una din aripile conacului serveste in prezent drept sediu pentru Primaria localitatii, in timp ce cealalta aripa a ramas proprietate privata.

 

  1. Muzeul Nikolaus Lenau din Lenauheim

Este vorba de fapt despre Casa Memoriala ce poarta numele poetului Nikolaus Lenau – unul din cei mai importanti fauritori de stihuri austrieci din secolul al XIX-lea, infiintata in anul 1932 pentru a onora opera acestuia, intr-o cladire cu statut de monument istoric, ce dateaza inca din 1775.

In incinta edificiului, mai exact la nivelul unaia din aripile sale, functioneaza si Muzeul de Etnografie, care gazduieste documente si manuscrise din vechime, unelte taranesti si obiecte care dezvaluie stilul de viata al svabilor de odinioara.

Cea mai interesanta colectie aflata in acest loc este constituita din asa-numitul „alai de ruga” sau Kirchweih, care cuprinde cea mai ampla varietate de porturi populare svabesti din Europa, sub forma unor papusi imbracate in straie traditionale de sarbatore, specifice tuturor comunelor banatene.

 

  1. Baile Calacea din Ortisoara

Apele termale de la Baile Calacea sunt indicate in tratarea multor afectiuni, de la cele reumatismale la cele ortopedico-traumatice si de la cele hepatobiliare la enterocolapatiile cronice, dar statiunea nu se limiteaza la oferta pentru tratament, ci rezerva oaspetilor sai si alte surpize placute.

Este vorba despre un splendid parc cu arbori seculari ce se intinde pe o suprafata de circa 14 hectare, o feerica padure de salcami si un lac cu nuferi albi, desprins parca din poveste.

In plus Baile Calacea dispun si de baza sportiva, terenuri de fotbal si tenis, spatii special amenajate pentru copii, strand si chiar o mica gradina zoologica.

In imediata vecinatate a statiuni, in localitatea Satchinez, se afla si rezervatia de egrete albe, supranumita „Mica Delta a Banatului”.

 

  1. Conacul Petala din Jamu Mare

A fost ridicat in 1840 de catre familia Wekerle si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial a apartinut generalului Vintila Petala din Clopodia – fostul ministru liberal al armatei, care a avut resedinta in acest loc pana in anul 1951, cand a fugit din tara cu intreaga sa familie pentru a evita deportarea.

O perioada indelungata dupa aceste evenimente, conacul a fost abandonat sau destinat doar sa serveasca pe post de spatiu de depozitare, dar dupa Revolutia din 1989 a fost retrocedat stranepoatei generalului – Marie-Rose Mociornita.

In prezent, complexul – cuprinzand Castelul, cladirile anexe si parcul dendrologic – este declarat monument istoric.

 

  1. Pestera Albastra din Pietroasa

in inima muntilor Poiana Rusca si in imediata vecinatate a localitatii Pietroasa, la o altitudine de circa 370 de metri, se regaseste o pestera deosebita, cu o lungime de 370 de metri, caracterizata de dominanta unei culori unice, botezate de specialistii speologi chiar cu numele asezarii respective: „albastru de Pietroasa”.

Tot speologii s-au amuzat alocand denumiri anatomice si celor doua coloane ale acestei pesteri: „Tibia” si „Peroneu”, dar arheologii au tratat cu o deosebita seriozitate relicvele descoperite la nivelul acestora, respectiv resturile de ceramica datand din epoca neolitica, un depozit de cereale din vremuri ancestrale si chiar resturile scheletice ale ursului de caverna (ursus spelaeus) – specie disparuta cu multa vreme in urma.

In prezent, la nivelul Pesterii Albastre se adapostesc doar diverse specii de lilieci, iar stalactitele si stalacmitele au suferit o serie intreaga de vandalizari din partea anumitor vizitatori umani care s-au gandit ca n-ar fi rau sa-si incarce ruscacul cu ceva suveniruri naturale desprinse din aceste formatiuni rare.

 

  1. Manastirea Izvorul Miron din Tomesti

Timisul rezerva multe obiective interesante si pentru iubitorii de pelerinaj spiritual, din radurile carora am selectat Manastirea Izvorul Miron din Tomesti, doar pentru faptul ca sa distinge prin frumusetea picturilor sale externe.

Este vorba despre o particularitate deosebita in aceasta zona, care impune statutul de unicat al acestui lacas de cult in intregul Banat, detinand picturi la exterior asemanatoare doar celor regasite la nivelul manastirilor din Moldova.

Manastirea a fost ctitorita in anul 1912 si poarta numele episcopului Miron Cristea – patriarh al Romaniei de altfel in perioada 1925-1939 – care surprins placut fiind de frumusetea locurilor vizitate pe plaiurile Tomestene in 1910, a hotarat zidirea acesteia intr-un loc care se afla sub administrarea monarhica austro-ungara.

Acea forma de dualism monarhic nu numai ca nu sustinea catusi de putin la vremea respectiva infiintarea lacasurilor monahale de sorginte ortodoxa in zona, ci se straduia din rasputeri sa o impiedice.

In ciuda tuturor vicisitudinilor insa, manastirea a fost construita, fiind cunoscuta si azi cu supranumele de „Voronetul Banatean”.

,,Atmosfera duhovniceasca din cadrul manastirii, sfintenia slujbelor divine, apa cu puteri tamaduitoare din incinta ei, asezarea ei intr-un loc pitoresc (…), ospitalitatea calda si prietenia sincera, aratate oricui poposeste in acest loc de traire duhovniceasca si de reculegere sufleteasca, confera Manastirii Izvorul Miron, o deosebita insemnatate”, scria cu ani in urma Mitropolitul Banatului, I.P.S. Nicolae.

 

  1. Turnul feudal al Cetatii Ciacovei

Constituie o atractie turistica deosebit de interesanta din punct de vedere al importantei sale istorice: in perioada cuprinsa intre anii 1390 si 1394, familia de nobili maghiari Csaak au cladit la Ciacova un turn feudal de observatie, inalt de circa 30 de metri, cu patru nivele si contraforturi de colt, in preajma caruia a luat fiinta o puternica cetate, marginita de o complexa retea de canale protectoare.

Circa doua sute de ani dupa perioada de infloritoare dezvoltare a acesteia, turcii au cucerit-o si si-au adjudecat-o drept fortareata proprie, transformand intreaga zona in pasalac.

In 1717, odata cu alungarea otomanilor din Banat, fortificatia de la Ciacova a fost distrusa aproape integral, doar turnul initial ramanand in picioare.

Potrivit estimarilor specialistice, in imediata vecinatate a turnului, sapaturile arheologice ar putea dezvalui multe din tainele celui mai vechi monument de arhitectura militara din Banat, dar pana in prezent astfel de lucrari nu au fost inca demarate.

 

  1. Muzeul de Istorie, Etnografie si Arta Plastica din Lugoj

Construit in stil baroc, in perioada 1898-1899, edificiul care gazduieste azi institutia muzeistica din Lugoj este el insusi un monument arhitectonic deosebit, cu decoratiuni stilizate si luminatoare arcuite deasupra usilor, care-i confera o distinctie aparte.

Cladirea gazduieste aproximativ 65 de mii de exponate gratie carora publicul larg poate face cunostinta cu elemente caracteristice ale istoriei, arheologiei, etnografiei si artelor de pe aceste plaiuri banatene.

Este vorba despre colectii de o rara frumusete, reunind pe de o parte arme, podoabe, ceramica, articole specifice de port popular si documente memoriale, iar pe de alta parte, picturi deosebite si sculpturi apartinand Elisabetei Popper.

 

 

Bibliografie:

  1. Pop, Grogor P. – „Transilvania, Banat, Crisana si Maramures. Caracteristici geografice”, 2003;
  2. Pop, Ioan Aurel & Porumb, Marius – „Cultural heritage of Romania”, 2004;
  3. Iambor, Petru – „Asezari fortificate din Transilvania: secolele IX-XIII”, 2005;
  4. Cotolan, Voichita – „Ghid info-turistic al comunei Boldur, judetul Timis”, 2014;
  5. Toma, Ion – „101 nume de locuri”, 2015.

(Visited 16 times, 1 visits today)