In ciuda faptului ca Ialomita nu se inscrie in topul judetelor care inregistreaza o afluenta turistica remarcabila, iubitorii de drumetii pe meleagurile romanesti au sansa de a descoperi aici suficiente atractii pentru o vacanta de neuitat.
Slobozia – resedinta de judet – detine o serie intreaga de obiective interesante, cladiri cu importanta istorica de necontestat, monumente si muzee interesante, dar dincolo de limitele orasului, ialomitenii detin multe alte locuri potrivite pentru a fi inscrise in itinerariul de vacanta a celui ce doreste sa cunoasca aceste meleaguri.
Iata in cele ce urmeaza, zece propuneri care speram sa va suscite interesul in acest context:
- Casa memoriala Ionel Perlea
Dirijorul si compozitorul roman Ionel (Jonel) Perlea (1900-1970) s-a nascut in micuta comuna Ograda, pe malul stang al Ialomitei, dar gratie originii germanice a mamei sale, a avut sansa de a-si demonstra talentul muzical iesit din comun si de a studia cu sarg la Munchen si Leipzig, sub indrumarea unora din cei mai apreciati maestri germani.
Cariera sa stralucita l-a condus pe scenele celor mai renumite opere ale lumii, de la Roma, Milano, Viena, Paris si Buenos Aires pana la celebrul Metropolitan Opera din New York.
Ion Perlea a fost unicul dirijor din lume care dupa ce a suferit un atac vascular cerebral ce i-a paralizat bratul drept, nu a renuntat la pupitru, ci a invatat sa dirijeze doar cu mana stanga, daruind iubitorilor muzicii de opera momente memorabile chiar si in aceasta situatie iesita din comun.
Casa memoriala Ion Perlea este declarata in prezent monument istoric si detine o colectie de exponate cu o valoare culturala deosebita, de la partituri la discuri si publicatii si de la instrumente muzicale la obiecte de mobilier care au apartinut marelui nostru muzician.
- Manastirea Balaciu
Constituie unul din obiectivele cele mai incarcate de spiritualitatea din intreg Baraganul, fiind cladita pe temelia vechii biserici parasite din Balaciu, in 1927. Manastirea poarta hramul Maicii Domnului si este considerata azi un veritabil asezamant monahal-perla al ialomitenilor.
Silueta svelta a bisericii mari, al carei acoperamant straluceste in razele soarelui, constituie o imagine incantatoare pentru ochiul curios al calatorului ce poposeste pe aceste meleaguri, invitand la smerenie, iubirea aproapelui si rugaciune – trei mijloace la indemana omului pentru a-si indestula sipetul sfletului cu bunatati nemasurate.
- Lacul Strachina – Valea Ciorii
Socotit pe drept cuvant un veritabil paradis salbatic plasat ca prin minune in miez de Baragan, Lacul Stachina constituie un obiectiv turistic cu statut de arie protejata, care in ultimii ani a inceput sa atraga precum un magnet, vizitatori de pe toate meridianele lumii.
Nu numai pasionatii de pescuit regasesc aici o oaza de liniste si relaxare fara egal, ci si amatorii de birdwatching sau iubitorii de pace si armonie in mijlocul naturii.
Lacul acopera o suprafata de peste o mie de hectare si se afla in partea nord-estica a judetului Ialomita, apartinand de orasul Tandarei.
Clima asociata acestei arii este deosebita intrucat se bucura de parametri optimi pentru a gazdui numeroase specii de pesti, animale si pasari migratoare rare, protejate prin lege, care isi afla aici lacas propice pentru vietuire si perpetuare, dobandind astfel o sansa in plus de a se sustrage fenomenului de disparitie totala din panoplia vietuitoarelor Terrei.
Apa, vegetatia si clima asigura adapost anumitor categorii de pasari care prezinta un major interes pentru specialisti, precum barza neagra, starcul galben, egreta alba, mica acvila tipatoare, vulturul pescar sau privighetoarea de balta, pentru a enumera doar cateva din acestea.
- Conacul Marghiloman – Hagiesti
Si Conacul Marghiloman din Hagiesti isi asteapta – cu impozanta sa silueta, chiar daca iluzorie – oaspetii aflati in drumetie pe cararile ialomitene: costruit in perioada 1869-1874, constituie un complex rezidential boieresc specific arhitecturii secolului al XIX-lea, dar incluzand totodata si fragmente importante ale unui ansamblu similar ctitorit inca din secolul al XVII-lea.
Particularitatea edificiului consta in faptul ca Alexandru Marghiloman – premier al Romaniei in 1918, cu o importanta amprenta politica asupra modului in care a afectat tara noastra Primul Razboi Mondial – a apelat la specialisti italieni in vederea construirii resedintei, astfel incat aceasta prezinta elemente de arhitectura unice in aceasta regiune.
Din nefericire, in ciuda valorii sale istorice, conacul nu a fost salvat de la degradare, chiar daca s-a tentat restaurarea sa ca monument aflat in proprietatea Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) – o initiativa care din motive de neinteles a palit pe masura trecerii timpului, astfel incat in prezent cladirea se prezinta destul de jalnic.
- Complexul arheologic Piscul Crasani
Vechea asezare traco-geto-dacica in centrul careia era amplasata in vechime Cetatea Helis – construita ca simbol al unei dinamice si fructuoase activitati comerciale sub conducerea regelui Dromichaetes (Dromihete, circa 300 i.e.n.) – pastreaza si azi urmele infloritoarei civilizatii pe care o adapostea odinioara, in ciuda incendiului devastator care a mistuit-o.
Pe malul stang al Ialomitei, vestigiile de la Piscul Crasani, descoperite si studiate indelung de Vasile Parvan, au impus includerea sitului in categoaria celor mai vechi astfel de obiective de pe intreg teritoriul tarii noastre, oferind specialistilor un generos tezaur de repere specifice.
Un numar impresionat de amfore, vase din ceramica, obiecte de podoaba si multe alte repere din metal specifice perioadei respective, se afla expuse in prezent in cadrul Muzeului Judetean Ialomita, in Slobozia.
Vestigiile cetatii se regasesc pe o culme de la nivelul careia se poate admira o priveliste minunata, constituind mai degraba intr-o serie de fose cu profil relativ rectangular ce marcheaza amplasamentul antic al sistemului originar de fortificatii si care din pacate nu au fost puse in valoare potrivit realei lor importante arheologice.
Cautatorii de comori isi dedica si in prezent resursele unor proiecte de pe urma caruia nadajduiesc sa dobandesca noi (dar vechi) relicve dezgropate din movilele acestui sit, iar legendele istorisite de localnici cu privire la un ipotetic tezaur ascuns de Dromihete pe undeva prin imprejurimi, le infierbanta din plin imaginatia.
- Balta Dridu
Pasionatii de pescuit cunosc bine renumele Baltii Dridu, unde se pescuiesc „monstri” cu aspect de pesti, dar locul cu pricina detine in prezent o multime de poienite, plaje si colturi salbatice de natura, dupa care se dau in vant amatorii de drumetii cu rucsacul in spate.
Este vorba despre o zona aflata in vecinatatea localitatii Jilavele, unde balta acumuleaza ape de un verde-albastrui ciudat, care sugereaza profunzimi considerabile.
Particularitatea acesteia consta insa in faptul ca fiind golita pentru o perioada destul de indelungata, pe intreaga sa lungime a crescut o vegetatie luxurianta, care dupa reumplerea bazinului s-a transformat intr-un paradis pentru vietuitoarele de apa dulce, incantate sa se ascunda printre trunchiurile de rachita din adancuri, ca intr-un labirint mirific si salbatic deopotriva.
- Ansamblul monumental Evanghelie Zappa – Brosteni
Detinand o remarcabila valoare istorica si arhitectonica, ansamblul monumental Evanghelie Zappa (1800-1865) se regaseste la Brosteni – un sat atestat documentar inca din anul 1608, intr-un hrisov al voievodului Radu Serban.
Numele mosierului Evanghelie Zappa este legat indeosebi de contributia sa la initiativele de reinviere a Jocurilor Olimpice, materializata intr-o implicare profunda, atat din punct de vedere organizatoric, cat si al resurselor financiare dedicate atingerii acestui deziderat.
Ineditul ansamblului de la Brosteni este datorat faptului ca include, alaturi de ruinele conacului in care odinioara a detinut resedinta si Alexandru Ioan Cuza, o biserica ce poarta trei hramuri importante: Buna Vestire, Sfantul Nicolae si Sfantul Gheorghe, ctitorita in anul 1859 gratie staruintelor si vistieriei lui Zappa.
In imediata apropiere a bisericii se regaseste si monumentul funerar al latifundiarului aroman, cu un sarcofag impunator, strajuit de un obelisc aparte – elemente ce identifica de altfel si monumentul funerar al varului sau, Constantin Zappa.
- Statiunea Amara
Nu se pot vizita plaiurile ialomitene fara a poposi macar cateva zile si in statiunea Amara, pe malul lacului cu acelasi nume, unde alaturi de sejurul placut si plin de relaxare, calatorii pot beneficia si de avantajele tratamentelor balneare specifice.
Inca din perioada domniei lui Matei Basarab (1580-1654), la circa 9 kilometri de Slobozia actuala, se regasea o structura de gazduire, odihna si deconectare pentru personalitatile vremii, gratie namolurilor bogate in sulfat, clorura de sodiu si magneziu oferite de lacul Amara.
Baile de namol erau indicate inca din acea perioada pentru tratarea durerilor provocate de reumatism, dar si pentru anumite patologii dermatologice sau ale aparatului genital.
In prezent statiunea este calduros recomandata si pentru alte tipuri de afectiuni, dispunand de o larga gama de facilitati, atat pentru bai calde cat si pentru bai reci, piscine alimentate cu apa lacului, aplicari de namol si alte rasfaturi de tip Spa si Welness.
- Biserica Sfanta Maria – Grecii de Jos
Datand din anul 1754, biserica Sfanta Maria din localitatea Grecii de Jos, comuna Fierbinti-Targ, este un monument istoric de arhitectura mai putin cunoscut de turistii care bat cararile ialomitene.
Din pricina faptului ca oamenii locului au construit un nou lacas de rugaciune sub obladuirea lui Adrian Zaharia, cu aspect impozant, vechea structura a devenit treptat mai putin vizitata, dar valoarea sa istorica si spirituala este remarcabila, facand parte din patrimoniul crestin-ortodox al romanilor cu atestare documentara inca din secolul al XVIII-lea.
- Conacul Hagianoff – Manasia
Este fara indoiala un monument unic si eclectic, menit sa surprinda si sa incante prin eleganta si arhitectura sa clasico-romantica conferita de planurile comandate in Elvetia in 1899, de catre fostul ministru de externe bulgar gazduit in Principatul Romanesc pe motive politice – Ion Hagianoff.
Elementele decorative ale edificiului se armonizeaza intr-o splendida sintonie cu pretioasa colectie de picturi regasite la interior, reconstruind o atmosfera aristocratica, puternic ampretata de rafinamentul unor vremuri in care acest conac primea cu portile larg deschise vizita celor mai importante personalitati romanesti si internationale de la sfarsitul secolului al XIX-lea.
Bibliografie:
- Stan, Cristache & Bogdan, Octavia – „Judetul Ialomita”, 1971;
- Vladutiu, Ion – „Turism cu manualul de etnografie”, 1976;
- Constantinescu, Gherasim, Gheorghiu, Aurel I. & Gheorghiu, Anibal I. – „Drumurile viei si vinului in Romania”, 1977;
- Talaba, Ion – „Turism in Carpatii Orientali”, 1991;
- Vitanos, Claudiu Alexandru – „Imaginea Romaniei prin turism, targuri si expozitii”, 2016.
- Biography
Catalin Stanculescu Ph.D. is an independent researcher and historian specializing in mythology, ancient history, sacred sites, comparative religion, and ancient philosophy. Catalin is the author of numerous articles on sites like www.mythologica.ro or www.descopera.org based on mythology in romanian language.