Gorjul este renumit pentru multimea obiectivelor turistice cu care este presarat la tot pasul, incepand cu cele de interes peisagistic si continuand cu faimoasele opere ce alcatuiesc „Tridentul Brancusian” de la Targu Jiu: Poarta Sarutului, Coloana fara Sfarsit si Masa Tacerii.

La fel de targetate sunt insa si destinatiile cu pesteri spectaculoase din aceasta zona – Polovragi, Gura Plaiului, Pestera Muierilor, Pestera Martel, Pestera Iedului sau Pestera Iazului, precum si manastirile Tismana, Polovragi, Lainici, Stramba, Crasna sau Visina, pentru a enumera doar cateva, binecunoscute publicului larg.

In afara acestora insa si a muzeelor si monumentelor istorice din resedinta de judet – Targu Jiu – persoanele interesate sa-si petreaca vacanta pe plaiuri gorjene pot alege multe alte zone atragatoare pentru explorat, din categoria carora prezentam in cele ce urmeaza zece propuneri:

  1. Ciucevele Cernei

Pe valea superioara a raului Cerna, la poalele Valcanilor, se intinde pe o arie de circa 1160 de hectare, rezervatia naturala Ciucevele Cernei – parte componenta a Parcului National Domogled-Valea Cernei, cu profilurile sale stancoase, formatiuni calcaroase abrupte, izbucuri si creste uimitoare.

Aceste coame acoperite de o vegetatie tipic muntoasa, poarta denumirea de „ciuceve”, fiecare din ele distingandu-se printr-un apelativ special: Ciuceava Mare, Ciuceava Neagra, Ciuceava Prihodului, Frasinului, Chicerii, Vacariei sau Ciuceava lui Dragan.

Zona este de o salbaticie incantatoare, care invita la drumetie in inima naturii, departe de forfota marilor orase, pe carari unde pasionatii de speologie, botanica, birdwatching si trasee aventuroase descopera oportunitati unice pentru a-si imbogati experientele.

  1. Izvoarele Izvernei

La Tismana, pe o suprafata de circa 500 de hectare, se intinde o arie declarata monument al naturii, de mare importanta geologica, floristica, faunistica si peisagistica: Izvoarele Izvernei.

O astfel de oaza de liniste si frumuseti naturale nu poate fi ratata de catre cei ce se afla in apropiere, mai cu seama avand in vedere ca acestea au inspirat in repetate randuri materiale documentare prezentate la nivelul celebrului canal National Geographic.

Nici Jacques-Yves Cousteau nu si-a refuzat o vizita indelungata pe aceste carari, interesat fiind indeosebi de Pestera Izverna, al carui capat de galerii nu a fost atins nici pana in ziua de azi.

Colinele Izvernei constituie de fapt un veritabil univers de poteci, ideale atat pentru drumetii cat si pentru mountain-bike, pentru studiu geologic, botanic, entomologic si cam orice altceva mai poate fi asociat conceptelor de „outoor activities”, libertate si armonie cu natura.

  1. Lacul fosilifer Garbovu din Turceni

Face parte dintr-un ceritabil colier de lacuri fosilifere ce se regasesc pe meleagurile gorjene, asemenea lacurilor Groserea, Valea Desului, Buzesti si Saulesti, dar se distinge din randurile acestora printr-o caracteristica aparte: depunerile sale aluvionare sub forma de bucle ce se formeaza pe foste brate secate ale Jiului.

La nivelul straturilor de roca sedimentara prezente in aceasta zona, specialistii au descoperit o serie intreaga de repere fosilifere atribuite ancestralei perioade a Sarmatianului.

Si celelalte lacuri prezinta fosile similare, dar in masura mult mai mica, aflandu-se in vecinatatea unuri cursuri mai mici de ape, in timp ce cele de la Turceni intereseaza o zona ceva mai extinsa de pe Jiu – un curs de apa cu debit important, a carui vechime incurajeaza specialistii sa presupuna ca pe acest sector se afla inca multe alte taine ale trecutului, ce asteapta sa fie deslusite.

  1. Piatra Biserica Dracilor

Acest obiectiv cu nume cel putin bizar, se afla la Sacelu si constituie – asa dupa cum sugereaza denumirea sa – o curiozitate geologica unitara, desemnata rezervatie naturala ce acopera o arie de circa un hectar.

Este o formatiune geologica situata in partea sudica a Blahitei de Sus, cu aspect ciudat, asemena unei stanci mari si gaunoase, pe culmea careia natura a sternut un covor impadurit, ceea ce creaza senzatia unui cap de om cu gura deschisa si parul zburlit, ca si cum ar fi inghetat de spaima.

Aceste caracteristici au incurajat de-a lungul timpului oamenii de prin partea locului sa istoriseasca povesti din cele mai stranii, cu varcolaci, balauri, draci si cotoroante ce s-ar ivi prin cotloanele codrului la miezul noptii, in cautare de suflete pierdute.  

  1. Rezervatia botanica Ciclovina

Constituie o arie de interes special datorita pajistilor sale de stancarie la nivelul carora se regasesc specii rare ale unui arbust ce apartine familiei Rosaceae, denumit popular „sorb”, cu flori albe sau de un roz pal si un parfum de o delicatete rara, asemenator intrucatva maceselor de munte, cu care de altfel se si inrudeste.

Zonele de arbusti alterneaza insa cu grohotisuri si poiene inflorite, ce atrag o multime de specii de fluturi pe timp de vara, dar si alte tipuri de insecte, ceva mai putin inofensive, dipsuse sa-si apere arealul cu agresivitate: taunul, viespea salbatica de crang si paienjenisuri dese tesute in ramurile arbustilor, ca-ntr-un decor de film cu stafii.

Zona este insa un adevarat paradis pentru fotografii care indragesc stilul „macro”, cu excelente performante in imortalizarea micilor vietuitoare aflate in ipostaze inedite sau a inflorescentelor plantelor deosebite ce populeaza colinele Ciclovinei.

  1. Sfinxul Lainicilor

Se afla la Bumbesti-Jiu si se prezinta precum o formatiune geologica stancoasa cu valoare peisagistica aparte, a carei forma e similara cu cea a celebrului Sfinx din Bucegi.

Sfinxul Lainicilor face parte din zestrea de frumuseti ale Parcului National Defileul Jiului si si-a luat denumirea de la trecatoarea Lainici (Pasul Surduc), din defileul Jiului, care se afla chiar in centrul rezervatiei, la o altitudine de circa 450 de metri.

In vecinatatea Sfinxului Lainicilor se regasesc si asa-numitele „Stanci Rafaila” – un exemplu de formatiuni geologice rare, alcatuite din roci metamorfice cu aspect curios: doua blocuri de mari dimensiuni cu straturi de cloritoid verde si negru inserate in roci argiloase, ce le confera un profil de o valoare peisagistica deosebita.

  1. Casa memoriala si bustul lui Tudor Vladimirescu

In comuna Vladimir, la circa 25 de kilometri de Carbunesti, s-a nascut dintr-o familie de mosneni, Tudor Vladimirescu (1780-1821) – una din cele mai emblematice figuri istorice ale neamului nostru, ca lider al Revolutiei din 19821, conducator al pandurilor si domn al Tarii Romanesti.

Casa memoriala care-i poarta numele are statut de lacas muzeistic, reconstruita fiind potrivit planurilor arhitectului Iulius Doppelreiter, conform aspectului sau original, identificat intr-o fotografie veche, publicata in presa romaneasca la inceputul secolului XX.

Aici sunt expuse obiecte de uz casnic, fotografii, carti si publicatii, precum si copiile anumitor documente ce dezvaluie evenimente importante din viata lui Tudor Vladimirescu.

Bustul din piatra al acestuia dateaza din anul 1971 si a fost realizat de catre sculptorul gorjean Vasile Blendea (1895-1988). 

  1. Casa memoriala Constantin Brancusi din Hobita

Oaspetii plaiurilor gorjene se rezuma de multe ori a vizita municipiul Targu Jiu pentru a admira faimoasele opere brancusiene prezente in orasul resedinta de judet, dar la Hobita, pe meleagurile natale ale artistului, se afla Casa Memoriala care-i poarta numele.

Este de fapt o copie a casei in care in care s-a nascut marele nostru sculptor, amplasata pe un teren care-i apartinea, la circa o suta de metri de locuinta originala, construita din initiativa muzeografului Elena Udriste, in anul 1971.

Casa este realizata integral din lemn, in componenta sa intrand doar trei incaperi: cea pentru dormit, celarul sau camara si cunia sau bucataria. Din celar se urca in podul casei prevazute cu o prispa sprijinita pe stalpi grosi din lemn sculptat, cu ornamente in forma de spirala. Aceasta arhitectura oglindeste cu precizie tipicul locuintelor populare gorjene de la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Brancusi obisnuia sa afirme ca viata sa a constituit „doar un sir de miracole”, dar daca acest lucru a fost posibil, sirul cu pricina a avut neindoilenic inceputul la Hobita.

  1. Targu Carbunesti

Targu Carbunesti este azi un oras cu 8000 de locuitori si dinamici economico-sociale specifice micilor comunitati urbane, dar putine persoane cunosc istoria sa straveche, ca asezare ce dateaza de mai bine de o jumatate de mileniu, atestata fiind documentar in anul 1480, desi multe din elementele incadrate in categoria monumentelor istorice aflate aici, dovedesc existenta sa cu mult inaintea acestei date.

Strabatut de raul Gilort, Targu Carbunesti merita vizitat nu numai pentru frumoasa sa asezare, ci si pentru obiectivele turistice pe care le detine, in masura sa daruiasca oaspetilor surprize din cele mai placute: Muzeul Tudor Arghezi, Monumentul Eroilor cazuti in timpul Primului Razboi Mondial, Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul sau Biserica de lemn Sf. Nicolae sin Stefanesti.

In plus, iubitorii de festivaluri folclorice romanesti pot asista aici la astfel de manifestari culturale specifice, precum Festivalul „Gena Barsan” sau Festivalul „Maria Lataretu”.

  1. Vila rustica de la Sacelu

La nivelul colinelor blande strabatute de paraul Blahita, in Sacelu, se afla una din cele mai importante Vile Rustice din intreaga Oltenie, sub forma unui ansamblu constructiv specific mediului rural din timpul Imperiului Roman.

Cercetarile arheologice au dezvaluit in acest loc un inventar de repere antice deosebit de variat, incluzand materiale ce alcatuiau odinioara un sistem de conducte destinate utilizarii apelor provenite din bazinul cursurilor reci cu continut bogat in cloruri sodice si iodurate, deosebit de apreciate pentru proprietatile lor tamaduitoare.

Mai mult decat atat: ulterior au fost descoperite vase ceramice si fragmente ale unor obiecte realizate din terra sigillata – un fel de ceramica destinata pieselor decorative de lux, monede de ergint si de bronz datand din perioada imparatilor romani din secolele II-III e.n. si vestigii ale locuintelor romane care au existat in trecut in acest punct.

 

Bibliografie:

  1. Vladutiu, Ion – „Turism cu manualul de etnografie”, 1976;
  2. Carabis, Vasile – „Istoria Gorjului”, 1995;
  3. Giurgiulescu, Constantin C. – „Gorjul istoric: asezarile gorjene in documente istorice”, 2009;
  4. Tudorica, Maria-Ramona – „Subcarpatii Gorjului: studiu etnografic al depresiunilor submontane gorjene: lucrare stiintifica”, 2012;
  5. Stinga, Paula Didela – „Pe meleaguri gorjene: monografia judetului Gorj”, 2014.

(Visited 8 times, 1 visits today)